Tematica- eficienta economica a investutiilor-analiza eficientei economice a investitiilor si factorul timp

TEMATICA EFICIENTA ECONOMICA A INVESTUTIILOR-ANALIZA EFICIENTEI ECONOMICE A INVESTITIILOR SI FACTORUL TIMP

a)-Studiul de fezabilitate al investitiilor-continut, principii

tudiul de fezabilitate al investitiilor, este unul dintre aspectele specifice ale analizei economice, pe care trebuie sa o efectueze, intreprinzatorii, organismele publice, expertii si oficile de consultanta.Inainte de a efectua o investitie, este necesar sa se analizeze mediul economic, si tehnologic, in care se opereaza, sa se simuleze solutiile tehnice posibile, sa se previzioneze modalitatile coerente de gestiune.

In alegerea proiectelor de investitii trebuie sa se porneasca, in primul rind de la optiunea de a face sau nu investitia

Optiunea de a nu face investitia este adesea din p.v economic, cel mai bine de urmat

Solutiile posibile dpdv tehnic, economico-financiar, si de gestiune, ce se poate adopta ptr a se ajunge la acelasi obiectiv final, sint numeroase.

Studiul de fezabilitate al investitiilor, raspunde cerintei de a gasi alternativa cea mai buna, economic, de pus in practica.

Studiul de fezabilitate, a avut o larga utilizare in planificarea investitiilor publice.

Abordarea a cunoscut insa si o ampla utilizare in analiza investitiilor private, mai ales in cadrul sectorului agroalimentar. Deci si ptr intreprinderea agricola se cere sa fie confruntata pe piata, ca oricare alta intreprindere, deoarece teoria economica este univoca fara cazuri specifice de referinta.

Importanta acestei analize, este deosebita, iar ea se aplica in faza-ex-ante anlizele

ex-post sint doar simple exercitii care nu au influenta, asupra momentului alegerii investitiilor. Studiul de fezabilitatea al unei investitii, reprezinta momentul fundamental in cercetarea informatiilor, ptr realizarea confuntarii preventive , intre veniturile si cheltuielile ce se vor realiza in cadrul activitatii la care se refera. Acest studiu are ca obiect, in ultima instanta, atit bunurile ce trebuiesc produse sau vindute cit si structura productiva de realizat

Cu ajutorul termenului de fezabilitate se exprima, un concept amplu, bazat pe

coordonarea informatiilor privitoare la marketing, finante, si productie.

In evaluarea fezabilitatii, investitorul, va stabili, care sint conditiile de mediu, in care va functiona viitorul obiectiv, adica, localizarea viitoare, a structurii productive, aceasta fiind mereu corelata cu procesul productiv de realizat in scopul obtinerii rezultatului economic dorit

In tot acest timp, se va avea in vedere o serie de ipoteze referitoare, la comportamentul viitor al sectorului in care se actioneaza, precum si la mersul economiei in generalPentru a ajunge la o judecata de fezabilitate este necesar sa se efectueze urmatoarele

Operatiuni fundamentale:

a)    identificarea caracteristicilor fizice si comerciale ale produsului;

b)   identificarea posibilelor solutii tehnologice ptr realizarea tehnicii instalatiei;

c)    evaluarea punctelor forte si a celor slabe d.p.d.v tehnologic si comercial, ale produsului si ale viitoarei unitati productive;

d)   stabilirea misiunii produsului

e)    identificarea a ceea ce poate fi viitorul sector de piata

In acest fel se va incerca sa se puna in evidenta marimea pietei asupra careia se va adresa viitoarea unitate productiva. Analiza va trebui sa fie realizata plecindu-se de la piata mondiala a produsului, resfringindu-se apoi, la cea europeana romaneasca, regionala.

f) previzionarea vinzarii referitoare la o perioada de timp, suficient de lunga, ptr a permite evidentierea unui exericitiu mediu

g)    previzionarea venitului totalevaluind interactiunea costuri-preturi-cantitate produsa;

O investitie este caracterizata, de unele aspecte economice, si financiare ce se regasesc, in mod independent de tipul de investitie de realizat, astfel:

• prima etapa este cea in care avem, o puternica cheltuiala ce poate sa fie efectuata si in mod fractionat;
• o alta etapa importanta este cea in care se recupereaza investitia realizata, prin intermediul vinzarii produselor obtinute;
• perioada totala in care este efectuata investitia, si in care aceasta produce, numita si viata economica a investitiei.

O investitie, poate fi reprezentata ca o marime ce necesita, resurse ptr realizarea ei (input) si care apoi produce alte resurse (out put) O investitie, poate fi reprezentata in functie de parametrul timp. Conceptul de dobinda evidentiaza, ca in ceea ce priveste marimile economice, exprimate in moneda, ale imput-urilor si out-puturilor sint importante nu doar prin cantitate, dar si prin momentul in care fiecare input si output se produce. Input-urile sint reprezentate de costuri de invbestitie in timp ce output-urile, sint reprezentate de profituri sau alte valori.

In scopul reflectarii cit mai corecte a aspectelor caracteristice ale proiectelor de investitii, studiile de fezabilitate, sint realizate intr-o forma structurata, care sa curpinda aspecte, cum ar fi:

• infromatii generale despre sectorul respectiv si intreprindere
• informatii despre produse si piete de desfacere
• aspecte tehnoice si tehnologice de productie
• aspecte despre conducerea intreprinderii
• strategiile viitoare posibile
• varantele dezvoltarii viitoare
• fundamentarea proiectului de investitii propus

Luind in consideratie aspectele caracteristice, fiecarei ramuri industriale, ale economiei nationale, o particularitate deosebita o reprezinta continutul studilor de fezabilitate, in domeniul intreprinderilor agroalimentare.

Asa cum am mai mentionat, principalele destinatii ale investitiilor in agricultura, sint :

a) mecanizarea lucrarilor agricole

b) hidroamelioratiile

c) realizarea de constructii

d) infiintarea de plantatii

e) cumpararea de anilmale

Astfel, caracteristicilor specifice ale acestui gen de investitii, trebuiesc luate foarte serios in seama, cind se elaboreaza, studiile de fezabilitate, in concordanta si cu locul pe care acestea il ocupa in contextul agriculturii romanesti.

Lucrarile de amelioratii asa cum se stie, ocupa un loc aparte in strategia manageriala a politicii economice a agriculturii romanesti, ea fiind factorul determinat de sporire a capacitatilor de productie, de redare in circuitul productiv al unor suprafete de teren nefertile, sau cu particularitati biologige deficitare, contribuind totodata, la dezvoltarea unor sectoare de prestari servicii colaterale, si implicit la angrenarea in desfasurarea activitatilor a segmentului socio-uman, si nu in ultimul rind constituie factorul determinant in conservarea si sporirea capacitatii terenurilor agricole cu potential biologic bun, pentru desfasurarea activitatilor agricole productive, agroali-mentare.

Principalele caracteristici ale lucrarilor de hidroamelioratii, care influenteaza asupra

modului de apreciere a eficientei investitiilor, sint urmatoarele :

1.-investitiile in hidroamelioratii, au influenta directa asupra productiei

agricole. In cazul acestor genuri de lucrari, lucrarile de « desecare si indiguire » necesita investitii, care au ca rezultat introducerea in circuitul agricol, a unor noi terenuri, iar in cazul lucrarilor de irigatii, fectul imediat al linvestitiilor, este concretizat in cresterea potentialului productiv al terenurilor deja puse in cultura.

2.-Deoarece in cadrul lucrarilor de hidroamelioratii,  »o parte din teren, este

scoasa din folosinta agricola »fiind ocupat, cu diguri, canale de irigatii si de desecare, este necesar ca in calculul eficientei investitiilor sa se tina seama de aceste pierderi de teren.

3.-Lucrarile de hidroamelioratii, contribuie la inlatuurarea unor pagube,

provocate de calamitatile naturale (seceta, inundatii)

4.-Lucrarile de hidroamelioratii, au o « perioada lunga de folosinta » fapt

care determina o crestere a riscului de uzura morala. In plus, la realizarea acestor lucrari se folosesc, in general, materiale nerecuperabile, consumul fiind inglobat integral in valoarea nou creata, prin investitii.

5.-De cele mai multe ori,  « hidroamelioratiile se efectueaza in cadrul unor

complexe de lucrari care urmaresc dirijarea circuitului normal al apei »

De exemplu, lucrarile de indiguiri implica, asocierea cu lucrarile de desecare, ptr

a se inlatura excesul de apa de suprafata sau freatica din incinta digurilor, in incintele indiguite, desecarile si irigatiile se succed ptr inlaturarea sararturii. In aceste conditii, este

dificil de separat aportul diferitelor categorii de lucrari de hidroame lioratii, asupra productiei,

fiind totodata dificil, de delimitat, efectul acestor lucrari de influenta celorlalti factori productivi (ingrasaminte, soiuri de plante, mecanizare)

6.-Efectuarea de investitii hidroameliorative, implica de obicei o repprofilare

a unitatilor agricole. De pilda , indiguirile reclama o schimbare a orientarii tehnico-

economice a productiei de la piscicultura la zootehnie, de unde necesitatea cultivarii de

porumb, lucerna, etc. Introducerea irigatiilor conditioneaza schimbarea structurii soluri-

lor, a culturilor, in sensul extinderii speciilor de plante care valorifica cel mai bine apa

de irigatii, in strinsa legatura si cu materialele fito-thnico biologice, utilizate.

7.-Uneori, lucarrile de hidroamelioratii, implica efectuarea de investitii

conexe (bazinele de acumulare), ptr conservarea apei excedentare.Utilitatea acestora este

multipla (evitarea inundarii, irigatii, alimentari cu apa, energie, piscicultura) astfel incit

este greu de delimitat efectul economic al investitiilor de baza, si al celor conexe.

Toate aceste caracteristici specifice, s-au reflectat si in dinamica suprafetelor amenajate cu lucrari de imbunatatiri funciare, in contextul adopatrii unor politici manageriale adecvate ptr asigurarea sigurantei alimentare nationale a populatiei

Dinamica acestor lucrari se prezenta in perioada 1944-2004, dupa cum urmeaza :

Dinamica suprafetelor amenajate cu lucrari de imbunatatiri funciare -mii ha- -Tabel nr 1

Evaluarea volumului investitiilor in irigatii, se dovedeste a fi un demers dificil incepind

chiar de la faza de proiect, intrucit in marea majoritate a cazurilor avem de aface cu situatii mai

mult sau mai putin complexe in care sint prezentate si alte lucrari, precum :drenajele ;combaterera eroziunii solului ;lucrari cu caracter agropedoamelio-rativ.etc. La scara macroeconomica, si ptr o perioada mai lunga de timp,  « izolarea cotei irigatiilor »din investitiile pe ansamblul lucrarilor de imbunatatiri funciare, implica de asemenea unele aproximari, statistica vremii, relativ generoasa

cu « indicatorii fizici (suprafete, productii), se dovedeste mult mai zgircita in furnizarea de

indicatori in expresie valorica. Printre putinele date statistice, in acest domeniu se numara si un studiu efectuat de catre « Institutul de Economie Agrara »acoperind perioada 1961-1985, studiu preluat apoi in lucrarile de specialitate, si din care rezulta ponderea investitiilor in diferite

sectoare din totalul la nivel de ramura asa cum rezulta din tabelul alaturat :

Investitiile in agricultura si principalele activitati in per.1961-1990    -Tabel nr 2

2-Sursa :Anuarele statistice »Inst. de Ec.Agrara »Comunicat DCS, privind realiz.plaan dez.ec.-1981-1985 ;Legea pla dez.agric-1986-1990

In lumina celor prezentate mai sus, aspectele cuprinse in studiile de fezabilitate in domeniul hidroamelioratiilor, trebuie sa prezinte urmatoarele informatii:

-informatii generale despre sectorul respectiv si intreprindere

Aceasta sectiune trebuie sa cuprinda informatii cu privire la:

• modul in care agricultura sau sectorul agroalimentar in regiune (societati comerciale, regii

autonome, producatori individuali, asociatii, etc)

• volumul productiei fizice si valorice ale zonei (ptr ultimii 5 ani) cu precizarea ponderii

unitatii respective in total

• elemente definitorii ale conditiilor naturale din zone (terenul, clima, ecologia, etc)
• estimarea valorii terenului, cu precizarea criterului folosit in determinarea valorii (criteriul

de piata, criteriul de substituire, beneficiilor viitoare)

• aspecte de legislatie, forta de munca, salarizare, etc

-informatii despre produse si piete de desfacere

Aceasta sectiune trebuie sa cuprinda informatii cu privire la:

• datele de identificare
• organizarea si conducerea firmei
• descrierea activitatii curente (produse, servicii, tehnologii, echipament, etc)
• piata interna si comercializarea produselor-actuala si de perspectiva

-aspecte tehnoice si tehnologice de productie

Aceasta sectiune trebuie sa cuprinda informatii cu privire la:utilajele folosite, procesul de

productie folosit-metodele de udare, echipamentele de udara utilizate, etc

-aspecte despre conducerea intreprinderii

Aceasta sectiune trebuie sa cuprinda informatii cu privire la: organigrama, cu functii de conducere si executie, structura fortei de munca , fondul de salarii, cuantumul datoriilor la buget, etc

-strategiile viitoare posibile-situatia economico-financiara a intreprinderii (programul de productie, realizari, calitatea productiei, deficiente, mijloace circulante, mijloace fixe, forta de munca, capitalul soicial, surse de finantare, cifra de afaceri, valoarea adaugata, etc)

-variantele dezvoltarii viitoare

Aceasta sectiune trebuie sa cuprinda informatii cu privire la:

-pormovarea unei strategii ptr dezvoltare ptr viitor (schimbari ale structurii de productie si produse, implicatii ale consumurilor specifice asupra productiei, colaborari interne si externe, investitii necesare, lichidarea utilajelor si activelor fixe disponibile,

-fundamentarea proiectului de investitii propus

Aceasta sectiune trebuie sa cuprinda informatii cu privire la:

-analiza economico-financiara- cu calcularea indicatorilor specifici-rata de rentabilitate financiara si economica, venitul net realizat, fluxul de venituri si cheltuieli, cursul de revenire net actrualizat, previziuni financiare, balanta valutara a unitatii, avantaje necuantificabile-locuri de munca, protectia mediului, prezentarea aspec telor sintetice tehnologice, economie si financiare, organizatorice si de conducere;evidentierea principalelor restrictii de capital, competenta profesionala, gestiune, aprovizionare, rezultatele economice previzionate a se obtine, aprecieri asupra oportunitatilor de privatizare, analiza sensibilitatii investitiilor si a riscului acsetora, etc)

b)-Criterii de analiza in cadrul studiului de fezabilitate

In practica, se utilizeaza, mai multe criterii de analiza a investitiilor in functie de

importanta deciziei ce trebuie luata, de specificul investitiei de experienta analistului etc Aceste criterii, pot fi utilizate, atit separat cit si impreuna, ptr o mai buna fundamentare a deciziilor de investitii .

In analiza efectuata printr-un studiu de fezabilitate, asupra unei investitii, criteriile cele mai utilizate sint, urmatoarele:

a.-criteriul clasic

Acest criteriu se sprijina, pe o analiza, statica (fara a lua in considerare factorul timp )Si se poate realiza prin 3 procedee, dupa cum urmeaza:

-in termeni de venit- Bfp = Bfa > Km x i, unde- Bfp-este beneficiul funciar post investitie Bfa -este beneficiul funciar ante investitie; Km -este costul investitiei la sfirsitul executiei;

i-este rata dobinzii aferente capitalului investitiPrin acest criteriu se realizeaza o comparatie intre sporul de beneficii obtinut ptr efectuarea investitiei, si costul efectiv al efectuarii investitiei respective, indeplinirea relatiei, sugerind ca investitia poate fi efectuata, fara a exista posibilitatea in conditii normale de a se obtine pierderi de pe urma ei.

-in termeni de valoare totala-Bfp / i2 - (Bfa / i1) > Km, unde: Bfp / i2 -reprezinta valoarea totala a bunului dupa investitie; Bfa -reprezinta valoarea totala a bunului inainte de efectuarea investitiei; Km -reprezinta costul investitiei la sfirsitul executiei;

Acest criteriu face comparatia intre sporul de valoare pe care il cunoaste un bun, (acesta putind fi un utilaj supus modernizarii, un teren ameliorat, o intreprindere, in cadrul careeia s-au facut investitii), in urma efectuarii unei investitii si costul total al investitie la sfirsitul realizarii ei, indeplinirea relatiei, sugerind ca investitia poate fi efectuata.

-in termeni de rata de fructificare-(Bfp - Bfa) / Km > i-indicator, care determina raportul intre, efectele obtinute in uurma realizarii investitiei, si eforturile realizate ptr efectuarea ei, fiind un indicator de eficienta. Daca acest raport este mai mare decit, rata medie a dobinzii aferente capitalului investit atunci investitia se justifica economic.

b.-criteriul fluxurilor financiare

Studiul de fezabilitate, deriva din aplicarea tehnicii de evaluare cu ajutorul tratamen

tului fluxurilor financiare . In teoria financiara, economistii au sintetizat acest mecanism, in functie de momentul in care se realizeaza fluxurile(input-output), avind astfel 4 tipuri de astfel de investitii.Aceasta clasificare are la baza, aspecte temporale, si cantitative, modalitatile prin care se realizeaza costurile si veniturile, clasificare ce cuprinde:

-investitii de tip point input-point output (PIPO) -in cazul in care este prevazut un unic cost initial si un unic venit final

-investitii de tip point input-continuous output (PICO) -in cazul in care este prevazut un unic cost initial si un fulx de venituri pe toata durata functionarii obiectivului

-investitii de tip continuous input-point output (CIPO)-in cazul in care este prevazut un flux de costuri si un unic venit final

-investitii de tip continuous input- continuous output (CICO) -in cazul in care este prevazut un flux de costuri si un flux de venit pe toata durata de functionare a investitiei

In momentul in care un investitor, decide sa investeasca, el poate alege dintr-un nr de investitii posibile. Instrumentele ce permit, alegerea si atribuirea unui rezultat fiecarei alternative, formeaza asa numitele criterii de alegere Pe linga aceasta, fiecare investitie, este caracterizata, fie de un singur moment de angajare al resurselor, fie de o perioada in care sint achizitionate resursele In ambele cazuri, resursele pot fi exprimate in termeni monetari .Oricum ar fi, out-puturile ce rezulta din capitalui investiti, se spera a fi mai mari decit resursele monetare angajate Investitia este acum definita ca o succesiune de plati (input) si de incasari (output), ce pot fi reprezentate de fluxuri ce datorita faptului ca se refera la o disponibilitate financiara, sint denumite fluxuri finainciare Tehnica de analiza consta in actualizarea acestor fluxuri la un anumit moment dat, ptr a vedea , daca rezultatele sint pozitive sau negative iar daca sint mai multe variante de investitii,fluxurile reprezinta un criteriu de alegere a investitiilor preferindu-se, investitia care produce un rezultat pozitiv, cit mai mare, dupa insumarea tuturor fluxurilor in momentul actualizarii.

c.-criteriul probabilisteic

Pe baza acestui criteriu, se admite ca si fenomenele economice, pot fi analizate in ceea ce Priveste evolutia lor, trecuta ptr a se determina printr-un calcul de probabilitate care va fi va fi comportamentul lor in viitor .Astfel vor fi alese acele investitii ptr care rezultatele arata ca rsicul de nerealizare este mai mic, sau cele ce au o probabilitate de obtinere a unor rezultate maxime, cit mai mari .Pentru exemlificare, cele doua faze de proiect si de exploatare a investitiei in agricultura, nu sint metode diferite de evaluare a eficientei economice, doar ca analiza « eficientei productiei agricole, in perimetrele date in folosinta »verifica, dupa aceeasi metoda, indicatorii tehnico-ec de proiectare. economice »la nivel de proiect, pot fi facute atit ptr verificarea fundamentarii indicatorilor

economici, cit mai ales ptr compararea diferitelor variante de proiect. Astfel de metode au fost mai putin folosite insa, in proiectarea sistemelor hidrotehnice din Romania. Monopolul de stat in acest domeniu, a facut inutila organizarea de concursuri sau licitatii ptr teme de proiectare, in majoritatea cazurilor existind doar variante unice si este de presupus ca acestea nu au reprezentat de fiecare data solutia optima. De altfel in opinia specialistilor straini, si nu numai,  « irigatiile » au reprezentat ptr regimul totalitar, una din acele « investitii de prestigiu » intilnite si alte tari cu economie planificata sau in curs de dezvoltare. Acestea urmau sa demonstreze, in primul rind capacitatea conducerii politice de a mobiliza un volum urias de resurrse, in realizarea unui obiectiv considerat strategic, lasind pe plan secundar preocuparea ptr reproducerea in faza de exploatare

a parametrilor tehnico-economici proiectati. Numai asa se explica faptul ca in 1983, dupa mai bine de 10 ani, de practicare a agriculturii in asa-zis « regim irigat »pe o suprafata de peste 1, 6 mil ha-perioada in care in nici un an, in cazul ;nici unui proiect heidroameliorativ, nu s-au realizat parametrii proiectat-a fost lansat cel mai ambitios program de dezvoltare a irigatiilor Perioada de timp, in care obiectivul, dupa ce a fost executat, receptionat si pus in functiune,este utilizat conform destinatiei sale, asigurindu-se recuperarea capitalului investit si obtinerea unui susrplus.Aceasta perioada tine din momentul intrarii in functiune a obiectivului si pina la scoaterea din uz, datorita uzurii fizice si morale, a capitalului, fix.In cadrul sau capitalul fix, realizat e supus amortizarii prin utilizarea diferitelor metode sau tehnici de amor tizare(liniara, progresiva, regresiva). Estimarea duratei de viata a investitiei pare la prima vedere o problema relativ simpla.Aceasta deorece in economia centralizata, ea se reducea la preluarea duratelor normate de functionare ale diferitelor categorii de mijloace fixe, durate fixate prin lege.

In realitate, problema nu este asa de simpla, deoarece se pot utiliza mai multe criterii de stabilire a duratei de viata a investitiei.Criteriile pot fi tehnice si economice.Criteriile tehnice, ne indeamna sa identificam durata de viata a unei investitii cu »durata sa fizica  normala de exploatare a obiectivului ». La rindul saudurata fizica este determinata de conditiile tehnice de exploatare (intensitatea utilizarii) dar si de anumite conditii juridice (ex-constructia unui imobil pe un teren obtinut prin concesiune pe o durata limitata). Criteriile de ordin economic, implica «asimilarea cu « durata de utilizare economica a obiectivului »respectiv cu intervalul de timp in care cheltuielile efectuate sint recuperate din veniturile obtinute prin exploatarea productiva a investitiei.Practic determinarea duratei economice este destul de relativa, deoarece « rentabilitatea investitiei »se afla sub incidenta mai multor factori (produsele isi pot epuiza ciclul de viata, preturile se pot schimba, costurile la fel).Relativitatea determinarii este cu atit mai accentuata, cu cit orizontul previziunii este mai indepartat.De aceea ptr proiectele de investitii, cu durata mare de exploatare (30-50 de ani), se recomanda ca previziunea fluxurilor de incasari si plati sa se faca pe o perioada mai scurta(10-20 ani) numita »orizont economic al firmei »urmind ca venturile ulterioare aceste perioade sa fie incluse in valoarea reziduala a investitiei. Referitor la fixarea duratei de viata a investitiei exista si alte conceptii.ca de exemplu :durata de viata fizic normala a investitiei ;-durata de viata tehnologica ;-durata de viata a produsului pe piata ;In cadrul procesului de analiza a eficientei investitiilor, se mai calculeaza si anumiti « indicatori suplimentari », ce intervin in caracterizarea eficientei investitiilor in lucrari de hidroamelioratii, si care difera de la o categorie la alta de lucrari. De exemplu, la « amenajarile ptr irigatii », se folosesc, indicatori ca :

-randamentul sistemului de irigatii;

-eficienta administrarii apei ptr irigatii pe suprafata cultivata ;

-gradul de uniformitate al distributiei apei pe suprafata irigata ;

-consumul de materii specifice, etc 

c)- Criterii contabile de alegere a proiectelor(fara actualizare)

Alegerea proiectelor de investitii, are la baza criterii diferite in functie de natura proiectelor si de capacitatea investitorului

Un criteriu este de fapt o caracteristica investitioanala, in mod obisnuit masurabila, care permite ordonarea proiectelor sau a variantelor de proiect. Aparent criteriul nu poate fi formalizat decit prin capacitatea proiectelor de a aduce profit.

Rentabilitatea masurata, in sens absolut, prin beneficiu sau relativ, prin rata rentabilitatii devine, astfel criteriul de baza in alegerea proiectelor. Si totusi, problema criteriilor de alegere, a proiectelor, nu este o solutie simpla ea fiind influentata de o seriei de factori, dupa cum urmeaza:

-exista proiecte de investitii, care nu produc profit, sau nu produc profit imediat.

Este cazul proiectelor sociale, si culturale. In aceeasi categorie, se incadreaza si proiectele prin care intreprin derea isi propune, un obiectiv strategic, (cistigarea unui segment de piata, eliminarea sau atenuarea efectelor econcurentei)

-chiar si rentabilitatea nu este o marime unica, usor de determinat, care sa transeze, definitiv, ordinea proiectelor. Pornind de la aceste consideratii, criteriile de alegere a proiectelor, pot fi:

-criterii subiective -bazate pe intuitie si fler. De fapt, avem de aface, cu aspecte psihologi

ce ale alegerii si nu cu ceea ce numim criterii.

-criterii contabile -bazate pe evaluari directe ale rentabilitatii in diferitele sale forme, fara a considera esalonarea in timp a incasarilor si platilor

-criterii economice -prin care se estimeaza retabilitatea , tinind cont de esalonarea incasarilor si platilor si de influenta decalajelor temporale diontre acestea. Acesta criterii mai sint numite si actualizate Considerate, a avea un caracter relativ in aprecierea calitatii proiectelor criteriile contabile au o foarte mare utilizare practica. Ele prezinta avantajul simplitatii de determinare si interpretare. In mod obisnuit, aceste criterii, se reduc la corelarea, in diferite modalitati, a incasarilor si cheltuielilor, si se concretizeaza in urmatoarele forme:

a)-incasarea specifica-care apare ca un criteriu rudimentar, atunci cind este determinata ca

raport, intre incasarile totale sau anuale, brute sau nete si totalul investitiilor, cf formulei-

D D

Suma -Pt / I-pentru-incasarea bruta, sau ( Suma -Pt / I) - 1-ptr-incasarea neta, sau

ptr, incasarea specifica anuala-( Suma -Pt / D x I) Practic acest criteriu nu furnizeaza elemente corecte de apreciere a calitatii proiectelor.

b)-rata rentabilitatii investitiilor -criteriu cunoscut si sub denumirea de randamentul contabil sau coeficientul eficientei investitiei , si care apare ca raport, intre beneficiul contabil si valoarea investitei , cf formulei- r = Bc / I- Aparent simplu, acest criteriu, necesita, unele precizari privind modul de calcul al beneficiului contabil, care poate fi unul al exercitiului financiar bugetar, sau unul mediu annual sau global. Astfel daca la nivelul unui exercitiu (t) incasarile au nivelul (Pt), iar platile (cheltuielile de exploatare) nivelul (Ct), diferenta Pt - Ct, furnizeaza, rezultatul brut al exercitiului (Bbt).

Deducind amortizarea, (Azt), din acest beneficiu, se obtine rezultatul net de exploatare

(Rnt = Bbt - Azt), care se foloseste ca baza de calcul la impozitul pe profit (Imt)

Ca o concluzie, nivelul beneficiului contabil este puternic afectat prin politica de amortizarea firmei.

c)-termenul(perioada) de recuperare -se utilizeaza cind in alegeerea proeictului accentul cade pe trezorerie si lichiditate moment in care, perioda de recuperare, a investitiei, pare a fi cel mai bun criteriu de alegere, cu precizarea ca cel mai bun proiect este acela, care permite recuperarea cea mai rapida a investitiilor alocate. Baza recuperarii rezultatului brut de exploatare, este diminuat cu impozitul sau corespondentul contabil al acestuia, dat prin suma beneficiul contabil si amortizare (CFnt = Bbt - Imt = Bct + Azt) -In forma implicita, perioada de recuperare, apare astfel la limita egalizarii investitiei avansate cu marimea cumulata a cash-flowului incepind cu momentul punerii in functiune. (I =SumaCFnt)-( CFnt -fluxuri anuale nete)

T-termenul de recuperare, este: T = I / CFn

Criteriul ramine insa tributar unora din limitele care apar ptr toate criteriile neactualizate:

-nu considera modul de esalonare in timp, a fluxurilor de incasari si cheltuieli;

-neglijeaza efectele ce se produc dupa recuperarea investitiilor;

-avantajeaza proiectele care permit acumularea rapida a capitalului in raport cu acelea la care capitalizarea se realizeaza pe perioade lungi

In forma actualizata, termenul de recuperare se calculeaza astfel Io = SumaBt)

d)- Criterii economice de alegere a proiectelor(cu actualizare)

Cea mai importanta limita a criteriilor contabile este imposibilitatea acestora de a consi

dera esalonarea in timp a valorilor investitionale.Acest aspect este deosebit de important in

alegeerea proiectelor.Exemplu:

mii ron --

Termenul de recuperare este de 2 ani, ptr varianta A, 5 ani ptr b si 5, 33 ani ptr varianta C.Se prefera varianta A, cu termen minim de recuperare, dar variantele B si C, ofera beneficii suplimentare superioare dupa recuperare. Rata rentabilitatii= 5o% ptr A si B, si numai de 25% ptr C, desi aceasta are totusi si beneficiul suplimentar, cel mai important dupa recuperare(900-600 = 300 mii ron). Beneficiul suplimentar, dupoa recuperarea investitiei, nu este un criteriu care sa tina cont de esalonarea valorilor, Singurul mod de apreciere al esalonarii este utilizarea metodei actualizarii, cu calcularea de indicatori cum ar fi: a) valoarea neta actualizata (VNA);

b) cheltuieli echivalente actualizate (CEA);

c) rata interna de rentabilitate (RIR)

a) valoarea neta actualizata (VNA); -numita si valoarea de capital de F.Lutz goodwill se calculeaza prin insumarea algebrica a incasarilor si platilor actualizate, induse prin proiect de la executie pina la incheierea duratei de viata a investitiei.

d D-t -t

VAN = - Suma It(1+i ) + Suma(Pt - Ct)(1+i )

1b)-cheltuieli echivalente actualizate(CEA); reclamat de existenta anumitor proiecte publice, care, nu pot avea ca scop obtinerea de profituri. Aceasta idee de echivalare a cheltuielilor este sustinuta de faptul ca investitiile apar sub froma uneoi cheltuieli unice, recuperabile ulterior, prin amortizare. la nivelul intregii perioade de viata a unui proiect, cheltuielile aferente realizarii si exploatarii unui proiect pot fi D D -t d d-t

(CE) = Suma Ct +I, iar (CEA) = Suma Ct(1 +i) + Suma It(1+i )

1 1 1

unde: CE -cheltuieli totale echivalente; Ct -cheltuieli de exploatare (fara amortizare) in anul (t);

I -valoarea investitiilor necesare realizarii proiectului; (Cet = Ct + I / D)

Criteriul CEA nu poate fi aplicat decit ptr ordonarea variantelor, cea mai buna fiind aceea

care realizeaza CEA sa Cea minim.

e)- Criterii speciale de alegere a proiectelor-consta in alegerea proiectelor care angajeaza in

proportii importante schimburi pe baza de devize (import export). Practic aceasta situatie este

particulara, si ridica probleme de solutionat ptr sistemele care nu opereaza direct cu o moneda

nationala, direct convertibila sau ea insasi o valuta forte. Ptr astfel de proiecte, criteriile de alegere

trebuie sa surprinda si masura in care relatia import-export, contribuie sau nu la cresterea valroii

frimei, respectiv la cresterea bogatiei proprietarilor (actionarilor).

Dintre criteriile cele mai cunoscute enumeram:

-cursul de revenire brut la export

-cursul de revenire net la export

-cursul de revenire echivalent (CRE) = (Ce + Ie x 1 / D) / PE

Ce -costul productiei anuale exportate; Ie -valoarea investitiei aferente exportului;

PE -pretul extern obtinut din export in valuta cu conditia de franco frontiera romana sau FOB,portul romanesc de incarcare. Relatia poate fi considerata ca pct de plecare in cuantificarea unor criterii mai corecte asa cum este testul BRUNO calculat cf formulei:

d+D

rvn = Suma Ct + It - Pit /

1 t

(1 + I)

d+D

Suma Pvt - Ivt - Cvt

1 t

(1 + I)

Unde: -Ct-cheltuielile de exploatare ale proiectului in anul (t-in lei)

- It-investtitiile realizate ptr proiect in anul (t- in lei)

- Pit-incasarile din vinzarea productiei pe piata interna, in anul (t-in lei)

- Pvt-incasarile valutare din exportul realizat de proiect in anul (t)

- Ivt-investitiile necesare proiectului in anul (t), asigurate prin import valutar

- Cvt-cheltuielile de exploatare acoperite prin import valutar in anul (t) ptr exploata.proiect.

f)-Eficienta economica a irigatiilor la nivel de proiect

In domeniul irigatiilor, doua imperative de factura strict politica, au impus proiectantilor acceptarea unor parametri tehnico-economici de exploatare deosebit de « optimisti »si anume-« amenajarea unor suprafete cit mai mari, intr-un timp cit mai scurt » si « mentinerea

investitiei specifice la un nivel cit mai scazut

Productii medii foarte ridicate asociate cu o subevaluare a cheltuielilor-tinute in limita unor normative de o extrema « zgircenie »-asigurau pragul de eficienta economica capabil sa sustina cele doua obiective amintite mai sus. In timp ce « mentinerea nivelului de rentabilitate »necesar promovarii proiectelor s-a facut in special prin planificarea unor productii medii, din ce in ce mai mari in perioada de exploatare a sistemelor hidrotehnice. Legat de acest aspect, evolutia

indicatorilor de eficienta economica la nivel de proiect al lucrarilor hidroameliorative, in perioada de dezvoltare maxima a amenajarilor ptr irigatii, au evoluat

Evolutia parametrilor de eficienta economicaproiectati ptr lucrari de irigatii -Tabel nr 3

Separarea, celor doua perioada, a fost necesara datorita sistemului de preturi majorat la produse agricole, inainte de 1981. Aceasta majorare a preturilor de contractare, si achizitie la majoritatea produselor nu a influentat pozitiv eficienta economica proiectata,  « rata de rentabilitate »scazind la 53, 8%, in cea de a doua perioada fata de 62, 1%, in perioada anterioara anului1981. Explicatia consta intr-o crestere , mai marea cheltuielilor, ca si investitia specifica, comparativ cu aceea a productiei valorice. Aceasta situatie a fost acceptata nu numai de proiectanti, dar si de alti factori implicati in fundamentarea parametrilor de eficienta economica :cercetare, organe si organisme tehnice, economice, administrative, guvernamentale, etc. De altfel nu numai proiectele, dar si datele de intrare :productii medii , structura cheltuielilor, nivel de cheltuieli consumuri specifice, erau supervizate de factori de decizie de partid din teritoriu, sau organisme centrale. Din acest p.v, daca ptr proiectele intocmite in prima etapa (inainte de 1980) au fost introdu-se in calculele de fundamentare economica

g)-Eficienta economica a investitiilor in irigatii, in faza de exploatare

Metodologic, deosebirea intre evaluarea eficientei economice a unui proiect de investitii in irigatii si analiza acelorasi indicatori « in faza de exploatare », a investitiei, nu exista diferente de principiu. Situatia se complica, insa deoarece investitia este protejata intre doi agenti economici, pe cind sporul de productie valoric ce trebuie sa completeze cel putin cheltuielile suplimentare se obtine doar la unul din acesti agenti producatorul agricol. Cea mai mare parte din volumul investitieieste inglobat in sistemul de aductiune si diostributie al apei :stati de pompare ;baraje ; canale ;magistrale ;retele de conducte ingropate ;statii de punere sub presiune ;diguri ;podete. Toate sintgestionate de intreprinderi specializate ale statului-sucursale la nivel de judet ale RAIF. ;in aceste intreprinderi se gaseste o parte din investitie, -cea mai mare parte-sicca 40%, din cheltuielile suplimentare de exploatare (in cazul irigatiilor) dar nu se regaseste productia suplimentara luata in calcul in faza de proiectare, ceea ce inseamna ca o analiza cauzala « efect-efort », nu se poate face la acest nivel. Totusi, considerind intreprinderile de imbunatatiri funciare ca, unitati de sine statatoare, de prestari servicii, cu gestiune proprie, se poate calcula pretul de cost pe unitatea de produs (1.000 m3 apa) in vederea stabilirii unor tarife de ;ivrare catre beneficiari Aceasta metodologie de analiza a eficientei economice a lucrarilor de imbunatatiri funciare, nu a fost folosita pina acum, atit ptr ca nu se suprapune peste metodologia de proiectare, cit si ptr ca intreprinderile respective, furnizaoare de « apa », sint subventionate de stat ptr 65-75% din volumul cheltuielilor acestora.O alta parte a investitiei, (mai mica) cuprinzind ramificatii ale retelei de distributie, echipamentul de udare, investitii conexe si colaterale, precum si cheltuielile uplimentare de exploatare a acestor obiective se regaseste in unitatile agricole unde se obtine de altfel si productia valorica suplimentara. A calcula « efcienta investitiilor » in lucrari de imbunatatiri funciare la acest nivel, este de asemenea incorect intrucit aici se regaseste numai o parte din investitie si din cheltuielile suplimentare de exploatare. Ca o concluzie,  « in faza de proiectare,  »s in primul rind, in amenajari ptr irigatii apar rentabile.In « faza de ecploatare » insa, cel purin la nivel de sistem hidrotehnic, sau perimetru amenajat, indicatorii de eficienta economica, proiectati nu s-au reprodus.

Voi exemplifica, aceasta cocluzie, de analiza a parametrilor de eficienta econiomica a investitiilor in irigatii in Complexul Carasu (jud.Constanta)comparativ cu alte sisteme hidrotehnice din acelasi judet.

Evaluarea efic.econ.a inv.in irigatii, in faza de expl.in sisteme hidrotehnice din jud.C-ta -lei/ha- -Tabel nr 4

In perioada anterioara introducerii irigatiilor, valoarea productiei vegetale obtinute de unitatile agricole, incluse in perimetrul sistemului era de 4.680 lei/ha, iar volumul mediu al cheltuielilor de 3.043 lei/ha, venitul net calculat prin diferenta fiind de 1.647 lei/ha. Prin proiectul de amenajare a compexului Carasu, s-a preconizat, obtinerea unitatilor agricole din perimetrul amenajat a unei productii valorice medii pe structura de 9.063 lei/ha, cu un volum de cheltuieli de 5.585 lei/ha, si un venit net calculat de 3.478 lei/ha.In aceste conditii, ar fi urmat sa se obtina un venit net suplimetar de 1.831 lei/ha, care ar fi permis recuperarea investitiei in 8-9 ani. Fata de datele proiectate, s-au obtinut in perioada 1985-1987, in medie :productie valorica de 8.155 lei/ha(90%)fata de nivelul proiectat)un volum al cheltuielilor de productie de 10.958 lei/ha(96.2% mai mult decit nivelul proiectat), reziltind un efect nehativ de -2.803 lei/ha. In aceste conditii, nu numai ca nu s-a obtinut un beneficiu suplimentar care sa permita recuperarea cheltuielilor de investitii, dar intreaga productie vegetala a zonei a trecut in domeniul economic negativ. Zece ani mai tirziu-1983-1985, au fost proiectate extinderi ale unor sisteme hidrotehnice (Hirsova, Sinoe, Topalu) cu investitii specifice sensibil mai mari. Astfel ca ptr a se ajunge la un efect economic pozitiv, in faza de proiectare a fost preconizata o valoare a productiei agricole mult mai mare si anume de 13.279 lei/ha, urmind sa se obtina un venit net suplimentar de 4.133 lei/ha. Terenul pe care s-au aflat amenajarile in acest din urma caz, fiind de o favorabilitate inferioara, sporul valoric obtinut a fost foarte mic, astfel ca in perioada analizata s-a obtinut o productie valorica de numai 4.456 lei/ha, cu un volum de cheltuieli de 8.320 lei/ha, pierderile inregistrate fiind de 3.684 lei/ha. se poate afirma ca nerealizarea parametrilor proiectati la randamente si preturi insotite de o depasire spectaculoasa a cheltuielilor (2, 5-3, 5 ori) fata de nivelul proiectat, au concurat la o evolutie negativa a eficientei economice a productiei agricole comparativ cu perioada anterioara introducerii irigatiilor. Privite prin prisma rezultatelor obyinute in faza de exploatare, investitiile in irigatii nu au fost eficiente economic nici la furnizorul de apa(statul) si nici la producatorul agricol . In aceeasi perioada, au fost executate la solicitarea forurilor de decizie de la cel mai inalt nivel, lucrari mult

mai costisitoare, ca de exemplu asa-zisul poligon experimental Abrud, judetul Constanta. Obiectivul de investitie l-a constituit amenaja rea in teren a unui versant de pasune in suprafata de 45 ha, din care a rezultat o suprafata neta cultivata de 20 ha.Investitia cu care s-a executat lucrarea respectiva, la acea vreme(1986)a fost de 15.100 mii lei, revenind 335, 4 mii lei/ha suprafata bruta sau 754, 6 mii lei/ha supprafata neta (cultivata), adica cca de 24 ori mai mare decit amenajarea Ipotesti I.Conceptia de inspiratie coreeana, ptr irigarea prin inundare din treapta in treapta, ca si secutia necorespunzatoare (latimi variabile ale teraselor, pante longitudinale spre mijloc, decopertari neuniforme) au facut ca intreaga lucrare sa fie un « rebut ».