 |  |
|
Rezerva matematica
Rezerva matematica constituie un fond de rezerva specific asigurarilor de viata care se calculeaza dupa metode actuariale.
La asigurarile de viata, nu exista un echilibru intre primele incasate de asigurator in cursul unui an si obligatiile asumate pentru acelasi an. La aceste asigurari prima anuala este constanta, iar cele doua componente ale ei sunt alocate urmatoarelor scopuri: prima de risc - pentru plata sumei asigurate in caz de deces al asiguratului; prima de economisire - pentru constituirea fondului aferent sumelor asigurate, in caz de supravietuire a asiguratului la expirarea contractului de asigurare.
Probabilitatea decesului creste odata cu inaintarea in varsta a asiguratului dar ratele de prima anuale sunt uniforme. Diferenta dintre prima neta incasata de asigurator si valoarea angajamentelor sale financiare la asigurarea de viata in anul de referinta reprezinta rezerva de prima pentru anul respectiv, ea servind pentru acoperirea obligatiunilor viitoare.
Se constata ca pe parcursul asigurarii, obligatiile partenerilor la contractul de asigurare evolueaza in sens diferit, astfel:
valoarea actuala a obligatiilor financiare ale asiguratului descreste pe masura achitarii primelor de asigurare anuale, ajungand egala cu zero dupa achitarea ultimei rate,
valoarea actuala a obligatiilor financiare ale asiguratorului creste in mod continuu, fiind superioara valorii actuale a obligatiilor financiare ale asiguratului, cu exceptia momentului inceperii asigurarii cand cele 2 valori sunt egale,
ultima obligatie a asiguratorului o constituie plata sumei asigurate.
Diferenta dintre valoarea actuala a obligatiilor financiare ale asiguratorului si valoarea actuala a obligatiilor financiare ale asiguratului, ce se impun a fi platite, la un moment dat, poarta denumirea de rezerva matematica si are ca scop acoperirea obligatiilor viitoare ale asiguratorului.
Rezerva matematica este generata de raportul dintre evolutia incasarilor de prime, nivelul lor, modul de fructificare, pe de o parte, si obligatiile de contra plata ale asiguratorului, adica la plata sumei asigurate pentru acoperirea riscului in asigurarea de viata, pe de alta parte.
Modul de constituire a rezervei matematice se explica succint in continuare, luand in considerare raportul dintre risc si prima de asigurare in mecanismul asigurarilor. In asigurarea de bunuri, riscul asigurat si prima de asigurare raman constante pe durata asigurarii, intrucat conditiile de pastrare a bunului sunt, in general, constante.
In asigurarea de viata situatia este, insa, alta. Riscul de mortalitate pentru fiecare persoana asigurata creste o data cu varsta. Asiguratul plateste aceeasi prima de asigurare pe tot cursul asigurarii. Pentru a explica acest fapt se impune explicarea notiunilor de prima naturala si prima constanta.
Prima naturala sau prima riscului din fiecare an reprezinta valoarea probabila a riscului in cursul fiecarui an. Fiind in crestere an de an ea ar fi greu de stabilit iar asigurarea bazata pe prima naturala nu ar fi agreata de asigurat.
Prima constanta sau nivelata se stabileste intre valorile extreme ale primei naturale. Rezulta ca in primii ani ai perioadei de asigurare, asiguratorul va incasa o prima mai mare fata de cea justificata, iar in ultima parte o prima mai redusa fata de cea pe care riscul de deces o implica.
Din diferenta de prime incasate in acest mod si sumele platite se acumuleaza anumite rezerve care, in timp, se fructifica si prin dobanzile bonificate, ele reprezentand rezervele matematice.
In asigurarile incheiate numai pentru cazul de deces, rezerva matematica are rolul de a stabili un echilibru intre incasari de prime si plati de sume asigurate in functie de raportul in timp dintre prima nivelata si prima materiala .
In asigurarile viagere cu plata pe timp limitat, rezerva matematica se constituie pentru a putea face plati de sume in perioada in care nu se mai incaseaza prime.
In asigurarile mixte de viata, care indeplinesc si o functie de economisire, rezerva matematica cuprinde pe langa excedentul necesar pentru acoperirea riscului de deces si partea din prima datorata platii sumei asigurate la expirarea contractului de asigurare.
Rezerva matematica nu este un fond de rezerva de siguranta pentru asigurator, ca in cazul asigurarii de bunuri, ci contine economisiri facute de la si pentru asigurati de catre asigurator.
La calcularea rezervei matematice ca in toate calculele privind asigurarea de viata se iau in considerare valori probabile. O corecta gestiune financiara impune asiguratorului sa-si realizeze o acoperire financiara pentru fiecare contract de asigurare de viata. Asiguratul nu este obligat sa plateasca prima de asigurare pentru intreaga perioada de asigurare pentru care a incheiat contractul. Ca urmare, asiguratorul va trebui, din motive de siguranta, sa stabileasca asemenea niveluri ale primei de asigurare incat el sa fie intotdeauna debitor fata de asigurat si nu invers. Altfel spus, pe tot parcursul asigurarii, angajamentele asiguratului trebuie sa fie superioare angajamentelor pe care asiguratorul le are fata de asigurat, deci trebuie evitata asa numita "rezerva negativa".
Sumele reprezentand rezerva matematica se pastreaza de catre societatea de asigurare in conturi la banci, fructificandu-se in functie de dobanzile bonificate. Ele pot fi fructificate de asigurator prin plasamente de lunga durata in actiuni si activitati cu caracter economic.
3.6.2. Rezerve tehnice aferente asigurarilor generale companiile de asigurari generale trebuie sa-si constituie rezerve tehnice aferente obligatiilor trecute si viitoare rezultate din contractele de asigurare subscrise in anul de referinta. Prin urmare, rezervele tehnice pe care asiguratorii, care subscriu asigurari generale, trebuie sa-si le constituie sunt urmatoarele:
a) rezerve de prime pentru prime neincasate,
b) rezerve de prime pentru riscuri neexpirate.
b) rezerve pentru daune neraportate,
c) rezerve pentru daune redeschise,
d) rezerve pentru cheltuieli aferente daunelor.
b) rezerva de egalizare
Rezerva de prime se calculeaza lunar prin insumarea cotelor parti din primele nete (de Reasigurare) subscrise, aferente perioadelor neexpirate ale contractelor de asigurare, astfel incat diferenta dintre volumul primelor nete subscrise si aceasta rezerva sa reflecte primele nete alocate partii din riscurile neexpirate la data calcularii.
Expunerea la risc a politelor de asigurare non-viata, se intinde de obicei si dupa sfarsitul anului financiar. Un parte a primelor subscrise intr-un an financiar este destinat obligatiilor aferente expunerii la risc dupa sfarsitul anului financiar. Aceasta expunere sau acoperire a fost deja contractata si s-a platit deja pentru ea la subscrierea contractului de asigurare.
Rezerva pentru prime neincasate este partea din primele subscrise care se pastreaza pentru expunerea neexpirata a politelor.
Rezerva de prime neancasate reprezinta partea din primele de asigurare care au fost subscrise de asigurator dar care nu au fost inca incasate; cu alte cuvinte rezerva de prime neancasate este acea parte din prima subscrisa care nu a fost inca expusa riscului.
Aceasta ia in considerare posibilele evenimente viitoare de dauna.
Rezerva pentru riscuri neexpirate este constituita prospectiv pentru a acoperi evenimentele viitoare de dauna aferente perioadelor neexpirate ale politelor in vigoare la data incheierii documentelor contabile. Rezerva de riscuri neexpirate este constituita pentru a acoperi toate daunele si cheltuielile care se estimeaza ca vor apare in viitor, corespunzator perioadelor neexpirate ale politelor in vigoare la data incheierii documentelor contabile. In mod obisnuit rezerva pentru prime neancasate este mai mare decat rezerva pentru riscuri neexpirate. Aceasta afirmatie este echivalenta cu afirmatia ca primele sunt suficient de mari pentru a acoperi daunele si cheltuielile(altele decat cele de achizitie), ceea ce un asigurator motivat pentru profit chiar urmareste.
In cazurile in care rezerva pentru prime neincasate este mai mare decat rezerva pentru riscuri neexpirate asiguratorul nu are nevoie sa pastreze rezerve in plus fata de rezerva pentru prime neincasate la politele neexpirate. Pastrand o rezerva egala cu rezerva pentru prime neincasate este de asteptat ca un anumit profit sa apara in urmatoarele luni din aceste polite.
Situatiile in care rezerva pentru riscuri neexpirate este mai mare decat rezerva pentru prime neancasate sunt mult mai complexe. Aceste situatii presupun ca asiguratorul se asteapta sa aiba multe pierderi din politele neexpirate, deoarece estimeaza sa plateasca mai mult pentru daune si cheltuieli decat partea din prime pusa deoparte pentru perioada neexpirata.
Prin urmare rezerva pentru prime neancasate va fi insuficienta pentru a putea plati sumele estimate si asiguratorul va trebui sa constituie o rezerva aditionala pentru a face fata acestui efort. Rezerva constituita aditional la rezerva pentru prime neincasate pentru cazul in care rezerva pentru prime neincasate este insuficienta pentru acoperirea riscului aferent perioadelor neexpirate se numeste rezerva aditionala pentru riscuri neexpirate.
Poate fi impartita in patru mari componente:
a) Rezerva pentru daune raportate dar nelichidate - este valoarea estimata care se constituie ca rezerva pentru a lichida daunele despre care asiguratorul are cunostinta la data incheierii documentelor contabile.
b) Rezerva pentru daune aparute dar neraportate - aceasta rezerva este necesara pentru a acoperi platile de despagubiri pentru evenimente care s-au produs, dar nu au fost inca raportate asiguratorului.
c) Rezerva pentru daune redeschise - este o rezerva aditionala care trebuie evidentiata explicit pentru daune pe care asiguratorul le considera lichidate, dar care ar putea solicita in viitor unele plati suplimentare. In practica, intre asiguratori exista diferente semnificative in ceea ce priveste conditiile in care o dauna poate fi considerata o dauna lichidata (inchisa).
d) Rezerva pentru cheltuieli aferente daunelor - in lichidarea oricarei daune de mai sus asiguratorul va avea unele cheltuieli suplimentare (taxe legale). Rezerva pentru aceste cheltuieli poate fi evidentiata separat.
Chiar daca rezervele nu sunt evidentiate pe categoriile de mai sus, un asigurator tot va trebui sa constituie si sa mentina rezerve care sa acopere aceste categorii.
a) Rezerva pentru catastrofe - este rezerva tehnica constituita in perioada dintre catastrofe pentru a acoperi riscul de catastrofa. Orice asigurator poate constitui o rezerva aditionala pentru a acoperi daunele care apar in urma unei catastrofe.
Acest document nu se poate descarca
| E posibil sa te intereseze alte documente despre: |
| Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com | Folositi documentele afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul document pe baza informatiilor de pe site. { Home } { Contact } { Termeni si conditii } |
Documente similare:
|
Cauta document |