QReferate - referate pentru educatia ta.
Cercetarile noastre - sursa ta de inspiratie! Te ajutam gratuit, documente cu imagini si grafice. Fiecare document sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Documente economie

Soiuri rezistente la boli pentru livezile intensive



SOIURI REZISTENTE LA BOLI PENTRU LIVEZILE INTENSIVE


Rezultatele obtinute in ultimii ani cu soiurile rezistente la boli, ne obliga sa acordam o importanta sporita acestor soiuri si sa le plantam cu prioritate, pentru a obtine o productie ecologica si mult mai economica datorita numarului redus de tratamente cu pesticide.

Urmatoarele soiuri sunt verificate pana in prezent in cercetare si productie.

1. ROMUS 2 soi de vara, coacere in decada a III- a lunii iulie. Rezistenta buna la rapan, necesita un minim de 2-3 tratamente in anii favorabili atacului.



Pomul este de vigoare mijlocie, rodeste pe tepuse si nuieluse. Greutatea fructului 120 grame, forma sferica, rosu tip Jonathan, foarte atragator si productiv.

Se va planta in livezi de tip intensiv, 4 x 4 m.

2. ROMUS 3 (sinonime):NjR 67; DIR 68 T 398

Selectionat de L.F. Hough si V. Cociu dintr-o populatie hibrida cu rezistenta genetica la rapan (V.F.) la Universitatea Rutgers - S.U.A. in anul 1975; testul de productivitate si de adaptare ecologica in Romania, a fost facuta la I.C.P.P. Pitesti de N. Braniste, V. Cociu si Valentina Amzar. Omologat ca soi in anul 1985.

Pomul de vigoare medie, cu coroana globuloasa, ramuri de schelet solide si formatii fructifere de tip semispur (pinteni, tepuse, nuieluse).

Intra pe rod in anul 3 de la plantare si productia creste de la 9-10 Kg/pom in anul respectiv la 28-30 Kg/pom in anul VII de rodire (altoit pe M 106). Rezista bine la ger, seceta, rapan (grupa 1-3 de rezistenta) si fainare (grupa 2-5 de rezistenta) ceea ce permite reducerea la 1-3 a tratamentelor cu fungicide.

Florile de tip rozaceu, autosterile, infloresc in perioada optima cu soiurile Idared, Jerseymac, Prima care ii servesc ca polenizatori.

Fructul-mijlociu spre mare (125 g) de forma ovoida sau sfero-conica alungita, cu aspect atragator, pielita fiind cu rosu aprins pe 2/3 din suprafata. Pulpa alba, cu textura medie, suculenta, cu gust bun.

Contine 14,5 % substanta uscata (din care 12% zahar total).

Epoca de coacere- prima decada a lunii august, odata cu soiurile Red Melba, Jerseymac, Aromat de vara. Fructele se pot pastra 30 de zile in depozite, ceea ce este suficient pentru un soi de vara. Principalele insusiri: rezistenta mare la rapan si fainare, comparativ cu alte soiuri zonate din aceeasi grupa, timpurietate (decada I a lunii august) putand inlocui soiurile Red Melba, Jerseymac, Aromat de vara, foarte sensibil la rapan; fructe cu aspect comercial atragator si gust bun.

Se va planta in livezi de tip intensiv, 4x  4 m.

3. PRIMA - soi de vara - toamna de origine franceza, coacere in decada a II-a a lunii august. Rezistent la fainare si foarte rezistent la rapan. Pomul este de vigoare mijlocie.  Fructele sunt rosii pe 50% din suprafata. Foarte productiv, se va planta in livezi de tip intensiv, 4 x 4 m.

4. PIONIER (sinonime: V.116/26, V. 70-80-10).

Origine: Obtinut la Statiunea de Cercetare si Productie Pomicola Voinesti, jud. Dambovita, de catre Gh. Moruju, Serboiu Luca, Stanciu Gh si Serboiu Albertina, dupa urmatoarea schema:

Anul Genitorii Descendenta 1995 Verzisoare x Jonathan = hibrid 55 - 109 - 149 1970 H 55 - 109 - 149 x Prima = hibrid 70-80-10 1983 H 70-80-10 omologat ca soi nou cu numele Pionier.

Pomul de vigoare medie, intra timpuriu pe rod si fructifica pe tepuse si ramuri anuale. Coroana globuloasa, ramurile de schelet si semischelet formand unghiuri mari cu axul.

Fructul de forma sferica sau sferic-turtita, simetric, avand H = 5,0 - 8,0 cm, greutatea medie = 150 - 170 g. Pielita este groasa, neteda, ceroasa, de culoare rosie inchis.

Pulpa cu textura fin granulata, suculenta, de calitate foarte buna, aromata.

Epoca de coacere: octombrie - 2 saptamani dupa soiul Prima.

Se pastreaza pana in noiembrie.

Particularitati agrobiologice: soi complet, rezistent la rapan si fainare, nu necersita stropiri cu fungicide. Rodeste pe ramuri scurte si pe ramuri anuale, acestea avand un procent foarte ridicat de muguri floriferi. Capacitatea mare de productie duce la supraancarcare, si deci la fructe mai mici. Se va planta in livezi de tip intensiv, 4 x 4 m.

5. VOINEA (sinonime: VI 17/58; V 70-594)

Originea: obtinut la Statiunea de Cercetare si Productie  Pomicola Voinesti, jud Dambovita de catre Gheorghe Moruju, Serboiu Luca, Stanciu Gheorghe si Serboiu Albertina, dupa urmatoarea schema:

Anul Genitorii Descendenta 1951 Ionathan x Belle Boskoop = Frumos de Voinesti 1970 Frumos de Voinesti x Prima = H 70-59-4 1984 H = 70-59-4 omologat ca soi nou cu numele Voinea.

Pomul: viguros, semiprecoce, intra pe rod cu 1-2 ani mai tarziu ca Pionier, rodeste abundent. Coroana globuloasa, deasa cu sarpante puternice, rodeste predominant pe ramuri lungi, nuieluse.

Fructul de forma sferica sau sferic alungita la varf usor asimetric, avand: H = 7-8 cm; D = 7-8,5 cm, greutatea medie = 180-190 g.

Pielita potrivit de groasa, neteda, ceroasa cu puncte sub-cutanate mici, de culoare rosu aprins (pe 70-95% din suprafata fructului) pe fond verde-galbui. Pulpa cu textura mediu granulata, suculenta, gust foarte bun, usor acidulat, aromata.

Epoca de coacere octombrie, cu o saptamana dupa soiul Prima, se pastreaza pana in noiembrie-decembrie.

Particularitati agro-biologice: soi rezistent la rapan si fainare, nu necesita stropiri cu fungicide in perioada de vegetatie. Se va planta in livezi de tip intensiv 4 x 4 m.

6. AURIU DE BISTRITA (sinonim: 5/37 Bistrita).

Originea: obtinut la S.C.P.P. Bistrita, din incrucisarea soiurilor Golden Delicious x Parmain d'or, de catre I. Ivan, N. Minoiu, Teodora Palaghianu si N. Dragan propus si omologat in anul 1989.

Pomul - semiviguros, cu coroana globuloasa dar raspunde bine si la aplatizare, fructifica predominant pe mladite si tepuse. Are tendinta spre degarnisire, lastarii fiind grosi cu lenticele albicioase. Intra pe rod in anul 3 dupa plantare. Prezinta rezistenta la fainare si toleranta la rapan, pentru care se aplica 3 tratamente.

Epoca de inflorire in acelasi timp cu soiul Golden Delicious.

Este steril si necesita polenizatori (Florina, Jonathan, Golden).

Fructul mare (peste 200g), sferic, aplatizat, de culoare galben-aurie cu tenta usor roz pe partea insorita; pulpa este galbuie, semicrocanta, suculenta, fin acidulata, cu aroma placuta si cu gust foarte bun.

Maturitatea de recoltare si consum - se recolteaza la sfarsitul lunii septembrie si se poate consuma din octombrie pana in martie (daca se pastreaza in depozite frigorifice).

Principalele insusiri: fruct aspectuos, de calitate superioara, rezistenta buna la boli, necesitand un numar redus de tratamente fitosanitare, productia pana la 25-27 t/ha, usor alternanta (ca la Golden Delicious). Se va cultiva in livezi de tip intensiv.

7. GENEROS (sinonime: V48/4; 72-33-27)

Originea: - Obtinut la S.C.P.P. Voinesti, jud. Dambovita de Gh. Moruju, Serboiu Luca, Gh. Stanciu, Serboiu Albertina.

Omologat ca soi in anul 1983. Genitori: Parmain d'or x M. Kaido x Jonathan x H 53-39-2 x Frumos de Voinesti.

Pomul - vigoare mijlocie, intra repede pe rod, fructifica pe ramuri scurte (tepuse), coroana conica rasturnata, cu sarpante solide, bine garnisite, cu ramuri de rod standard. Rezistenta la rapan de tip poligenic; se cultiva cu un numar redus de tratamente fitosanitare.

Fructul - sferic, turtit, usor asimetric, avand greutatea medie de 160-170 g. Pielita neteda, usor ceroasa, de culoare rosu deschis (60-70% din suprafata), pe fond verde-galbui. Pulpa galbena cu textura fina, suculenta, gust placut, fin aromat.

Epoca de coacere - decembrie - februarie, soi de iarna se poate pastra pana la inceputul lui martie, se va cultiva in livezi de tip intensiv.


II. SOIURI PENTRU LIVEZI SUPERINTENSIVE


In aceasta grupa intra soiurile de tip spur, altoite pe portaltoi de vigoare redusa si mijlocie, care intra de timpuriu pe rod, rodesc pe formatiuni scurte si se planteaza la distante mici cu o densitate de 2500 la 5000 pomi/hectar, soiuri ce se recomanda pe baza cercetarii din statiune.

1. STARKRIMSON

Originea: - selectie obtinuta din soiul Starking dublu Red delicious in America de Nord.

Pomul - de vigoare mica, intra repede pe rod, fructifica pe ramuri scurte (tepuse), necesita taieri putine. Rezistenta buna la fainare, potrivit la rapan. Polenizator - soiul Idared.

Fructul - este de marime mare, colorat in rosu inchis. Maturitatea de recoltare si consum - se recolteaza la sfarsitul lunii septembrie si se poate consuma din octombrie pana in martie (daca se pastreaza in depozit frigorific).

Principalele insusiri - fruct aspectuos, de calitate superioara, productie pana la 30-40 t/ha.

2. GOLDSPUR

Este o mutatie din categoria spur, obtinuta la soiul Golden delicious. Este un soi de vigoare redusa, atingand aproximativ 2/3 din dimensiunile soiului initial. Are o foarte mare capacitate de productie, rodeste regulat si intra foarte timpuriu pe rod. Fructele de marime mijlocie, de culoarea galben verzuie, cu o portiune inrosita in partea insorita, sunt de foarte buna calitate si ajung la maturitate in aceeasi perioada ca si soiul de baza din care a provenit. Are aceeasi polenizatori ca si Golden delicious.

3. AUWIL SPUR

Selectie provemita din Golden spur, fructifica pe ramuri de rod scurte tip spur, precoce si productiv, cu fructe galben-verzui, mari si aspectuoase.

Pomul - de vigoare redusa, se comporta cel mai bine altoit pe MM106, asigurand o productie crescanda incepand din anul 3 de la plantare. Productia medie pe primii 4 ani de rod a fost de 42,8 t/ha crescand de la an la an, spre deosebire de alte selectii de Golden spur, care au fost dispuse la rodire periodica.

4. YELOW SPUR

Este o selectie provenita din Golden spur, care fructifica pe ramuri de rod scurte, tip spur, foarte productiv si are aceleasi caracteristici ca Auwill spur. Se comporta de asemenea cel mai bine altoit pe MM 106, asigurand o productie medie in primii 4 ani de 42,8 t/ha, productii crescand de la an la an.

5. IDARED

Soi originar din America, provenit din hibridarea soiurilor Ionathan x Wagner, este de vigoare mijlocie.

Fructul - mare, sferic, colorat verde-galbui, acoperit cu rosu pe jumatate din suprafata. Se pastreaza cu usurinta pana in luna mai. Intra timpuriu pe rod, foarte productiv, altoit pe M9, poate fi cultivat in sistem superintensiv, asigurand productii foarte mari.


III. SOIURI DE IARNA PENTRU LIVEZI INTENSIVE


1. GOLDEN DELICIOUS - origine - soi obtinut din seminte pe la 1900 de catre A. Mullins in statul Virginia (S.U.A.).

Pomul - creste viguros si se formeaza usor in pepiniera si traieste mult. Reuseste bine altoit pe M4 si M106, rodeste abundent si regulat. Soiul Golden delicious este rezistent la ger. Se comporta bine in orice conditii de mediu, pana la altitudinea de 850 m, dand productii mari. Ramurile de rod - mai lungi, mult ramificate la randul lor, bursele mari si voluminoase.

Mugurii floriferi - mici sau mijlocii, ovoizi, bombati, cu solzii lipiti, de culoare rosiatica, pubescenti pe margini si la varf.

Fructul este de marime mijlocie pana la supra mijlocie, destul de variabila pe acelasi pom, H = 54-72 mm si D = 60-74 mm, greutatea de 95-120 g. Forma - conica, relativ ingusta, trunchiata si umflata la baza si ingustata - rotunjita la varf, cu cinci coaste de-abia distincte pe marginea cavitati caliciale, care se pierd pana la jumatatea inaltimii fructului.

Culoarea de fond verde-galbuie, acoperita foarte putin pe partea expusa la soare cu o rumeneala portocalie, cu nuante violacee.

Pulpa - de culoare galbuie, crocanta, usor elastica, suculenta, cu gust foarte dulce, slab acidulat, aroma fina de cantalup, putin pronuntata specifica acestui soi; prin pastrare isi pierde aciditatea devenind prea dulce.

Maturitatea de consum - incepe la farsitul lunii septembrie, imediat dupa recoltare, fructul intruneste maximum de calitati din luna octombrie, putandu-se consuma pana in luna martie.


2. JONATHAN

Origine - soi de origine americana, obtinut pe la anul 1880 de Ph. Rick in localitatea Ulster din statul New York.

Caracteristica soiului

Pomul - de marime mijlocie, cu trunchiul drept, cu scoarta cenusie - argintie, care ramane neteda timp indelungat. Reuseste altoit pe toti portaltoii marului. Polenizatori: Delicious rosu, Parmen auriu, Patul, Wagner.

Coroana - la inceput larg - piramidala, mai tarziu semisferica, neregulata, destul de deasa ramurile de rod - rare si in general lungi, predomina nuielusele si tepusele cu picior lung.

Fructul - de marime mijlocie sau supramijlocie, destul de uniform pe acelasi pom, cu greutatea medie de 133 g la pomii altoiti pe marul franc si de 131 g la pomii altoiti pe MM 106.

Culoarea - de fond galbena - limonie, cu usoare nuante verzui, culoarea acoperitoare, care se intinde aproape peste tot fructul este rosu sangeriu aprins. Pe toata suprafata exista puncte rotunde, albicioase, rare, foarte mici.

Pulpa - galbui - verzuie, galben-crem sau galbena mai inchis in zona inimii, foarte fina, suculenta, dulce. Maturitatea de consum incepe din noiembrie si se prelungeste pana in aprilie-mai.

Calitati: precocitatea si productivitatea pomului, frumusetea si calitatile exceptionale ale fructului.

Defecte: sensibilitatea mare fata de fainare si patarea fructelor in timpul pastrarii.

3. JONAGOLD

Provine din incrucisarea soiurilor Jonathan x Golden. Pomul de vigoare mijlocie, cu cresteri asemanatoare soiului Golden delicious.

Fructul - mijlociu spre mare, culoare galbena, acoperit cu rosu pe o jumatate din suprafata. Forma conica, relativ ingusta, trunchiata si putin umflata la baza si ingustat rotunjita la varf. Calitatea fructelor este foarte buna, apreciata mult de consumatori.

4. IDARED

Descrierea soiului este facuta la capitolul "Soiuri pentru livezi superintensive". Altoit pe MM 106, are vigoare mai mare si se preteaza si pentru livezi intensive cu distante mai mari ca cele din cultura superintensiva. Soiurile de mar descrise foarte sumar si recomandate in productie, se bazeaza pe rezultatele cercetarilor efectuate pana in prezent, iar pe masura ce se vor efectua cercetari cu noi soiuri, acestea vor putea fi inlocuite cu altele mai valoroase.


Nu se poate descarca referatul
Acest document nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte documente despre:


Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi documentele afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul document pe baza informatiilor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }