Somajul

1. Introducere

Inainte de a face o sinteza a definitiilor date somajului in literatura de specialitate, trebuie precizat ca, la origine, notiunea de somaj era sinonima cu aceea de "inactivitate".

Cuvantul "somaj" din limba romana provine din cuvantul francez "chomage". La randul sau, acesta deriva din latinescul "caumare", fiind provenit de la cuvantul grec "cauma", care inseamna "caldura mare", din cauza careia inceta orice activitate

A. Viziunea preclasica

Mercantilistii nu au ajuns la conceptul economic de somaj, analiza lor economica in aceasta problema se limita la ciclul agricol care determina fluctuatii ale folosirii fortei de munca. Preocupariile mercantilistilor erau orientate spre repercursiuniile sociale ale acestui ciclu (lenea, vagabondajul) si remediile lor erau circumscrise diverselor mijloace de a impune munca colectiva, unei populatii cu traditii agricole.

B. Economistii clasici

Clasicii englezi precum Adam Smith, T.R. Malthus, D. Ricardo doreau sa determine legea repartitiei sociale a veniturilor si, de aici izvora interesul lor pentru aflarea regulilor de fixare a nivelurilor salariale. Ei formuleaza legea salariului de subzistenta, pe care il deduc din mecanismul demografic (daca salariul creste peste acest nivel, populatia creste mai rapid decat resursele alimentare-legea lui Malthus-, ceea ce readuce salariul la nivelul de subzistenta).Insa din punct de vedere istoric, explicatiile lor raman neconcludente, deoarece Anglia secolelor al XVII-lea si al XIX-lea a cunoscut o evolutie fara precedent a populatiei, iar dupa 1820 (adica, dupa Smith, Malthus si Ricardo) o crestere a salariilor reale, si aceasta nu prin cresterea natalitatii, cat mai ales, prin reducerea mortalitatii si prelungirea duratei de viata.

2. Concepte generale cu privire la noitunea de somaj

2.1 Somajul se poate caracteriza ca o stare negativa a economiei care afecteaza o parte din populatia activa disponibila prin neasigurarea locurilor de munca. Someri sunt toti acei oamneni apti de munca, dar care nu gasesc de lucru si care pot fi angajati, partial sau in intrgime, numai in anumite momente ale dezvoltarii economice.Ei reprezinta, un surplus de forta de munca, in raport cu numarul, celor angajati,in conditii de rentabilitate impuse de economia de piata. Somajul a devenit o problema, odata cu dezvoltarea industriala, incepand cu a doua jumatate a secolului al XVIII-lea, in perioadele de recesiune, cand intreprinderile industriale isi micsorau productia si, ca urmare, eliberau un numar important de muncitori, care deveneau someri.

Cel mai adesea, somajul contemporan este abordat si analizat ca un dezechilibru al pietei muncii la nivel national, ca un loc de intalnire, si de confruntare intre cererea globala si oferta globala de munca.

Somajul apare ca rezultat exclusiv al ofertei de munca sau de forta de munca, cererea nefiind luata in considerare.Numai in corelarea cererii cu oferta de locuri de munca permite aprecierea mai corecta asupra situatiei de pe piata muncii, daca exista sau nu somaj. O crestere a ofertei concomitenta cu scaderea cererii determina o deteriorare a situatiei ocuparii fortei de munca. Somajul, daca nu a existat pana la acest moment, apare, iar daca exista, creste. Dimpotriva, cresterea cererii si scaderea ofertei de munca se traduc printr-o diminuare a somajului.

2.2 Piata muncii nu functioneaza, ca o piata obisnuita atat din cauza restrictionarilor legislative (patronat, sindicate) si a raportului de forte dintre acestia. Piata contemporana a muncii se poate afla fie in situatia de echilibru, adica de subocupare sau supraocupare. Prin politicile sociale promovate de guvernele tuturor tarilor, se tind spre realizarea unui grad de ocupare (deplina) a populatiei active cat mai apropiat de ocuparea deplina. Potrivit opiniilor diferitilor economisti romani si straini, realizarea unui grad de ocupare deplina este considerata aproape imposibila, declarand ca este satisfacator un grad de ocupare 97-98%, respectiv de neocupare de 2-3%.

3. Somajul se caracterizeaza prin:

3.1 Nivelul la care a ajuns , ceea ce se poate exprima:

a)absolut, ca numar al somerilor;

b)relativ, ca rata a somajului, calculata sub forma raportului procentual dintre numarul somerilor si populatia ocupata, iar alteori ca raport intre numarul somerilor si populatia activa sau disponibila.

3.2 Intensitatea cu care se manifesta , daca presupune pierderea locului de munca si incetarea totala a activitatii (somaj total) sau numai diminuarea activitatii depuse cu scaderea duratei saptamanii de lucru si scaderea corespunzatoare a salariului (somaj partial).

Durata, perioada de la momentul pierderii locului de munca sau diminuarea activitatii depuse pana la reluarea normala a muncii.

3.4 Structura sau componenta pe categorii de varsta, nivel de calificare, sex, rasa etc:

Criterii de caracterizare:

A.Dupa nivel: - absolut - numar

- relativ - rata

B.Dupa durata

C.Structura : -rasa

-sex

-varsta

-calificare

-domeniu de activitate

-grad de pregatire

4. Somajul se formeaza pe baza a doua mari procese :

I. pierderea locurilor de munca de catre o parte a populatiei ocupate

II. cresterea ofertei de munca prin realizarea de catre noile generatii a varstei legale pentru a se putea angaja si afirmarea nevoii de a lucra a unor persoane apte de munca, dar inactive, in conditiile unei cereri de munca inferioare, acestei cresteri.

I.In cadrul primului proces, in functie de cauzele directe care il determina, se disting mai multe forme sau genuri de somaj, dintre care se mentioneaza :

a) somajul ciclic sau conjunctural, cauzat de crize si conjuncturi defavorabile, trecatoare dar care se repeta la intervale de timp mai lungi, sau

mai scurte.

b) somajul stuctural, derminat de modificarea structurii economiei pe activitati, ramuri si subramuri sub incidenta evolutiei nevoilor, crizei energetice, revolutiei tehnico-stiintifice;

c) somajul tehnic,format ca urmare a inlocuirii vechilor tehnici si tehnologii cu altele noi si restrangerea locurilor de munca prin reorganizarea unor activitati sau firme;

d) somaj de "fictiune". Exista intotdeauna persoane care isi schimba locul de munca si sunt inregistrate temporar ca someri. Numarul lor poate fi redus prin fluxuri mai bune de informatii ( punand la un loc posturile vacante si pe someri) si prin instruire.

e) somajul sezonier.Agricultura, constructiile si turismul sunt in mod special vulnerabile la variatiile sezoniere.

f)somajul rezidual. Acesta este nucleul format din oameni care in mod virtual sunt de neangajati poate din cauza incapacitatii lor de a se integra in lumea moderna.

II. Cel de-al doilea proces genereaza somajul datorita starii economiei care prin nivelul dezvoltarii dinamice, structurala si alte caracteristici, nu poate asigura crearea de locuri de munca in pas cu cresterea ofertei de munca.

Exista o evolutie ciclica evidenta o somajului. Pe masura ce creste, cererea companiile angajeaza mai multi lucratori si somajul descreste. Cand nu mai exista forta de munca disponibila ( cand se atinge rata normala a somajului) cererea devine generatoare de inflatie sau de importuri.

Somajul in tarile industrializate a inceput din nou sa creasca la inceputul anilor 1990, atingand o medie de 8% din forta de munca in 1995 (mai mult decat dublul ratei medii din anii 1960). Rata era mai mare in Europa (11%) si semnificativ mai mica in Japonia (3%) unde locurile de munca pe viata fac parte din cultura.

Structura somajului ajuta la identificarea domeniilor care ridica probleme economice .Somajul pe termen lung (persoanele aflate in somaj de peste 6 luni) reprezinta aproape jumatate din somajul total pana la inceputul anilor 1990 desi era mai scazut in Japonia (36% in 1994) si Statele Unite (20%), unde exista o mobilitate mai mare a fortei de munca. In 1990, un somer asteapta in medie de 10 saptamani, in Statele Unite pentru a-si gasi un loc de munca, in comparatie cu un an in Franta.

5. Evolutia somajului in perioada 1991 - 2005

In Romania, somajul a inceput sa fie urmarit din februarie 1991 si in 1999 numara 1148000 persoane cu o rata a somajului de aproximativ de 12%.

Daca realizam o analiza mai profunda a valorilor lunare din intervalul dat, observam ca rata somajului a avut o evolutie oscilanta: a crescut continuu, cu mici variatii lunare, in perioada februarie 1991-martie 1995, urmand scaderi, iarasi cresteri (din ianuarie 1997 pana in aprilie 2000), pentru ca apoi sa scada continuu, ajungand pana la 5,9% in anul 2005. Pentru 2006, previziunea este de 5,9% pentru rata somajului si 520 mii someri inregistrati (CNP,2006, p. 2), situatie usor mai buna decat in anul 2005.Somajul maxim a fost atins in 1994, cand aproape 1,3

milioane de persoane nu aveau loc de munca.

6. Evolutia somajului in intervalul ianuarie 2008 - martie 2009

Conform INS, in 1990 populatia se cifra la 23.3 milioane, numarul salariatiilor era de aproximativ 8 milioane, existau 2.5 milioane de pensionari iar rata de ocupare a resurselor de munca se situa la 82%.

In ultimii 18 ani, lucrurile s-au schimbat dramatic: populatia a scazut la 21.5 milioane, numarul salariatiilor s-a injumatatit (4.5 M), numarul pensionarilor s-a dublat (4.7M) iar rata de ocupare s-a diminuat de la 82% la 63.4% . In conditiile in care marimea populatiei a ramas relativ aceeasi, injumatatirea numarului se salariati a facut ca importanta fiecarui salariat in economia nationala sa se dubleze.

Practic, rata actuala de 5.6% este echivalenta cu o rata de 11.2% in 1990 din moment ce, importanta fiecarui salariat in economia anului 2009 este dubla comparativ cu importanta pe care acesta a avut-o in economia anului 1990.

(in ultimele trei luni, rata somajului a crescut cu 0.5%, 0.4% respectiv 0.3%) si este foarte probabil ca in luna ianuarie se se fi inregistrat numarul lunar maxim de someri. In graficul de mai jos se poate vedea evolutia somajului in ultimele 15 luni.