Teste modelarea si simularea proceselor economice

TESTE MODELAREA SI SIMULAREA PROCESELOR ECONOMICE

1. Cercetarea operationala este:

a) o ramura a matematicii

b) pregatirea stiintifica a deciziilor

c) un model matematic de prelucrare a informatiilor

R:

a) a

b) a + b

c) a + b + c

d) b + c

2. Cibernetica este:

a) o aplicatie informatica

b) un sistem informatic de prelucrarea datelor

c) stiinta care se ocupa de conducerea si reglarea sistemelor complexe

R:

a) a

b) a + b

c) a + b + c

d) b + c

3. Informatica reprezinta:

a) modelarea computerizata a proceselor economice

b) disciplina prelucrarii datelor cu ajutorul echipamentelor electronice

c) totalitatea aplicatiileor informatice in procesele economice

R:

a) a

b) b

c) a + b + c

d) b + c

4. Teoria generala a sistemelor propune:

a) o perspectiva sintetizatoare a ideilor privind diversele orientari in stiintele organizarii si

conducerii

b) o viziune startegica asupra organizatiilor

c) o viziune simplificatoare asupra firmelor

R:

a) a

b) a + b

c) a + b + c

d) b + c

5. Modelarea si simularea proceselor economice

a) ofera economistilor solutii manageriale la nivel microeconomic

b) ofera economistilor o serie de modele si tehnici necesare actiunilor manageriale la nivel

microeconomic

c) ofera economistilor o serie de modele si tehnici necesare optimizarii productiei

R:

a) a

b) b

c) a + b

d) a + b + c

6. Din punct de vedere al preciziei, marimile care caracterizeaza procesele economice se clasifica in:

a) marimi deterministe

b) marimi stochastice/aleatoare

c) marimi vagi/fuzzy

R:

a) a

b) a + b

c) a + c

d) a + b + c

7. Marimile deterministe se caracterizeaza prin

a) marimi ce au o multime de valori carora li se asociaza o probabilitate

b) riguros stabilite,cu o valoare unica

c) nu au o valoare unica, ci o multime de valori carora li se asociaza un grad de apartenenta la o anumita proprietate

R:

a) a

b) b

c) a + c

d) a + b + c

8. Marimile stochastice/aleatoare se caracterizeaza prin

a) marimi ce au o multime de valori carora li se asociaza o probabilitate

b) riguros stabilite,cu o valoare unica

c) nu au o valoare unica, ci o multime de valori carora li se asociaza un grad de apartenenta la o anumita proprietate

R:

a) a

b) a + b

c) a + c

d) a + b + c

9. Marimile vagi/fuzzy se caracterizeaza prin:

a) marimi ce au o multime de valori carora li se asociaza o probabilitate,

b) nu au o valoare unica, ci o multime de valori carora li se asociaza un grad de apartenenta la o

anumita proprietate;

c) riguros stabilite, cu o valoare unica;

R:

a) a

b) a + b

c) b

d) a + b + c

10. Metodele exacte permit obtinerea in cadrul unei probleme de decizie economica a unei solutii S care indeplineste:

a) conditia

b) conditia S - S* = 0

c) o solutie S, acceptabila din punct de vedere practic, fara a avea garantii asupra rigurozitatii

R:

a) a

b) a + b

c) b

d) a + b + c

11. Metodele aproximative permit obtinerea in cadrul unei probleme de decizie economica a unei solutii S care indeplineste:

a) conditia S-S*=0

b) o solutie S, acceptabila din punct de vedere practic, fara a avea garantii asupra rigurozitatii

c) conditia

R:

a) a

b) a + b

c) a + c

d) c

12. Metodele euristice permit obtinerea in cadrul unei probleme de decizie economica a unei solutii S care indeplineste:

a) conditia

b) o solutie S, acceptabila din punct de vedere practic, fara a avea garantii asupra rigurozitatii

c) conditia S-S*=0

R:

a) a

b) a + b

c) b

d) a + b + c

13. Simularea este:

a) o tehnica de realizare a experimentelor cu calculatorul numeric

b) un model matematic si logic

c) o imagine reprezentativa a unui proces economic

R:

a) a + b

b) a+c

c) a+b+c

d) b+c

14. In activitatea de simulare sunt implicate elementele:

a) sistemul real

b) modelul

c) calculatorul

R:

a) a+c

b) a+b+c

c) b+c

15. In activitatea de simulare sunt implicate relatiile:

a) relatiile de modelare

b) relatiile de simulare

c) relatiile de corelare

R:

a) a + b

b) a+c

c) b+c

16. Sistemul real reprezinta:

a) trecerea de la "sistemul real" la "modelul real

b) sistemul perceput cu simturile omului

c) sistemul real inlocuit si care corespunde in principiu, cerintelor sistemului real initial.

R:

a) a

b) a + b

c) b

d) a + b + c

17. Modelul real reprezinta:

a) sistemul real inlocuit si care corespunde in principiu, cerintelor sistemului real initial.

b) sistemul perceput cu simturile omului

c) trecerea de la "sistemul real" la "modelul real

R:

a) a

b) a + b

c) a + c

d) a + b + c

18. Modelul abstract realizeaza:

a) sistemul perceput cu simturile omului

b) trecerea de la "sistemul real" la "modelul real

c) sistemul real inlocuit si care corespunde in principiu, cerintelor sistemului real initial.

R:

a) a

b) a + b

c) b

d) a + b + c

19. Validarea rezultatelor se face prin:

a) descompunerea sistemului in parti componente elementare

b) verificarea concordantei datelor sistemul real si a celor oferite de model

c) trecerea de la "sistemul real" la "modelul real

R:

a) a

b) b

c) a + c

d) a + b + c

20. Modelul este o reprezentare .. a realitatii care ofera o imagine intuitiva, dar riguroasa, in sensul structurii logice a fenomenului studiat, si permite descoperirea unor legaturi si legitati greu de stabilit pe alte cai.

R:

a) identica

b) izomorfa

c) aproximativa

d) aleatoare

21. Principalele criterii pe baza carora facem gruparea modelelor economico-matematice sunt

urmatoarele:

a)    in functie de domeniul de provenienta si conceptie (intre diferitele grupe de modele exista

asemanari si intrepatrunderi)

b) in functie de natura evenimentelor

c) in functie de sfera de reflectare a problematicii economice

R:

a) a + b + c

b) a + b

c) a + c

d) b + c

22. Principalele criterii pe baza carora facem gruparea modelelor economico- matematice sunt

urmatoarele:

a) in functie de caracterul variabilelor

b) in functie de factorul timp

c) in functie de scop

R:

a) a + b

b) a + c

c) b + c

d) a + b + c

23. Principalele criterii pe baza carora facem gruparea modelelor economico- matematice sunt

urmatoarele:

a) in fuctie de program

b) in functie de orizontul de timp considerat

c) in functie de structura proceselor reflectate

R:

a) a + b + c

b) a + b

c) a + c

d) b + c

24. In cadrul fiecarei grupe, modelele sunt:

a) descriptive

b) concrete

c) normative

R:

a) a + b

b) a+c

c) b+c

d) a + b + c

25. Modelele descriptive:

a) realizeaza o cunoastere directa a intreprinderii reprezinta, de regula, o simplificare a

realitatii;

b)    permit obtinerea unui comportament viitor, dorit de catre factorii de decizie (conduc la

cresterea performantelor activitatilor);

c) permit o buna reprezentare

R:

a) a

b) a + b

c) a + c

d) a + b + c

26. Modelele normative:

a) realizeaza o cunoastere directa a intreprinderii reprezinta, de regula, o simplificare a

realitatii;

b) permit obtinerea unui comportament viitor, dorit de catre factorii de decizie (conduc la

cresterea performantelor activitatilor)

c) permit o buna reprezentare

R:

a) a

b) a + b

c) b

d) a + b + c

27. Algoritmii pot fi:

a) exacti, aproximativi si estimativi

b) exacti, corelati si euristici

c) exacti, aproximativi si euristici

R:

a) a

b) a + b

c) a + c

d) c

28. Un algoritm se caracterizeaza prin:

a) exacti, aproximativi si estimativi

b) universalitate, finitudine, determinism

c) exactitate si corelatie

R:

a) a

b) b

c) a + b

d) c

29. Universalitatea algoritmilor:

a) se refera la posibilitatea ca algoritmul sa asigure prelucrarea unui numar extrem de mare de

date de intrare

b) se refera la timpul de obtinere a rezultatelor care trebuie sa fie cel mult de ordinul orelor,

precum si la memoria necesara

c) se refera la certitudinea marimilor si a rezultatelor

R:

a) a

b) a + b

c) a + c

d) c

30. Finitudinea algoritmilor:

a) se refera la posibilitatea ca algoritmul sa asigure prelucrarea unui numar extrem de mare de

date de intrare

b) se refera la certitudinea marimilor si a rezultatelor

c) se refera la timpul de obtinere a rezultatelor care trebuie sa fie cel mult de ordinul orelor,

precum si la memoria necesara

R:

a) a

b) a + b

c) a + c

d) c

31. Determinismul algoritmilor:

a) se refera la posibilitatea ca algoritmul sa asigure prelucrarea unui numar extrem de mare de

date de intrare

b) se refera la certitudinea marimilor si a rezultatelor

c) se refera la timpul de obtinere a rezultatelor care trebuie sa fie cel mult de ordinul orelor,

precum si la memoria necesara

R:

a) a

b) b

c) a + c

d) c

32. Ordonati corect etapele modelarii procedurale

a) Formularea unor legi de tip descriptiv-calitativ

b) Urmarirea efectelor deciziilor adoptate si perfectionarea modului de a lua decizii in viitor

c) Observarea fenomenelor sub aspectul descriptiv

d) Adoptarea unor decizii

e) Observarea fenomenelor sub aspect cantitativ

f) Formularea unor legi cantitative

R:

a) d, a, e, f, c b

b) c, a, e, f, d, b

c) a, b, c, d, e, f

R:

a) a

b) a + b

c) a + c

d) c

33. Strategiile modelarii procedurale sunt:

a) modelarea generala;

b) modelarea pe tipuri. de probleme (clase);

c) modelarea comportamentala.

R:

a) b + c

b) a + b

c) a + c

d) a + b + c

34. Euristica se defineste ca fiind:

a) o clasa de metode si reguli care dirijeaza subiectul spre cea mai simpla si mai economica

solutie a problemelor;

b) schemele, modelele, procedeele logice in stransa interactiune cu modalitatile

sociopsihologice de surprindere a noutatii stiintifice

c) un drum care permite descoperirea solutiilor problemelor complexe fara a le supune unei

simpliicari sau reductii.

R:

a) b + c

b) a + b

c) a + c

d) a + b + c

35. Care din afirmatiile de mai jos definesc simularea:

a) un drum care permite descoperirea solutiilor problemelor complexe fara a le supune unei

simpliicari sau reductii

b) o tehnica de realizare a experimentelor cu calculatorul electronic

c) implica utilizarea unor modele matematice si logice care descriu comportarea unui sistem

real de-a lungul unei perioade mari de timp

R:

a) b + c

b) a + b

c) a + c

d) a + b + c

36. Simularea permite in general:

a) determinarea formei functionale de exprimare a legaturilor din fenomenele cercetate si

estimarea vatorilor parametrilor modelului

b) dependenta logica a variabilelor de iesire de variabilele de intrare

c) testarea diferitelor cai de actiune care nu pot fi formulate explicit cadrul modelului

R:

a) b+c

b) a + b

c) a + c

d) a + b + c

37. Simularea permite in general:

a) dependenta logica a variabilelor de iesire de variabilele de intrare

b) structurarea mai buna a problemei investigate

c) demonstrarea solutiilor pentru rezolvarea problemei care face obiectele deciziei

R:

a) a + b

b) b + c

c) a + c

d) a + b + c

38. Variabilele de intrare pot fi:

a) deterministe;

b) stocahastice;

c) deterministe sau stochastice.

R:

a) a

b) b

c) c

d) a + b + c

39. Vectorul intrarilor in sistem reprezinta:

a) ansamblul fluxurilor primite de la alte sisteme;

b) sistemele cibernetico-economice in asnamblu;

c) multitudinea activitatilor ce se desfasoara in cadrul sistemelor.

R:

a) a

b) b

c) c

d) a + b + c

40. Parametrii de intrare se caracterizeaza :

a) prin accea ca iau valori diferite pe tot timpul procesului de schimbare;

b) prin accea ca iau valori neschimbate pe tot timpul procesului de schimbare;

c) prin accea ca iau valori discrete care se schimba permanent.

R:

a) a

b) b

c) c

d) a + b + c

41. Numerele pseudoaleatoare satisfac urmatoarele conditii:

a) sunt repartizate uniform intr-un interval dat.

b) sunt dependente de timp

c) sunt statistic independente

R:

a) b+c

b) a+c

c) a + b

42. Numerele pseudoaleatoare satisfac urmatoarele conditii:

a) sunt reproductibile

b) sunt ireproductibile

c) functia de repartitie este stabila

d) sirul generat are o perioada de repetitie mare

R:

a) a + b + c

b) a + b + d

c) a + c + d

d) b + c + d

43. Domeniile de aplicare a simularii Monte Carlo sunt:

a) procese de stocare complexe

b) procese tehnologice

c) procese de asteptare

d) procese de executie

e) procese de reparatii

R:

a) a + b + c

b) b + c + d

c) a + c + e

d) a + d + e

44. Domeniile de aplicare a simularii Monte Carlo sunt:

a) procese de executie

b) estimarea parametrilor repartitiei duratei totale

c) procese de munca complexe

d) procese tehnologice

e) procese macroeconomice,

R:

a) a + b + c

b) a + c + e

c) a + d + e

d) b + d + e nu este bine d / corect este b+c+e

45. Problema principala care se rezolva prin metoda Monte Carlo consta in:

a) demonstrarea solutiilor pentru rezolvarea problemei care face obiectele deciziei

b) estimarea valorii medii a unei variabile aleatoare in functie de o eroare admisibila si o probabilitate data

c) testarea diferitelor cai de actiune care nu pot fi formulate explicit cadrul modelului

R:

a) a

b) b

c) c

d) a + b + c

46. Metoda Monte Carlo presupune:

a) demonstrarea solutiilor pentru rezolvarea problemei care face obiectele deciziei

b) testarea diferitelor cai de actiune care nu pot fi formulate explicit cadrul modelului

c) estimarea parametrilor repartitiei unei variabile aleatoare pe baza realizarilor acesteia.

R:

a) a

b) b

c) c

d) a + b + c

47. Esenta problemei Monte Carlo consta in:

a) testarea diferitelor cai de actiune care nu pot fi formulate explicit cadrul modelului

b) realizarea experimentala a unui eveniment, a carui probabilitate sa fie exprimata prin numarul μ si estimarea aproximativa a acestei probabilitati

c) demonstrarea solutiilor pentru rezolvarea problemei care face obiectele deciziei

R:

a) a

b) b

c) c

d) a + b + c

48. In atelierul de confectionat tricotaje pentru copii s-a introdus un nou set de masini de tricotat care, in functie de modelul selectat, calitatea firelor utilizate si indemanarea tricotezelor permite obtinerea unor productii fizice diferite. Productiile obtinute pe parcursul a 100 ore sunt prezentate conducerii, iar in urma calculelor rezulta urmatoarele date:N = 20 (numar experimente); g = N-1 ; g = 19 (grade de libertate) = 0,05 (eroare admisibila); (1-_) = 0,95 (intervalul de incredere); t _/2, 19 = 2,093 X  

Conducerea firmei doreste cunoasterea performantelor in timp la atelierul de tricotaje.

Determinati cu metoda de simulare Monte Carlo limitele de variatie a cantitatii de tricotaje produse.

a) intre 320 buc./ora si 420 buc./ora

b) intre 320 buc./ora si 428 buc./ora

c) intre 328 buc./ora si 420 buc./ora

49. Precizia metodei Monte Carlo

a) nu se poate estima decat prin calcul analitic

b) se poate estima statistic, cu un grad de certitudine finit

c) se poate estima prin calcul diferential

R:

a) a

b) b

c) c

d) a + b + c

50. Precizia metodei Monte Carlo variaza cu:

R:

a) a

b) b

c) c

d) a + b + c

51. Sensibilitatea cererii la modificarile de pret este ilustrata prin

a) coeficientul de elasticitate al pretului (p) fata de cerere (c)

b) coeficientul de alungire al cererii (c) fata de pret (p)

c) coeficientul de elasticitate al cererii (c) fata de pret (p)

R:

a) a

b) b

c) c

d) a + b + c

52. Coeficientul de elasticitate al cererii (c) fata de venit (v) arata

a) crestea procentuala a cererii cand venitul creste cu 1%

b) crestea procentuala a venitului cand cererea creste cu 1%

c) crestea procentuala a cererii cand venitul scade cu 1%

R:

a) a

b) b

c) c

d) a + b + c

53. Rezultatul oricarei incercari, conform teoriei lanturilor Markov se considera ca depinde de:

a) rezultatul incercarii care o precede direct dar nu numai de acesta.

b) rezultatul incercarii care o precede direct si numai de acesta.

c) rezultatul incercarii care o precede indirect si numai de acesta.

R:

a) a

b) b

c) c

d) a + b + c

54. Simularea comportamentului cumparatorilor cu metoda Monte Carlo se bazeaza pe aplicarea:

a) teoriei firelor de asteptare

b) lanturilor Markov

c) teoriei utilitatii

R:

a) a

b) b

c) c

d) a + b + c

55. Puneti in ordina corecta etapele de calcul in cazul unui model de livrare a unor produse prin

metoda vectorilor spectrali:

a) se stabilesc elementele vectorului spectral;2

b) se construieste matricea extinsa a comenzilor;1

c) se inmulteste matricea extinsa a comenzilor cu vectorul spectral.3

R:

a) a, b, c;

b) c, b, a;

c) b, a, c;

d) c, a, b.

56. Metoda ajustarii exponentiale consta in corectarea previziunilor proportional cu abaterea

constatata in previziunile . .

R:

a) viitoare

b) cele mai probabile

c) anterioare

d) cele mai posibile

57. Extrapolarea fenomenologica se bazeaza pe descrierea legaturilor in perioada intre doua marimi economice si aprecierea nivelurilor probabile in perspectiva pornind de la ideea mentinerii acestei legaturi.

R:

a) viitoare

b) cea mai buna

c) trecuta

d) apropiata

58. Extrapolarea fenomenologica se bazeaza pe descrierea legaturilor in perioada trecuta intre

doua marimi economice si aprecierea nivelurilor probabile in pornind de la ideea mentinerii acestei legaturi.

R:

a) trecut

b) perspectiva

c) firma

d) decizie

59. Modelul matematic de programare liniara (P.L.) utilizat in reprezentarea unui proces economic intr-o intreprindere este constituit din:

a) ansamblu de relatii liniare si neliniare

b) ansamblu de relatii liniare si exponentiale

c) ansamblu de relatii liniare

R:

a) a

b) b

c) c

d) a + b + c

60. Reoptimizarea consta in:

a) determinarea variantelor posibile de solutii optime in cazul cand unele dintre "constantele" modelului variaza liniar sau neliniar in functie de unul sau mai multi parametri dati

b) recalcularea solutiei optime a unei problem P.L. in cazul cand se modifica unele dintre conditiile initiale

c) optimizarea in conditiile modificarii coeficientilor restrictiilor

R:

a) a

b) b

c) c

d) a + b + c

61 . Reoptimizare unei probleme de PL se poate imtampla in situatiile:

a) profitul unitar depinde de variatia preturilor;

b) se modifica disponibilul de resurse (materiale, umane, financiare)

c) se modifica costurile de productie

d) variatia coeficientilor matricei A.

R:

a) a + c

b) a + d

c) b + c

d) b + d

62. Reoptimizare unei probleme de PL se poate imtampla in situatiile:

a) se asimileaza un nou produs.

b) capacitatea disponibila a mijlocului de munca este functie de calitatea utilajului ce urmeaza a fi instalat;

c) se modifica normele de consum;

R:

a) a + b

b) a + c

c) b + c

d) a + b + c

63. Reoptimizarea unei probleme de P.L. impune parcurgerea urmatoarelor etape:

a) analiza variatiei coeficientilor sistemului de PL

b) verificarea optimalitatii solutiei in conditiile schimbarii datelor problemei.

c) determinarea solutiei optime a problemei modificate (daca solutia problemei initiale nu mai este optima).

R:

a) a + c

b) a + b

c) b + c

d) a + b + c

64. Parametrizarea unei probleme de P.L. urmareste:

a) recalcularea solutiei optime a unei problem P.L. in cazul cand se modifica unele dintre conditiile initiale

b) determinarea variantelor posibile de solutii optime in cazul cand unele dintre "constantele" modelului variaza liniar sau neliniar in functie de unul sau mai multi parametri dati

c) optimizarea in conditiile modificarii coeficientilor restrictiilor

R:

a) a

b) b

c) c

d) a + b + c

65. Parametrizarea PL poate fi intalnita atunci cand:

a) se modifica costurile de productie

b) componentele vectorului b(resurse) pot inregistra modificari fata de valoarea estimata

c) capacitatea disponibila a mijlocului de munca este functie de calitatea utilajului ce urmeaza a fi instalat

d) capacitatea disponibila a mijlocului de munca este functie de calitatea utilajului ce urmeaza a fi instalat

R:

a) a + b

b) a + c

c) b + c

d) a + b + c

66. Parametrizarea PL poate fi intalnita atunci cand:

a) profitul unitar depinde de variatia preturilor

b) se modifica costurile de productie

c) variatia coeficientilor matricei A

d) capacitatea disponibila a mijlocului de munca este functie de calitatea utilajului ce urmeaza a fi instalat

R:

a) a + b

b) a + c

c) b + c

d) a + b + c

67. Rezolvarea problemelor de programare parametrica impune parcurgerea urmatoarelor etape:

a) determinarea solutiei optime a problemei modificate (daca solutia problemei initiale nu mai este optima).

b) odata determinata solutia optima pentru o valoare fixata a parametrului se face studiul-sensibilitatii solutiei optime la variatia parametrului.

c) determinarea solutiei optime pentru o valoare a parametrilor.

d) verificarea optimalitatii solutiei in conditiile schimbarii datelor problemei.

R:

a) a + b

b) a + c

c) b + c

d) a + b + c

68. Jocul este un proces competitiv care se desfasoara:

a) numai unul castiga

b) intre mai multi participanti numiti jucatori

c) toti jucatorii castiga

d) cel putin unul din jucatori este inteligent si prudent adica poate analiza situatia si hotara asupra actiunilor viitoare

R:

a) a + b

b) b + c

c) b + d

d) a + d

69. Partida reprezinta:

a) castigul sau pierderea jucatorilor la incheierea jocului

b) desfasurarea actiunilor jucatorilor, dupa anumite reguli

c) influenta naturii asupra jocului

R:

a) a

b) b

c) c

d) a + b + c

70. Strategia in cazul jocurilor este:

a) modul de indeplinire a obiectivelor decizionale

b) o colectie de succesiuni de actiuni ale unui jucator, fiecare dintre succesiuni fiind pregatita ca o reactie fata de strategia adversarului

c) orientarea jucatorilor in cadrul partidei

R:

a) a

b) b

c) c

d) a + b + c

71. Jocurile cu punct sa se caracterizeaza prin:

a) aceea ca un rationament impune fiecaruia dintre cei doi jucatori alegerea cate unei anumite strategii optime

b) nu exista o strategie optima ci doar un jucator castiga

c) nu exista o strategie optima ci doar un jucator pierde

R:

a) a

b) b

c) c

d) a + b + c

72. Pentru problemele de decizie in conditii de incertitudine se folosesc:

a) Criteriul Laplace

b) criteriul riscului redus

c) Criteriul prudent sau pesimist

d) criteriul optimismului pesimist

R:

a) a + b

b) b + c

c) a + c

d) b + d

73. Pentru problemele de decizie in conditii de incertitudine se folosesc:

a) criteriul riscului redus

b) criteriul optimist

c) criteriul regretului

d) criteriul optimismului pesimist

R:

a) a + b

b) b + c

c) a + c

d) b + d

74. Criteriul prudent sau pesimist (al lui Wald) consta in:

a) sa se aprecieze pentru fiecare strategie in parte o probabilitate p1, de realizare a situatiei celei mai avantajoase (coeficient optimist) si o probabilitate p2 de realizare a situatiei celei dezavanta-joase (coeficient pesimist)

b) aplicarea principiului maxi-min, insa, numai in ceea ce priveste strategiile decidentului (se vor determina utilitatile minime pe linii si dintre acestea se va allege cea maxima)

c) a considera starile naturii ca echiprobabile si in a aplica, apoi, criteriul compararii sperantelor matematice

R:

a) a

b) b

c) c

d) a + b + c

75. Criteriul optimist (al lui Hurwicz) recomanda:

a) strategia trebuie aleasa luand in considerare diferenta intre valoarea rezultatului optim ce s-ar fi putut obtine intr-o anumita stare a naturii si valoarea celorlalte rezultate

b) a considera starile naturii ca echiprobabile si in a aplica, apoi, criteriul compararii sperantelor matematice

c) sa se aprecieze pentru fiecare strategie in parte o probabilitate p1, de realizare a situatiei celei mai avantajoase (coeficient optimist) si o probabilitate p2 de realizare a situatiei celei dezavanta-joase (coeficient pesimist)

R:

a) a

b) b

c) c

d) a + b + c

76. Criteriul Laplace consta in:

a) a considera starile naturii ca echiprobabile si in a aplica, apoi, criteriul compararii sperantelor matematice

b) aplicarea principiului maxi-min, insa, numai in ceea ce priveste strategiile decidentului (se vor determina utilitatile minime pe linii si dintre acestea se va allege cea maxima)

c) a considera starile naturii ca echiprobabile si in a aplica, apoi, criteriul compararii sperantelor matematice

R:

a) a

b) b

c) c

d) a + b + c

77. Criteriul regretului (al lui Savage)

a) a considera starile naturii ca echiprobabile si in a aplica, apoi, criteriul compararii sperantelor matematice

b) strategia trebuie aleasa luand in considerare diferenta intre valoarea rezultatului optim ce s-ar fi putut obtine intr-o anumita stare a naturii si valoarea celorlalte rezaltate

c) aplicarea principiului maxi-min, insa, numai in ceea ce priveste strategiile decidentului (se vor determina utilitatile minime pe linii si dintre acestea se va alege

cea maxima)

R:

a) a

b) b

c) c

d) a + b + c

78. Modelarea structurii generale a unui proces decizional ne conduce la precizarea elementelor

acestuia, si anume:

a) multimea parerilor expertilor

b) decidentul si formularea problemei;

c) multimea conditiilor obiective

d) multimea variantelor/alternativelor posibile ce caractenzeaza o situatie decizionala;

R:

a) a + b

b) b + c

c) b + d

d) a + d

79. Modelarea structurii generale a unui proces decizional ne conduce la precizarea elementelor

acestuia, si anume:

a) multimea consecintelor anticipate pentru fiecare varianta;

b) multimea parerilor expertilor

c) multimea conditiilor obiective

d) multimea criteriilor de decizie ale decidentului;

R:

a) a + b

b) b + c

c) b + d

d) a + d

80. Modelarea structurii generale a unui proces decizional ne conduce la precizarea elementelor

acestuia, si anume:

a) obiectivele propuse de decident (minimizare/maximizarea unor indicatori tehnicoeconomici);

b) multimea parerilor expertilor

c) multimea conditiilor obiective

d) starile naturii - factori independenti de decidenti, de tip conjunctural.

R:

a) a + b

b) b + c

c) b + d

d) a + d

81. Abordarea decizionala prin structuri arborescente presupune respectarea urmatoarelor etape

in definirea completa si corecta a problemei de decizie; aranjati etapele in ordinea corecta:

a) depistarea unei politici conform careia se opteaza pentru o varianta decizie sau alta intr-un context dat;

b) stabilirea starilor naturii si a diferitelor siruri de evenimente;

c) analiza sensibilitatii clasamentului in cazul multimii altemativelor decizie;

d) stabilirea riguroasa a proceselor de decizie, a momentelor aleatoare;

e) evaluarea consecintelor la finele fiecarui sir de evenimente si a criteriilor de eficienta presupuse independente;

f) culegerea informatiilor referitoare la alternativele posibile de actiune;

g) analiza finala si luarea deciziei.

R:

a) d, a, b, e, f, c, g

b) b, f, d, e, a, c, g

c) d, f, b, e, a, c, g

d) d, f, e, b, a, c, g

82. Un posesor de capital doreste sa-l valorifice prin investire.

In acest sens, solicita ca o organizatie de consultanta in probleme financiare sa-i elaboreze un studiu de oportunitate. In tabelul de mai jos sunt prezentate profiturile (in zeci de mii unitati monetare), calculate de firma de consultanta, in functie de varianta investitionala posibila (V1 -investitie in sfera serviciilor; V2 - investitie in comert; V3 - investitie in sfera bancara; V4 -investitie in afaceri imobiliare) si de starea viitoare a economiei (S1 - crestere economica; S2 -recesiune; S3 - inflatie; S4 - stagnare). Organizatia de consultanta n-a reusit sa stabileasca probabilitatile starilor economiei. Folosind regula optimista, care va fi varianta optima.

R:

a) V1

b) V2

c) V3

d) V4

83. Un posesor de capital doreste sa-l valorifice prin investire.

In acest sens, solicita ca o organizatie de consultanta in probleme financiare sa-i elaboreze un studiu de oportunitate. In tabelul de mai jos sunt prezentate profiturile (in zeci de mii unitati monetare), calculate de firma de consultanta, in functie de varianta investitionala posibila (V1 -investitie in sfera serviciilor; V2 - investitie in comert; V3 - investitie in sfera bancara; V4 -investitie in afaceri imobiliare) si de starea viitoare a economiei (S1 - crestere economica; S2 -recesiune; S3 - inflatie; S4 - stagnare). Organizatia de consultanta n-a reusit sa stabileasca probabilitatile starilor economiei. Folosind regula pesimista, care va fi varianta optima.

R:

a) V1

b) V2

c) V3

d) V3

84. Un posesor de capital doreste sa-l valorifice prin investire.

In acest sens, solicita ca o organizatie de consultanta in probleme financiare sa-i elaboreze un studiu de oportunitate. In tabelul de mai jos sunt prezentate profiturile (in zeci de mii unitati monetare), calculate de firma de consultanta, in functie de varianta investitionala posibila (V1 -investitie in sfera serviciilor; V2 - investitie in comert; V3 - investitie in sfera bancara; V4 -investitie in afaceri imobiliare) si de starea viitoare a economiei (S1 - crestere economica; S2 -recesiune; S3 - inflatie; S4 - stagnare). Organizatia de consultanta n-a reusit sa stabileasca probabilitatile starilor economiei.

Folosind regula regula proportionalitatii determinati care va fi varianta optima.

R:

a) V1

b) V2

c) V3

d) V4

85. Departamentul de vanzari al unei intreprinderi analizeaza cererea de produse si elaboreaza 4 strategii de vanzare, in stransa dependenta de 3 stari ale conditiilor obiective (S1, S2, S3).Vanzarile anuale (tone), estimate a se realiza in cadrul fiecarei strategii sunt:

Aplicand regula optimalitatii si apreciind optimismul decidentului cu un coeficient egal cu 0,65, ierarhizati strategiile de vanzare.

R:

a) V3, V1, V2, V4;

b) V3, V1, V4, V2;

c) V3, V4, V2, V1;

d) V3, V2, V3, V1;

86. Departamentul de vanzari al unei intreprinderi analizeaza cererea de produse si elaboreaza 4

strategii de vanzare, in stransa dependenta de 3 stari ale conditiilor obiective (S1, S2, S3).Vanzarile anuale (tone), estimate a se realiza in cadrul fiecarei strategii sunt:

Aplicand regula pesimista, ierarhizati strategiile de vanzare.

R:

a. V3, V2, V3, V1;

b) V3, V1, V2, V4;

c) V3, V1, V4, V2;

d) V3, V4, V2, V1;

87. Departamentul de vanzari al unei intreprinderi analizeaza cererea de produse si elaboreaza 4

strategii de vanzare, in stransa dependenta de 3 stari ale conditiilor obiective (S1, S2, S3).Vanzarile anuale (tone), estimate a se realiza in cadrul fiecarei strategii sunt:

Aplicand regula optimista, ierarhizati strategiile de vanzare.

R:

a. V3, V2, V3, V1;

b) V3, V1, V2, V4;

c) V3, V1, V4, V2;

d) V1, V3, V2, V4;

88. O societate comerciala din industria textila a hotarat in Consiliul de Administratie sa achizitioneze, prin investitii, din import, un utilaj cu parametrii tehnici si economici superiori, care sa imbunatateasca procesul tehnologic de productie existent.Prospectand piata, furnizorii externi, a primit 3 oferte cu urmatorii parametrii tehnicoeconomici:

Efortul de investitie necesar achizitionarii utilajului este acelasi pentru toate variantele.

Coeficientii de importanta ai criteriilor (k) folositi in adoptarea deciziei au fost stabiliti subiectiv, de catre managerii care trebuie sa ia decizia, in functie de importanta economica a criteriilor (c) si sunt urmatorii :

- productia fizica - k = 1

- costul de productie - k = 2

- consumul de energie - k = 1

- profitul anual - k = 3

- ponderea produselor de calitatea I - k = 3, unde:

Folosind ,,metoda utilitatii globale", determinati varianta optima care se va adopta de Consiliul de Administratie, si ordinea de preferinta a variantelor.

a. V3, si V2, V3, V1;

b) V2 si V2, V1, V3;

c) V3 si V3, V2, V1;

d) V3 si V3, V1, V2;

89. O firma doreste sa achizitioneze un utilaj pentru activitatile de productie. Pentru aceasta,organizeaza o licitatie la care invita trei furnizori notati cu A, B, C.Performantele tehnico-economice ale celor trei tipuri de utilaje prezentate de cei trei participanti la licitatie sunt prezentate in tabelul de mai jos:

Coeficientii de importanta ai criteriilor (k) folositi in adoptarea deciziei au fost stabiliti subiectiv, de catre managerii care trebuie sa ia decizia, in functie de importanta economica a criteriilor (c) si sunt urmatorii :

- productia fizica - k = 5

- costul de productie - k = 4

- consumul de energie - k = 3

- profitul anual - k = 4

Folosind ,,metoda utilitatii globale", determinati varianta optima care se va adopta si ordinea de preferinta a variantelor.

a) V2 si V2, V1, V3;

b) V3, V2, V3, V1;

c) V3 si V3, V2, V1;

d) V2 si V2, V3, V1.

90. O societate comerciala producatoare de produse electronice doreste sa lanseze in fabricatie un nou model de aspirator. Aprecierea eficientei economice a celor 4 modele care ar putea fi introduse in fabricatie se poate face luand drept criterii urmatorii indicatori: nivelul de zgomot, debitul de aer aspirat, greutatea, gradul de puritate al aerului refulat si beneficiul obtinut din vanzarea fiecarui model. Importanta acestor criterii decizionale este exprimata prin coeficientii de importanta (Kj). Consecintele celor 4 variante decizionale (Vi) prin prisma criteriilor si coeficientii de importanta a criteriilor sunt prezentate in tabel.

Sa se determine modelul optim care urmeaza a fi introdus in fabricatie si ordinea de preferinta a variantelor, folosind metoda utilitatii globale.

a) V2 si V2, V1, V3, V4;

b) V1 si V1, V2, V3, V4;

c) V3 si V3, V2, V1, V4;

d) V3 si V3, V1, V4, V2.

91. Pentru asimilarea in fabricatie a unui nou sortiment de paine, in cadrul unei societati comerciale, pot fi utilizate trei variante de proces tehnologic.Aprecierea eficientei economice a variantelor se poate face luand drept criterii urmatorii indicatori: calitatea materiei prime; volumul investitiei; profitul; cifra de afaceri.Consecintele variantelor decizionale si gradul de importanta al criteriilor sunt prezentate in tabelul de mai jos.

Sa se determine varianta tehnologica optima si ordinea de preferinta a variantelor, folosind metoda utilitatii globale.

a) V1 si V1, V3, V2;

b) V1 si V1, V2, V3;

c) V1 si V1, V3, V2;

d) V2 si V2, V1, V3;

92. Pentru asimilarea in fabricatie a unui produs, in cadrul unei societati comerciale, pot fi

utilizate 4 variante de proces tehnologic (V1, V2, V3, V4).Aprecierea eficientei economice a celor 4 variante se poate face luand drept criterii urmatorii indicatori: profitul; calitatea; durata ciclului de productie.Pentru fiecare varianta de proces tehnologic, ce ar putea fi adoptata pentru obtinerea productiei se estimeaza ca indicatorii vor avea urmatoarele niveluri (consecinte):

Considerand coeficientii de importanta a celor 3 criterii ca fiind K1 = 0,3; K2 = 0,5; K3 =0,2, sa se determine varianta optima de proces tehnologic si ordinea de importanta a variantelor,folosind metoda utilitatii globale.

a) V3 si V3, V4, V1, V2;

b) V3 si V3, V4, V2, V1;

c) V2 si V2, V1, V3, V4;

d) V2 si V2, V1, V4, V3.

93. Pentru obtinerea unui credit in vederea derularii unei investitii, o firma are urmatoarele variante de la 3 banci diferite:

Tinand cont de coeficientii de importanta ai celor trei criterii sa se determine, folosind metoda utilitatii globale varianta optima.

a) V2 si V2, V1, V3;

b) V1 si V1, V3, V2;

c) V2 si V2, V3, V1;

d) V3 si V3, V1, V2;

94. Dezvoltarea capacitatii de productie a unei intreprinderi este caracterizata prin 3 criterii de

apreciere:

- nivelul productiei anuale (tone) - C1;

- costul investitiei (miliarde lei) - C2;

- termenul de recuperare a investitiei (luni) - C3.

Decizia de dezvoltare a capacitatii de productie se bazeaza pe analiza a 3 proiecte (P1, P2 si P3), caracterizate prin urmatoarele consecinte economice si niveluri de importanta ale criteriilor de apreciere:

Aplicand metoda utilitatii globale determinati proiectul optim si ordinea de preferinta a proiectelor de dezvoltare a capacitatii de productie.

a) P2 si P2, P3, P1;

b) P1 si P1, P3, P2;

c) P3 si P3, P1, P2;

d) P3 si P3, P2, P1.

95. Echiparea tehnologica a fabricatiei cu S.D.V. - uri este caracterizata prin 4 criterii de apreciere:

- durabilitate (ore de functionare) - C1;

- calitatea prelucrarii (note de la 1 la 10) - C2;

- ponderea costurilor materiale in costul total al echiparii (%) - C3;

- ponderea costurilor de prelucrare in costul total al echiparii (%) - C4.

Decizia de fabricatie a S.D.V.-urilor se bazeaza pe analiza a 3 variante de echipare tehnologica definite prin urmatoarele consecinte economice:

Folosind metoda utilitatii globale, si cunoscand ca managerul tehnic acorda criteriilor de apreciere aceeasi importanta, determinati varianta optima de echipare tehnologica cu S.D.V.-uri si ordinea de preferinta a variantelor decizionale.

a) V2 si V2, V1, V3;

b) V2 si V2, V3, V1;

c) V3 si V3, V1, V2;

d) V1 si V1, V3, V2;

96. Compartimentul cercetare-dezvoltare al unei societati comerciale, trebuie sa decida asupra asimilarii in fabricatie a unui nou produs. In acest sens, vor fi analizate 3 proiecte caracterizate prin urmatoarele date:

Aplicand metoda utilitatii globale determinati proiectul optim si ordinea de preferinta a proiectelor de asimilare.

a) P1 si P1, P2, P3;

b) P1 si P1, P3, P2;

c) P2 si P2, P1, P3;

d) P3 si P3, P1, P2;

97. O intreprindere producatoare de ambalaje din carton cerceteaza posibilitatea de a investi in noi instalatii complexe. In acest caz, abordarea decizionala se refera la analiza sigurantei in functionare a instalatiilor complexe, I1, I2, I3.Aparitia avarilor la cele trei instalatii, estimata probabilistic prin trei stari ale conditiilor obiective, este dependenta de media timpului de functionare continua. Starile conditiilor obiective sunt estimate cu probabilitatile: p1 = 25%, p2 = 35%, p3 = 40%. Manifestarile avariilor, dupa un numar de ore de functionare continua, este redata prin consecintele economice din urmatoarea matrice:

Folosind metoda sperantei matematice sa se determine varianta optima.

a) I1 si I1, I3, I2; ???

b) I2 si I2, I3, I1;

c) I2 si I2, I1, I3;

d) I3 si I3, I2, I1;  ???

98. O intreprindere producatoare de ambalaje din carton cerceteaza posibilitatea de a investi in noi instalatii complexe. In acest caz, abordarea decizionala se refera la analiza sigurantei in functionare a instalatiilor complexe I1, I2, I3.Disponibilitatea este estimata probabilistic prin doua stari ale conditiilor obiective: S1 -fiabilitatea cu o probabilitate de 70% si S2 - mentenabilitatea cu o probabilitate de 30%. Fiabilitatea este caracterizata printr-un criteriu C1 - media timpului de buna functionare, iar mentenabilitatea este caracterizata prin doua criterii: C2 - accesibilitatea si C3 - activitatea de service. Manifestarea disponibilitatii este redata prin consecintele economice din urmatoarea matrice:

Folosind metoda sperantei matematice sa se determine varianta optima.

a) I1 si I1, I3, I2;

b) I3 si I3, I1, I2;

c) I2 si I2, I3, I1;

d) I2 si I2, I1, I3;

99. O banca dispune de un fond de rezerva pe care doreste sa-l investeasca in afaceri economice, altele decat creditarea clientilor sai.Consiliul de conducere al bancii decis sa aloce aceste fonduri de investitii la o singura firma pentru a-si asigura un pachet de actiuni.Expertii financiari au identificat 3 societati pe actiuni, notate, A, B, C, care au in plan vanzarea de actiuni pentru a-si spori capitalul. De asemenea, ei au stabilit 3 stari aleatoare ale evolutiei economiei in perioada imediat urmatoare:

- crestere economica (S1) cu 50% sanse;- stagnare (S2) cu 30% sanse;

- inflatie (S3) cu 20% sanse.

In urma analizei datelor statistice ale perioadelor trecute, s-au prognozat castigurile medii generate de actiunile firmelor respective in anii ce vin. Rezultatele, exprimate in zeci de mii de unitati monetare, sunt consemnate in tabelul de mai jos:

Folosind metoda sperantei matematice sa se determine spre ce firma trebuie sa se orienteze banca pentru a investi disponibilul mentionat.

a) V1 si V1, V2, V3;

b) V2 si V2, V1, V3;

c) V2 si V2, V3, V1;

d) V3 si V3, V1, V2;

100. O intreprindere producatoare de ambalaje din carton cerceteaza posibilitatea de a investi in noi instalatii complexe. In acest caz, abordarea decizionala se refera la analiza disponibilitatii instalatiilor complexe, I1, I2, I3.Disponibilitatea este estimata probabilistic prin doua stari ale conditiilor obiective: S1 -fiabilitatea cu o probabilitate de 70% si S2 - mentenabilitatea cu o probabilitate de 30%. Fiabilitatea este caracterizata prin doua criterii: C1 - media timpului de buna functionare si C2 rata caderilor.Mentenabilitatea este caracterizata prin trei criterii: C3 - accesibilitatea, C4 - asigurarea pieselor de schimb si C5 - activitatea de service. Manifestarea disponibilitatii este redata prin consecintele economice din urmatoarea matrice:

Folosind metoda sperantei matematice determinati varianta optima de investitie si ordinea de preferinta a variantelor decizionale.

a) I1 si I1, I2, I3;

b) I2 si I2, I1, I3;

c) I3 si I3, I1, I2;

d) I3 si I3, I2, I1;

101. Trei societati comerciale (S1, S2, S3), vor acorda in conditii diferite de aprovizionare (bune, medii, favorabile), urmatoarele dividende, in procente la valoarea profitului:

Folosind metoda sperantei matematice determinati varianta optima de investitie si ordinea de preferinta a variantelor decizionale.

a) S1 si S1, S3, S2;

b) S2 si S2, S3, S1;

c) S3 si S3, S1, S2;

d) S3 si S3, S2, S1.

102. Sensibilitatea cererii la modificarile de pret este ilustrata prin:

a) raportul cerere-pret;

b) coeficientul de elasticitate al cererii fata de pret;

c) raportul cerere-venit.

R:

a) a

b) b

c) c

d) a + b + c

103. Reoptimizarea consta in :

a) recalcularea solutiei optime a unei probleme de P.L;

b) determinarea solutiei optime pentru o valoare a parametrilor;

c) determinarea solutiei optime pentru o valoare fixata a parametrilor.

R:

a) a

b) b

c) c

d) a + b + c

104. Parametrizarea urmareste :

a) determinarea variantelor posibile de solutii optime;

b) verificarea optimalitatii solutiei in consitiile schimbarii problemei;

c) modificarea disponibilului de resurse.

105. Jocul este :

a) un proces al modelarii proceselor economice;

b) un proces competitiv care se desfasoara intre mai multi participanti;

c) un concept al procesului de decizie;

R:

a) a

b) b

c) c

d) a + b + c

106. Partida reprezinta :

a) o colectie de succesiuni de actiuni ale unui jucator;

b) o actiune bazata pe regulile jocului;

c) desfasurarea actiunilor jucatorilor dupa anumite reguli.

R:

a) a

b) b

c) c

d) a + b + c

107. Strategia este:

a) o colectie de succesiuni de actiuni ale unui jucator;

b) o reactie fata de strategia adversarului;

c) desfasurarea actiunilor jucatorilor dupa anumite reguli.

108. Jocurile cu punct sa se caracterizeaza prin aceea ca :

a) toate consecintele sunt valori banesti sau ca ele reprezinta chiar utilitati.;

b) ansamblul celor doua strategii optime;

c) un rationament corect impune fiecaruia dintre jucatori alegerea cate unei anumite strategii optime.

R:

a) a

b) b

c) c

d) a + b + c

109. Jocurile fara punct sa se caracterizeaza prin :

a) determina strategii mixte optime ale celor doi parteneri;

b) un rationament riguros nu conduce neaparat la alegerea unei unei anumite perechi de strategii;

c) se modeleaza situatii conflictuale intre doua sau mai multe parti.

R:

a) a

b) b

c) c

d) a + b + c

110. Criteriul prudent sau pesimist consta in:

a) aplicarea principilui maxi.min ;

b) determinarea utilitatilor minime pe linii;

c) cunoasterea probabilitatilor de realizare .

R:

a) a

b) b

c) c

d) a + b + c

111. Criteriul optimist recomanda:

a) aprecierea pentru fiecare strategie in parte;

b) sa se calculeze sperantele matematice;

c) sa se aleagp strategia care corespunde sperantei matematice celei mai avantajoase.

R:

a) a

b) b

c) c

d) a + b + c

112. Criteriul Laplace consta in :

a) aplicarea sperantei matematice celei mai avantajoase;

b) in a considera starile naturii ca echiprobabile si a le aplica;

c) obtinerea valorii scazute a fiecarui element al matricei initiale.

R:

a) a

b) b

c) c

d) a + b + c

113. Conform criteriului regretului trebuie aleasa:

a) decizia in urma aplicarii criteriului pesimist;

b) calcularea coeficientului cel mai mic;

c) diferenta intre valoarea rezultatului optim si valoarea celorlalte rezultate.

R:

a) a

b) b

c) c

d) a + b + c

114. Cu ajutorul arborelui decizional se pot modela:

a) succesiuni decizionale ;

b) actiuni economice complexe;

c) procese economice nedecizionale.

R:

a) a

b) b

c) c

d) a + b + c

115. Teorema lui Bayes arata ca :

a) probabilitatea conditionata este asociata unei stari a naturii;

b) probabilitatile conditionate pentru o stare a naturii pot fi calculate cu expresia optima;

c) probabilitatea neconditionata este asociata unei stari a naturii.

R:

a) a

b) b

c) c

d) a + b + c

116. Solutiile multicriteriale sunt de natura:

a) suboptimala;

b) multiobiectiva;

c) multiatributa.

R:

a) a

b) b

c) c

d) a + b + c

117. Metoda momentelor se aplica:

a) matricelor decizionale;

b) problemelor de decizie multicriteriala;

c) problemelor decizionale.

R:

a) a

b) b

c) c

d) a + b + c

118. Intamplarea este generata de :

a) existenta unui eveniment ;

b) imposibilitatea delimitarii exacte;

c) trecerea brusca de la apartenenta la neapartenenta.

R:

a) a

b) b

c) c

d) a + b + c

119. Procesul de fuzzyficare constituie:

a) asocierea unor tolerante atat a restrictiilor cat si a functiei obiectiv;

b) obiectivul unei conceptii caracterizate printr-o capacitate deosebita de adaptabilitate si flexibilitate;

c) modelarea si rezolvarea programarii liniare.

R:

a) a

b) b

c) c

d) a + b + c

120. Teorema de optimalitate formulata de Bellman arata ca :

a) in multimea politicilor politice exista cel putin una, denumita optimala;

b) decizia optima ce trebuie luata depinde de multimea evenimentelor care s-au produs anterior.

c) orice politica extrasa dintr-o politica optimala este ea insasi optimala;

R:

a) a

b) b

c) c

d) a + b + c

121. Evenimentele sunt momentele caracteristice :

a) unei actiuni complexe ;

b) activitatilor fictive;

c) activitatilor propriu-zise.

R:

a) a

b) b

c) c

d) a + b + c

122. Elementele principale ale oricarui proces de modelare a stocurilor sunt:

a) costurile, modelele de aprovizionare-stocare, analiza statistica;

b) cererea, costurile specifice, parametrii temporali si procesul de aprovizionare;

c) procesul de aprovizionare, modele stochastice, analiza statistica.

R:

a) a

b) b

c) c

d) a + b + c

123. Teoria stocurilor lucreaza cu:

a) multimi si indicatori specifici;

b) frecventa fenomenului de rupere a stocului;

c) imobilizarea de fonduri banesti in stocuri.

R:

a) a

b) b

c) c

d) a + b + c

124. Costul de lansare a comenzii include:

a) cheltuielile ce se fac la derularea procesului de aprovizionare;

b) cheltuielile ce se fac la imobilizarea fondurilor financiare.

c) cheltuielile ce se fac la intocmirea comenzii;

R:

a) a

b) b

c) c

d) a + b + c

125. Costul de stocare include:

a) cheltuielile efectuate pe timpul stationarii resurselor materiale in stoc;

b) cheltuielile de transport ale partizii;

c) cheltuieli suplimentare pentru satisfacerea operativa a cererii din alte surse.

R:

a) a

b) b

c) c

d) a + b + c

126. Costul de penalizare apare:

a) cand apar probleme de gestiune;

b) cand se lucreaza cu un nomenclator mai mare de materii prime

c) cand cererea de consum este mai mare decat stocul existent;

R:

a) a

b) b

c) c

d) a + b + c

127. Distributia Poisson este:

a) distributia de probabilitate a numarului de sosiri intr-un interval de timp in care ritmul sosirilor este constant;

b) distributia de probabilitate a numarului de sosiri intr-un interval de timp in care ritmul sosirilor este in crestere;

c) distributia de probabilitate a numarului de sosiri intr-un interval de timp in care ritmul sosirilor este in scadere.

R:

a) a

b) b

c) c

d) a + b + c

128. Ritmul mediu al sosirilor este:

a) densitatea de probabilitate pentru ritmul servirilor;

b) densitatea de probabilitate pentru duratele intre sosiri sau pentru duratele de servire;

c) numarul mediu de sosiri in sistemul de asteptare pe unitate de timp.

R:

a) a

b) b

c) c

d) a + b + c

129. Distributia exponentiala este:

a) densitatea de probabilitate pentru ritmul servirilor;

b) densitatea de probabilitate pentru duratele intre sosiri sau pentru duratele de servire,daca ritmul servirilor este constant.

c) densitatea de probabilitate pentru duratele intre sosiri sau pentru duratele de servire;

R:

a) a

b) b ???

c) c ???

d) a + b + c

130. Timpul intre doua sosiri succesive este :

R:

a) a

b) b

c) c

d) a + b + c

131. Numarul mediu de unitati in sistem este:

a) numarul mediu de solicitanti pe unitate de timp

b) numarul mediu de solicitanti in sistemul de asteptare;

c) numarul mediu de solicitanti in sistemul de asteptare pe unitate de timp.

R:

a) a

b) b

c) c

d) a + b + c

132. Numarul mediu de unitati in firul de asteptare :

a) numarul mediu de solicitanti in firul de asteptare fara cei in curs de servire

b) numarul mediu de solicitanti in firul de asteptare inlusiv cei in curs de servire;

c) numarul mediu de solicitanti in curs de servire.

R:

a) a

b) b

c) c

d) a + b + c

133. Timpul mediu in sistem este:

a) timpul mediu de asteptare a unei unitati in sistemul de asteptare ce nu include si timpul de servire;

b) timpul mediu de asteptare a unei unitati in coada ce include si timpul de servire.

c) timpul mediu de asteptare a unei unitati in sistemul de asteptare ce include si timpul de servire;

R:

a) a

b) b

c) c

d) a + b + c

134. Probabilitatea ca in sistem sa nu fie nici un solicitant este:

a) probabilitatea ca sistemul de servire sa fie liber

b) probabilitatea ca sistemul de servire sa fie ocupat

c) probabilitatea ca sistemul de servire sa fie in asteptare.

R:

a) a

b) b

c) c

d) a + b + c

135. Practica industriala a impus trei tipuri de procese de productie:

a) de masa, de serie si individuale

b) mare, mijlocie, mica;

c) evolutia nivelului tehnic al utilajelor, gradul de mecanizare si automatizare,calificarea fortei de munca.

R:

a) a

b) b

c) c

d) a + b + c

136. Jocurile de intreprindere permit:

a) simularea pasiva a unor decizii secventiale;

b) stimularea creativitatii.

c) simularea dinamica a unor decizii secventiale;

R:

a) a

b) b

c) c

d) a + b + c

137. Jocurile pentru intreaga intreprindere :

a) simuleaza functiile principale ale intreprinderii;

b) estimeaza eventualele consecinte pentru serviciul de aprovizionare, serviciul de investitii si serviciul de productie;

c) adopta deciozii cu scopul de a-si imbunatati indicatorii economici.

R:

a) a

b) b

c) c

d) a + b + c

138. Jocul functional se refera la :

a) evaluarea efectelor unor perturbatii asupra unor compartimente;

b) consecintele pentru unitatile de servire analizate;

c) o functie specifica a intreprinderii analizate.

R:

a) a

b) b

c) c

d) a + b + c

139. Jocul complex analizeaza:

a) corelarea unitatilor de servire utilizare cu comportamentul unitatilor copnsumatoare;

b) mai multe functii ale intreprinderii si relatiile principale cu alte compartimente;

c) legaturile dintre compartimente.

R:

a) a

b) b

c) c

d) a + b + c

140. Jocuri pentru alte zone de specialitate :

a) permit testarea unor strategii politice, economice, tehnico-organizatorice privind o ramura de activitate;

b) urmareste evaluarea efectelor unor perturbatii asupra compartimentului intreprinderii;

c) imbunatateste indicatorii economici, fara a leza interesele partenerului de joc .

R:

a) a

b) b

c) c

d) a + b + c

141. Jocurile concurentiale sunt acele jocuri in care:

a) performanta economica a unui jucator depinde de propriile actiuni;

b) fiecare participant adopta decizii incat sa isi depaseasca adversarul;

c) se realizeaza imbunatatirea propriilor performante economice.

R:

a) a

b) b

c) c

d) a + b + c

142. Jocurile cooperative sunt acele jocuri :

a) in care deciziile si actiunile nu sunt indreptare impotriva celuilalt partener;

b) in care un decident real isi indreapta actiunea impotriva unui partener;

c) in care se contracareaza efectele negative ale perturbatiilor mediului.

R:

a) a

b) b

c) c

d) a + b + c

143. CSMP/1130 (Continuous Modelling Program) este folosit pentru:

a) sortarea prin program a blocurilor specifice ;

b) sortarea automata a blocurilor;

c) simularea sistemelor continue si este net superior tuturor limbajelor.

R:

a) a

b) b

c) c

d) a + b + c

144. Analiza de sistem reprezinta:

a) un complex de procedee pentru perfectionarea activitatii generale a unitatilor socialeconomice;

b) un element esential care diferentiaza calitativ sistemul cibernetic al intreprinderii;

c) cunoasterea intreprinderii ca sistem;

R:

a) a

b) b

c) c

d) a + b + c

145. Gama fictiva reprezinta :

a) un proces tehnologic fictiv;

b) un proces de dezvoltare fictiv;

c) un proces de informare fictiv.

R:

a) a ???

b) b ???

c) c

d) a + b + c

146. Regulile metodologice definesc :

a) totalitatea operatiilor de cunoastere;

b) succesiunea corecta a operatiunilor decizionale corespunzatoare conducerii sistemelor;

c) deciziile privind conducerea eficienta a unui sistem.

R:

a) a ???

b) b ???

c) c

d) a + b + c

147. o rutina eveniment este :

a) o rutina care face parte integranta dintr-un program de simulare;

b) o rutina care foloseste informatia referitoare la starea sistemului;

c) o rutina care face parte dintr-un sistem.

R:

a) a

b) b

c) c

d) a + b + c

148. Cercetarea operationala :

a) reprezinta disciplina prelucrarii datelor cu ajutorul echipamentelor electronice;

b) se caracterizeaza prin procesul de elaborare a unor modele economico-matematice;

c) se ocupa de conducerea si reglarea sistemelor complexe.

R:

a) a

b) b

c) c

d) a + b + c

149. Cibernetica :

a) reprezinta disciplina prelucrarii datelor cu ajutorul echipamentelor electronice;

b) se caracterizeaza prin procesul de elaborare a unor modele economico-matematice;

c) se ocupa de conducerea si reglarea sistemelor complexe.

R:

a) a

b) b

c) c

d) a + b + c

150. Informatica :

a) reprezinta disciplina prelucrarii datelor cu ajutorul echipamentelor electronice;

b) se caracterizeaza prin procesul de elaborare a unor modele economico-matematice;

c) se ocupa de conducerea si reglarea sistemelor complexe.

R:

a) a

b) b

c) c

d) a + b + c

151. Metodele exacte:

a) permit obtinerea unei solutii S, diferita de solutia adevarata S*;

b) sunt metodele prin care se obtine intr-un timp relativ scurt solutie S, acceptabila din punct de vedere practic;

c) permit obtinerea in cadrul unei probleme de decizie economica a unei solutii S.

R:

a) a

b) b

c) c

d) a + b + c

152. Metodele aproximative:

a) permit obtinerea unei solutii S, diferita de solutia adevarata S*;

b) sunt metodele prin care se obtine intr-un timp relativ scurt solutie S, acceptabila din punct de vedere practic;

c) permit obtinerea in cadrul unei probleme de decizie economica a unei solutii S.

R:

a) a

b) b

c) c

d) a + b + c

153. Metodele euristice:

a) permit obtinerea unei solutii S, diferita de solutia adevarata S*;

b) sunt metodele prin care se obtine intr-un timp relativ scurt solutie S, acceptabila din punct de vedere practic;

c) permit obtinerea in cadrul unei probleme de decizie economica a unei solutii S.

R:

a) a

b) b

c) c

d) a + b + c

154. Solutiile manageriale furnizate de un practician unilateral sunt:

a) fundamentate stiintifice;

b) abstracte;

c) concrete.

R:

a) a

b) b

c) c

d) a + b + c

155. Metoda Monte Carlo

a) sta la baza procedurilor de generare a proceselor de schimbare;

b) sta la baza procedurilor de generare a proceselor;

c) sta la baza procedurilor de generare a proceselor stochastice.

R:

a) a

b) b

c) c

d) a + b + c

156. Orice lant Markov este definit :

a) de matricea sa stochastica P si de distributia initiala j a ;

b) de matricea sa P si de distributia k p ;

c) de matricea sa stochastica Ej si distributia initiala jn p .

R:

a) a

b) b

c) c

d) a + b + c

157. Din punct de vedere managerial intr-o societate comerciala preponderant automatizata organizarea trebuie sa aiba ca punct de plecare:

a) masinile automatizate;

b) sarcinile;

c) masinile partial automatizate.

R:

a) a

b) b

c) c

d) a + b + c

158. Modelele economico-matematice utilizate in procesele economice din intreprinderi sunt de doua feluri:

a) modele descriptive si modele normative ;

b) modele ce surprind astepcte tehnologice si modele ce surprind astepcte de productie;

c) modele informatice si modele informational-decizionale.

R:

a) a

b) b

c) c

d) a + b + c

159. Timpul fizic de desfasurare al unor activitati depinde de:

a) unele restrictii ce tin de procesul respectiv;

b) aumite repere sau subansamble;

c) un alt termen de livrare si implicit un alt orizont de planificare.

R:

a) a

b) b

c) c

d) a + b + c

160. Sistemul se bazeaza pe :

a) ansamblul activitatilor omogene sau complementare orientate spre realizarea obiectivelor generale precis stabilite;

b) modelul input - output care descrie implicit legaturile dintre resursele necesar desfasurarii productiei;

c) portofoliul de comenzi, structura produselor, stocurile existente, fisierele cu tehnologiile disponibile, fisierele cu locurile de munca existente.

R:

a) a

b) b

c) c

d) a + b + c

161. Programarea este :

a) o succesiune de activitati care contribuie la generarea unui rezultat prestabilit;

b) o activitate continua , in care programele existente deja se combina cu noile prognoze, estimari, comenzi din portofoliu;

c) activitatea ce esaloneaza in timp si in spatiu sarcinile de productie.

R:

a) a

b) b

c) c

d) a + b + c

162. ARENA este:

a) un sistem de programe din vategoria simularilor interactive vizuale;

b) un model de livrare a unor produse conform unui spectru constant;

c) dialogul in sistem conversational care marcheaza activitatea manageriala.

163. Modelul exploziei sumarizate esti utilizat pentru:

a) calculul produselor care sunt determinate in functie de fisele tehnice;

b) calculul necesarului de resurse materiale si umane pe baza normelor din fisele tehnologice cu matricea exploziilor sumarizate;

c) finalizarea introducerii datelor de intrare.

R:

a) a

b) b

c) c

d) a + b + c

164. Urmarirea se ocupa de :

a) culegerea, prelucrarea si transmiterea informatiilor primare cu privire la desfasurarea procesului primar de productie;

b) culegerea, prelucrarea si transmiterea informatiilor primare cu privire la desfasurarea procesului de productie;

c) culegerea, prelucrarea si transmiterea informatiilor primare cu privire la desfasurarea procesului secundar de productie.

R:

a) a

b) b

c) c

d) a + b + c

165. Scopul urmaririi fabricatiei este:

a) defalcarea planului anual de productie al intreprinderii pe verigile structurale elementare;

b) stabilirea stadiului productiei, interpretarea rezultatelor, introducerea unor masuri corective;

c) multiplicarea si difuzarea documentatiei la executanti.

R:

a) a

b) b

c) c

d) a + b + c

166. Formele de organizare sunt:

a) organizare succesiva, oragnizare manageriala, oranizare mixta;

b) organizare procesuala, organizare manageriala, organizare paralela;

c) organizare succesiva, organizare paralela si organizare mixta.

R:

a) a

b) b

c) c

d) a + b + c

167 Simularea unui sistem de asteptare cu ceas constant mai include si o alta serie de variabile:

a) TVT, TTID, TAT, TST, CLOCK;

b) TAT, TST, CLOCK, C, I, NT;

c) TAT, TST, TTID, CLOCK, NT.

R:

a) a

b) b

c) c

d) a + b + c

168. Metode analitice:

a) constau in utilizarea unor algoritmi de calcul;

b) se bazeaza pe analogii dintre unele procese fizice;

c) constau in consultarea specialistilor.

R:

a) a

b) b

c) c

d) a + b + c