Riscurile privatizarilor

 

I.      Definitie

Privatizarea reprezinta transferul activelor sau a companiilor din proprietatea statului in proprietate privata.

II.    Cadru legislativ

Din punct de vedere legislativ, procesul de privatizare in Romania a inceput odata cu apartia Legii 58/1991, in baza careia au luat nastere principalele institutii de privatizare si anume: Fondul Proprietaii de Stat si cele cinci Fonduri ale Proprietaii Private si anume: FPP Muntenia, FPP Oltenia, FPP Banat Crisana, FPP Transilvania si FPP Moldova. Ulterior, si in baza legii nr.55 din 15 iunie 1995
pentru accelerarea procesului de privatizare s-a declansat unul din cele mai mari procese de privatizare de masa din Europa, un proces care a avut la baza transferul proprietatii actiunilor companiilor detinute de catre stat prin intermediul FPS, catre populatia in varsta de peste 18 ani, in baza asa- numitelor certificate de proprietate.

III. Metode de privatizare aplicate

Eficienta procesului de privatizare este conditionata si de metodele de privatizare utilizate in acest proces. Daca in Polonia, privatizarea prin intermediul pietei de capital a fost o metoda uzitata in privatizarea unor mari companii de utilitatti, atragậnd dupa sine o dezvoltare accentuata a pietei de capital, in Romania au fost utilizate urmatoarele metode:

-Metoda privatizarii prin implicarea salariatilor - MEBO - utilizata cu precadere in cazul intreprinderilor mici si mijlocii, s-a dovedit a avea putine efecte benefice , mai ales datorita lipsei de capitalizare cu care companiile s-au confruntat ulterior privatizarii. In perioada 1993-1996, numarul societatilor vandute prin MEBO a fost de 837, adica 28,8% din totalul privatizarilor.

-Metoda investitorului strategic prin negociere directa sau licitatie - aplicata in cazuri ca Dacia-Renault, SIDEX, Romtelecom, sistemul bancar,etc

-Metoda privatizarii de masa - aplicata uniform tuturor companiilor care aveau capital de stat.

-Metoda vanzarii de pachete minoritare pe piata de capital. - aplicata rar, si cu deosebire pentru vanzare de pachete minoritare de actiuni - de exemplu in situatia Transgaz.

-Metoda mixta - privatizare de masa si investitor strategic, privatizare de masa si vanzare pe piata de capital,etc.

IV.  Avantaj

Principalul avantaj al privatizarii il reprezinta asigurarea unui management bazat pe criterii de eficienta si rentabilitate si in consecinta o rentabilizare a activelor sau companiilor in cauza.

V.    Riscuri

Principalele riscuri identificate in procesul de privatizare din Romania sunt urmatoarele:

-Riscul de creare de monopoluri in domenii cheie ale economiei nationale (de ex. industria cimentului, industria petrolului, etc.)

-Riscul pierderii unor parghii importante de catre stat: de ex. reglarea pretului benzinei, pretul la utilitati,etc.

-Riscul disparitiei unor sectoare de activitate cu traditie in Romania (ex: industria de prelucrare a canepei, industria pielariei).

-Riscul disparitiei capitalului autohton din ramuri cheie: industria petrolului, sistemul bancar cu riscuri sistemice asupra economiei nationale, mai ales in perioade de criza economica.

-Riscul ca in urma finalizarii privatizarii sa nu existe conditiile aplicarii principiilor guvernantei corporative in companii - deci inexistenta unei adevarate democratii economice la nivelul companiilor. Mai mult, acolo unde statul ramane actionar minoritar in companii, exista riscul ca acesta sa nu-si poata exercita pe deplin drepturile de actionar( vezi cazul Rompetrol).

-Riscul utilizarii ineficiente si fara rezultate vizibil pozitive a fondurilor rezultate din privatizari. - cu influente negative asupra stabilitatii macroeconomice a tarii.

In contextul actualei crize globale, care afecteaza puternic Romania, acest ultim risc se dovedeste a avea unul dintre cele mai importante influente asupra economiei romanesti. Pentru a evidentia aceasta afirmatie, ar trebui sa ne intoarcem in anul 2008, un an de crestere economica spectaculoasa pentru Romania-cca 8%, anul in care s-au primit fonduri din privatizarea BCR de 2,2 miliarde de Euro. Pentru ca impactul economic sa fie unul pozitiv, acesti bani ar fi trebuit utilizati cu precadere in investitii cu potential multiplicator in economie(ex: infrastructura). In schimb, sub pretextul costurilor ridicate pe care un imprumut al statului pentru plata unor obligatii curente cum ar fi salariile sau pensiile l-ar fi putut avea, banii au fost redirectionati din sfera investitiilor catre cheltuieli curente ale statului. Rezultatele nu s-au lasat asteptate. In momentul declansarii crizei economice, in pofida unei cresteri economice spectaculoase , Romania inregistreaza un deficit bugetar major de peste 5%, ceea ce o vulnerabilizeaza la maximum din punctul de vedere al finantarii acestui deficit. Daca acele 2,2 miliarde de Euro s-ar fi regasit in investitii, Romania ar fi putut infrunta criza economica dintr-o cu totul alta perspectiva, nemaifiind necesar sa se ajunga la costurile sociale din prezent.

Utilizarea defectuoasa a fondurilor obtinute din privatizari la care s-a adaugat o politica orientata populist catre majorarea nesustinuta de rezultate economice a pensiilor si salariilor a determinat intrarea Romaniei in criza economica total nepregatita.   Aceste afirmatii sunt sustinute si din datele prezentate mai jos, date care evidentiaza tendinta cheltuirii banilor incasati din privatizari cu destinatie sociala in dauna investitiilor, singurele care ar fi putut determina stabilitate si crestere economica pe termen lung.

* Sursa datelor: media scrisa

Concluzii

Procesul de privatizare din Romania s-a desfasurat cu mare intarziere, in conditii lipsite de transparenta, fara a avea tinte strategice pe termen lung.

Un efect negativ important se regaseste in costurile ridicate implicate de procesul de privatizare dar si de etapa de post-privatizare. Multe contracte nu au fost respectate, determinand numeroase procese, iar atunci cand aceste companii revin in patrimoniul statului sunt intr-o situatie aproape falimentara, nereprezentand nici un beneficiu pentru stat.

Analizand rezultatele procesului de privatizare se constata un management defectuos al riscurilor, avand ca efect multe privatizari esuate, disparitia capitalului autohton din ramuri cheie ale economiei, aparitia de monopoluri sau carteluri in alte domenii strategice. Mai mult fondurile obtinute din privatizari au fost indreptate cu preponderenta catre cheltuieli curente, fara ca economia nationala sa beneficieze de efectul lor multiplicator.

Acest proces de privatizare haotic si lipsit de transparenta a contribuit la crearea unei imagini interne si externe puternic negative in ceea ce priveste economia Romaniei, fiind un factor de franare si de multe ori generator de fapte de coruptie. Aceasta imagine a avut si are un impact negativ in atragerea unor investitori importanti in Romania cu capacitate de a face un lobby pozitiv tarii noastre in mediul extern.