Administratie | Alimentatie | Arta cultura | Asistenta sociala | Astronomie |
Biologie | Chimie | Comunicare | Constructii | Cosmetica |
Desen | Diverse | Drept | Economie | Engleza |
Filozofie | Fizica | Franceza | Geografie | Germana |
Informatica | Istorie | Latina | Management | Marketing |
Matematica | Mecanica | Medicina | Pedagogie | Psihologie |
Romana | Stiinte politice | Transporturi | Turism |
DESTINATII EUROPENE DE EXCELENTA BUCOVINA
Destinatie culturala - Bucovina
4. Identificarea destinatiilor turistice din Romania care se incadreaza tematicii
Conform Master Planulului pentru Turismul Ńational al Romaniei 2007 - 2026 - partea 1, Romania are sapte obiective turistice incluse in patrimoniul mondial UNESCO. Unele din acestea sunt deosebite prin faptul ca reprezinta grupuri de puncte de atractie intr-o anumita zona si nu un singur centru de interes:
Lista de patrimoniu a Ministerului Culturii si Cultelor cuprinde aproape 30.000 monumente istorice, din care 6.614 sunt desemnate drept obiective de interes national si international. Acestea includ sit-uri arheologice, cladiri de interes istoric si arheologic inclusiv structuri, monumente si statui de cult si laice.
Exista un numar de 288 cladiri incluse in categoria caselor memoriale. Acestea variaza de la Castelul Peles pana la case saracacioase a unor celebri oameni de cultura si de litere.
Placile comemorative reprezinta o caracteristica a numeroase cladiri de notorietate. Judetele cu cea mai mare concentratie de monumente istorice sunt - Arges, Mures, Sibiu, Cluj, Brasov, Prahova, Covasna, Dambovita, Bucuresti, Constanta si Hunedoara.
Acest lucru indica faptul ca regiunile centrale si litoralul Marii Negre sunt cele mai importante din perspectiva patrimoniului cultural.
5. Repartizarea criteriilor membrilor echipei plus termenele de realizare
a. Bogatia resurselor culturale, naturale si antropice - elemente de unicitate si originalitate
-Nume membru
b. Complexitatea si calitatea ofertei turistice
c. Existenta initiativelor din domeniul turismului durabil
d. Descrierea impactului dezvoltarii turismului asupra categoriilor sociale dezavantajate
e. Activitati de marketing
6. Concentratia resurselor naturale si antropice din Bucovina conform Planului de amenajare a teritoriului
Elemente de originalitate si unicitate in Bucovina
Judetul Suceava se recomanda, ca o zona turistica deosebit de importanta a tarii.
Pe langa marea atractivitate a peisajului montan, potentialul turistic al judetului se caracterizeaza prin varietatea, densitatea si valoarea monumentelor de cult si arhitectura, cat si prin
rezervatii naturale si zone etnografice, multe dintre ele unicat pe plan mondial.
Frumusetea peisajului, diversitatea gastronomica, traditiile, ospitalitatea proverbiala a locuitorilor, existenta unui numar mare de atractii turistice pe un spatiu restrans, existenta structurilor de cazare turistica moderne explica numarul mare de turisti care viziteaza anual judetul Suceava.
Federatia Indernationala de Turism a Jurnalistilor si Scriitorilor (FIJET) a decernat Premiul International POMME D'OR in 1975 acestei zone, cunoscuta acum in intreaga lume.
In domeniul culturii judetul Suceava se remarca prin traditii, obiceiuri, monumente de o certa originalitate bazate si pe evolutia cultural-spirituala de o reala autenticitate din zona. Manastirile: Voronet, Putna, Sucevita, Dragomirna, Humor precum si Cetatea de Scaun a Sucevei, Hanul Domnesc impresioneaza prin elementele de arhitectura sau prin pictura interioara si exterioara, prin colorit.
Un rol important in viata culturala il au si celelalte institutii de cultura, pe raza judetului existand 30 muzee. De remarcat este Complexul Muzeal Bucovina, Muzeul Satului Bucovinean, Muzeul de Stiintele Naturii din Suceava, Muzeul de Arta Populara din Vatra Dornei, Muzeul "Arta Lemnului" din Campulung Moldovenesc, Muzeul Etnografic "Tehnici populare bucovinene" din Radauti, Centrul de ceramica neagra de la Marginea, precum si muzeele manastirilor Putna, Sucevita, Moldovita, Dragomirna.
Trebuie mentionate manastirile ortodoxe pictate care au fost incluse de UNESCO printre capodoperele de arta ale lumii: Moldovita, Sucevita, Humor, Voronet, Arbore, Probota.
Alaturi de acestea sunt casele memoriale Nicolae Labis, Ciprian Porumbescu, Ion Irimescu ce constituie o bogata zestre literara, etnografica si muzicala precum si principalele atractii turistice ale judetului care au fost vizitate in anul 2007 de 536325 vizitatori.
Evaluarea si ierarhizarea resurselor turistice
Tabel 7.1 Principalele resurse antropice in Municipiul Suceava
Nr. Crt. |
Monumente istorice de valoare nationala |
Localitatea |
Manastirea Voronet |
Oras Gura Humorului |
|
Manastirea Sucevita |
Comuna Sucevita |
|
Manastirea Moldovita |
Comuna Moldovita |
|
Manastirea Putna |
Comuna Putna |
|
Manastirea Dragomirna |
Comuna Mitocul Dragomirnei |
|
Manastirea Humor |
Oras Gura Humorului |
|
Manastirea Slatioara |
Comuna Rasca |
|
Cetatea lui Stefan cel Mare |
Municipiul Suceava |
|
Manastirea Zamca |
Municipiul Suceava |
|
Hanul Domnesc |
Municipiul Suceava |
|
Manastirea Sfatul Ioan |
Municipiul Suceava |
|
Muzeul de Istorie |
Municipiul Suceava |
|
Muzeul de Stiintele Naturii |
Municipiul Suceava |
|
Muzeul Arta Lemnului |
Municipiul Capulung Moldovenesc |
|
Muzeul Etnografic Tehnici Populare Bucovinene |
Municipiul Radauti |
|
Centrul de Ceramica Neagra de la Marginea |
Comuna Marginea |
|
Chilia lui Daniil Sihastrul |
Comuna Putna |
|
Casa Memoriala Ciprian Porumbescu |
Comuna Ciprian Porumbescu |
Tabel 7.2 Principalele resurse naturale in Municipiul Suceava
Nr. Crt. |
Monumente istorice de valoare nationala |
Localitatea |
|
Depresiunea Dornelor |
Oras Vatra Dornei |
|
Rezervatia Naturala Ponoare |
Comuna Moara |
|
Rezervatia Naturala Lucina |
Comuna Moldova -Sulita |
|
Salina Cacica |
Comuna Cacica |
|
Pietrele Doamnei |
Muntii Rarau -Cimpulung Moldovenesc |
Tabel 7.3 Rezervatiile naturale de pe teritoriul judetului Suceava
Nr. Crt. |
Rezervatii naturale |
Localitate |
|
Doisprezece Apostoli PN-K |
Dorna Candrenilor |
|
Moara Dracului |
Campulung Moldovenesc |
|
Piatra Tibaului |
Carlibaba |
|
Tinovul Poiana Stampei |
Poiana Stampei |
|
Fanetele montane Todirescu |
Stulpicani |
|
Tinovul Saru Dornei |
Saru Dornei |
|
Fanetele seculare Ponoare |
Bosanci |
|
Fanetele seculare Frumoasa |
Moara, Frumoasa |
|
Tinovul Gaina- Lucina |
Moldova Sulita |
|
Padurea Crujana |
Patrauti |
|
Pietrele Doamnei -Rarau |
Pojorata, Crucea |
|
Codrul secular Slatioara |
Stulpicani Slatioara |
|
Codrul secular Giumalau |
Pojorata |
|
Rachitisul Mare |
Breaza |
|
Fagetul Dragomirna |
Mitocul Dragomirnei |
|
Padurea Zamostea - Lunca |
Zamostea |
|
Cheile Zugrenilor |
Dorna Arini |
|
Cheile Lucavei |
Moldova Sulita |
|
Jnepenis cu Pinus cembra |
Saru Dornei |
|
Piatra Pinului si Piatra Soimului |
Gura Humorului |
|
Stratele cu Aptychus de la Pojorata |
Pojorata |
|
Fanetele seculare de la Calafindesti |
Calafindesti |
|
Rezervatia Pestera Liliecilor |
Pojorata |
Tabel 7.3 Principalele monumente istorice in localitatea Sucevita
Nr. Crt. |
Monumente istorice |
|
Manastirea Sucevita (sec. XVI) |
|
Biserica 'Aratarea Domnului" |
|
Biserica 'Invierea Domnului" |
|
Chilii (sec. XVI) |
|
Paraclis (1583-1586) |
|
Turnuri NE si NV (sec. XVI-XVII) |
|
Zid de incinta (sec. XVI-XVIII) |
8. Capacitatea de cazare si alimentatie
Tabel 8.1 Structurile de primire turistica cu functiune de cazare turistica
Structuri de primire / Anul |
|
|
|
Total |
|
|
|
Hoteluri |
|
|
|
Moteluri |
|||
Hoteluri pentru tineret |
|
|
|
Hosteluri |
|
|
|
Vile turistice |
|
|
|
Bungalouri |
|||
Cabane turistice |
|
|
|
Unitati tip casuta |
|
|
|
Tabere de elevi si prescolari |
|
|
|
Popasuri turistice |
|
|
|
Pensiuni turistice urbane |
|
|
|
Pensiuni turistice rurale |
|
|
|
Sursa: Institutul National de Statistica, Anuar Statistic Judetul Suceava 2008
Tabel 8.2 Capacitatea de cazare turistica existenta (numar de locuri)
Structuri de primire / Anul |
|
|
|
Total |
|
|
|
Hoteluri |
|
|
|
Moteluri |
|||
Hoteluri pentru tineret |
|
|
|
Hosteluri |
|
|
|
Vile turistice |
|
|
|
Bungalouri |
|||
Cabane turistice |
|
|
|
Unitati tip casuta |
|
|
|
Campinguri |
|||
Tabere de elevi si prescolari |
|
|
|
Popasuri turistice |
|
|
|
Pensiuni turistice urbane |
|
|
|
Pensiuni turistice rurale |
|
|
|
Sursa: Institutul National de Statistica, Anuar Statistic Judetul Suceava 2008
Tabel 8.3 Capacitatea de cazare turistica in functiune (numar de locuri/zile)
Structuri de primire / Anul |
|
|
|
Total |
|
|
|
Hoteluri |
|
|
|
Moteluri |
|||
Hanuri Turistice |
|
|
|
Hoteluri pentru tineret |
|
|
|
Hosteluri |
|
|
|
Vile turistice |
|
|
|
Bungalouri |
|||
Cabane turistice |
|
|
|
Unitati tip casuta |
|
|
|
Campinguri |
|||
Tabere de elevi si prescolari |
|
|
|
Popasuri turistice |
|
|
|
Pensiuni turistice urbane |
|
|
|
Pensiuni turistice rurale |
|
|
|
Sursa: Institutul National de Statistica, Anuar Statistic Judetul Suceava 2008
9. Forme de agrement si evenimente culturale, a traditii, a ocupatii localnici, produse de artizanat, pescuit, vanatoare si altele, in cadrul destinatiei
Turismul cultural prezinta mari posibilitati de atractie pentru turistii straini prin integrarea valorilor de patrimoniu cultural national si cel european si mondial (manastirile clasificate de UNESCO avand semnificatii internationale - atribuirea premiului "Pomme d'Or" de catre Federatia Internationala a Ziaristilor si Scriitorilor de Turism). Revelator in privinta potentialului cultural al zonei este faptul ca si in presa germana se vehiculeaza sloganul "Bucovina - tara celor 1000 de biserici", atragad atentia asupra dezvoltarii deosebite a turismului ecumenic si de pelerinaj.
In plus, o atractie deosebita a zonei o constituie numeroasele activitati artizanale ce au loc aici: pictarea icoanelor (cca.15 artizani plus maicile de la manastiri), incondeierea oualelor (60 de ateliere de artizanat), mestesugul lemnului (10 artizani care fabrica butoaie, 52 sculptori in lemn, un fabricant de instrumente muzicale traditionale), olarit (in special olaritul cu argila neagra, cunoscut in itreaga lume), sculptura in piatra, tesutul si lucraturile din piele, blanarie, masti populare.
Turismul pentru vanatoare si pescuit, ca si cel pentru practicarea sporturilor nautice necesita a fi promovat avad in vedere potentialul existent - cinegetic, piscicol si hidrografic.
Turismul extrem: Alpinism Escalade sportive, Traversarea tiroliana Raftingul-ul, whitewater kayaking (creek kayaking - parcurgerea unor rauri de munte cu debite mari, pe distante cuprinse intre 50 m, pana la cateva sute; rodeo kayaking se face aproape static, pe portiuni mici de rau, cu vartejuri, valuri mari pe care se fac figuri acrobatice) se poate practica pe raurile din zona Depresiunii Dornelor.
Turismul de recreere, odihna si agrement trebuie extins prin amenajari mai ales in zona periurbana. Se toate practica si turismul pentru echitatie.
Declararea municipiului Campulung Moldovenesc si a orasului Gura Humorului ca statiuni turistice de interes national, a deschis posibilitatea reorientarii finantarilor pentru dezvoltarea spatiilor de odihna si agrement.
Turismul de vanatoare/ cinegetic este practicat pe teritoriul judetului Suceava datorita conditiilor deosebit de favorabile existente.
Calendar Evenimente culturale 2010
Pentru viitor se urmareste organizarea unui numar mai mare de festivaluri locale cu caracter bucovinean, de exemplu: Festivalul sarmalelor, Festivalul cartofului, Festival anual gastronomic, Festivalul portului popular, Festivalul Traditiilor si Obiceiurilor Bucovinene - organizat de 2 ori pe an cu ocazia sarbatorilor de Paste si de Craciun.
Organizarea unor evenimente, conferinte, seminarii, stagii de pregatire cu participare internationala
Participarea alaturi de partenerii din sectorul privat la targuri internationale de turism
Montarea unor indicatoare rutiere care sa faciliteze accesul catre principalele obiective turistice locale si promovarea unor trasee turistice principale
Amenajarea unui centru de informare turistica la nivel local ( posibil in sediul Primariei) si a unor centre de informare in unitatile de cazare, spatii publice
Punerea la dispozitie a unor spatii de afisaj in sediile institutiilor publice si in locuri publice special amenajate pentru a permite derularea unor actiuni de promovare locala si informare turistica
Facilitarea accesului direct de pe pagina de internet a Primariei pentru site-uri care sunt destinate promovarii locale si dezvoltarii turismului
Identificarea unor surse de finantare europene pentru proiecte comune de promovare a valorilor locale si dezvoltarea turismului
Actiuni de ecologizare in zona monumentelor istorice si in parcurile de pe teritoriul orasului.
10. Initiative in domeniul turismului durabil
Indiferent de forma de turism practicata, in general rezulta o serie de impacturi resimtite atat de societate, cat si la nivelul mediului natural. Dezvoltarea turismului intr-o anumita zona nu trebuie insa sa afecteze interesele socio-economice ale populatiei rezidente, nici ale mediului si, mai cu seama, a resurselor naturale care constituie atractia principala, alaturi de sit-urile istorice si culturale.
Turismul este un important consumator de spatiu si resurse naturale si antropice, un generator de schimbari la nivelul mediului inconjurator si al economiei, determinand mai multe tipuri de efecte. Analiza impactului turismului asupra mediului vazut ca si cumul al tuturor acestor efecte, pozitive sau negative, intereseaza deoarece se urmareste ca expansiunea turismului sa pastreze echilibrul ecologic, sa evite suprasolicitarea resurselor, poluarea si orice alte efecte negative asupra mediului.
Turismul poate influenta pozitiv mediul, prin stimularea eforturilor de protejare a cadrului natural, in cadrul unor parcuri nationale, arii protejate, a unor monumente ale naturii si unor situri cu valoare istorica.
In acelasi timp insa, turismul poate reprezenta, atunci cand este practicat excesiv si in mod necivilizat, o presiune cu impact negativ asupra mediului, care ar putea suferi, in timp, deteriorari si chiar daune ireversibile.
Toate aceste valori, resurse, naturale sau istorice, care constituie baza de dezvoltare a industriei turismului, fac parte din patrimoniul umanitatii, fiind necesar a se lua toate masurile pentru prezervarea lor si transmiterea lor generatiilor viitoare.
Educatia ecologica a populatiei are o importanta contributie in acest sens, ea fiind strans legata de practicarea unui turism "prietenos" fata de mediu.
Turismul durabil, bazat pe respectul fata de mediu, poate aduce o contributie importanta nu numai la prosperitatea industriei turistice, dar si a zonelor inconjuratoare, asigurand coeziunea sociala si economica a zonelor periferice. Factorii decizionali in dezvoltarea turismului trebuie sa aiba in vedere evolutia durabila a acestuia sub aspect ecologic, viabila si rentabila sub aspect economic si echitabila din punct de vedere etic si social pentru comunitatea locala. Pentru aceasta este nevoie ca turismul sa integreze mediul natural, cultural si uman si sa respecte echilibrul fragil, caracteristic multor destinatii turistice.
Campania Curatenia de primavara
In municipiul Suceava incepe oficial campania de curatenie dinaintea sarbatorilor de Paste, actiune care se va desfasura si dupa incheierea sarbatorilor pascale, pana la data de 1 mai. Pe parcursul celor doua etape, echipele de la Directia Domeniului Public si de la Salubrizare vor curata copacii, arbustii si gardurile vii, vor indeparta zapada acolo unde se mai impune acest lucru si vor vopsi bordurile si grilajele ruginite de pe marginile strazilor pline de gropi ale municipiului.
Totodata, se va continua pavelarea si umplerea cu balast a gaurilor de pe carosabil, iar muncitorii vor lucra si noaptea, in contextul in care primarul Ion Lungu a cerut din nou suplimentarea echipelor, scrie Obiectiv de Suceava.
Potrivit primarului Ion Lungu, curatenia nu va fi gata pana de Pasti, si mai mult decat atat, desfasurarea acesteia ar putea fi pusa in pericol de vremea nefavorabila. "Campania va fi conditionata de conditiile meteo, si vom lucra in masura in care vremea ne va permite acest lucru, dat fiind faptul ca Sarbatorile de Pasti din acest an vor avea loc foarte devreme, pe 5 aprilie. Vom face tot ce putem sa ducem la bun sfarsit aceasta campanie de curatenie de primavara. Si bineinteles, aici ma voi implica personal ca de fiecare data", a declarat primarul Sucevei.
Ion Lungu a mai adaugat ca le va cere presedintilor Asociatiilor de Proprietari din municipiu, la prima sedinta a lunii martie ce va avea loc pe data de 2, sa se implice in aceasta actiune de curatenie.
11. Impactul dezvoltarii turismului asupra categoriilor sociale dezavantajate
Impactul social este reprezentat de influenta pe care o vor exercita noile activitati turistice asupra populatiei locale. Rata de activitate a acesteia este foarte scazuta fapt ce arata ca veniturile sunt limitate.
Realizarea a noi locuri de munca in domeniul turismului si sectoarele adiacente, ofera sansa cresterii pregatirii profesionale de a derula si alte activitati productive si de servicii.
In plus, in turism exista posibilitatea de a se desfasura unele activitati cu caracter sezonier care confera venituri suplimentare localnicilor. Resursele agricole locale rezultate din cultura cresterea animalelor, recoltarea fructelor de padure etc. pot deveni materii prime care sa fie prelucrate primar in unitatile de alimentatie, sau comercializate direct turistilor.
Locurile de munca in turism pot oferi sansa specializarii tinerilor in noi profesii, fapt ce poate determina reducerea semnificativa a somajului existent in zona statiunii si a migratiei fortei de munca spre alte tari (in special spre Italia) si alte zone.
12. Activitati de marketing. Promovare
In contextul economic mondial actual cand dezvoltarea unor regiuni este selectiv orientata catre acele ramuri economice fezabile pentru caracteristicile zonelor respective Primaria Suceava isi propune o implicare mai activa in promovarea si sutinerea unor domenii economice de interes local, national si mondial .
Destinatia turistica Bucovina este inclusa in aproximativ 80 % din cicuitele turistice din Romania, insa, in general, este considerata o zona de tranzit, durata medie a sederii turistilor aici fiind de 1,5 nopti.
Premisele care determina administratia locala sa intensifice eforturile pentru promovarea locala si dezvoltarea turismului sunt :
- schimbarile majore intervenite in structura industriei locale determina reorientarea atat a investitorilor, capitalurilor cat si a fortei de munca;
- cadrul natural, istoric, monumentele arhitectonice si religioase creeaza baza necesara pentru dezvoltarea turismului la nivel local;
- concurenta existenta la nivel mondial impune imbunatatirea serviciilor, promovarea si corelarea eforturilor tuturor factorilor la nivel local
Investitiile realizate in ultimul an mai ales in domeniul infrastructurii rutiere, a managementului deseurilor, materialelor informative si in actiunile de infrumusetare a municipiului Suceava reprezinta o dovada in plus a eforturilor prin care Primaria Suceava intelege sa contribuie la efortul general de promovare a valorilor locale in vederea dezvoltarii turismului in acesta regiune a Romaniei.
In acest sens intentionam sa avem o colaborare permanenta cu toate institutiile, societatile si organizatiile care au ca obiect de activitate turismul in vederea unificarii eforturilor de promovare a orasului Suceava si de dezvoltare a turismului local, pentru ca Suceava sa devina orasul european pe care ni-l dorim cu totii, cunoscut in lume pentru valorile lui si pentru ca mai bine pentru Suceava inseamna mai bine pentru fiecare dintre noi.
In vederea promovarii si dezvoltarii turismului, Primaria Suceava isi propune derularea, impreuna cu toti factorii locali implicati in activitatile care au legatura directa sau conexa cu turismul, unor actiuni atat la nivel local cat si international:
promovate pe plan national si international
obiectivele turistice locale precum si afisarea de harti turistice pe panouri luminoase in locuri publice. Materialele informative vor fi distribuite sub forma gratuita in retelele de hoteluri, restaurante, agentii de turism, statii de distributie carburanti.
estul Romaniei precum si colaborarea cu alte institutii ale administratiei publice judetene pentru definirea unei strategii unitare de promovare a turismului la nivelul judetului Suceava.
Conform datelor furnizate de Compartimentul Turism, din cadrul Consiliului Judetean Suceava, obiectivul general pentru dezvoltarea turismului este dezvoltarea economica si sociala a judetului Suceava avand ca baza domeniul turismului.
Directiile strategice de dezvoltare urmarite sunt:
- valorificarea potentialului turistic al judetului prin conservarea autenticitatii zonei si combinarea tipurilor de turism - cultural, religios, activ si de agrement
- dezvoltarea unui brand turistic specific - Bucovina si asigurarea promovarii agresive
- dezvoltarea Poienei Bucovinei - spatiu de manifestare publica si agrement
- dezvoltarea resurselor umane specializate
Obiectivele strategice ce pot sustine indeplinirea obiectivului general si realizarea viziunii de dezvoltare pana in 2013 "Bucovina - destinatie turistica de excelenta in Romania prin ECO, DIVERSITATE, AUTENTICITATE, RURAL - Bucovina E DAR!" sunt:
Pentru evaluarea indeplinirii obiectivelor vor fi utilizati indicatori cantitativi si calitativi si
se va urmari:
- marirea numarului de turisti care viziteaza anual judetul Suceava (2007: 226.000);
- marirea duratei medii de sedere a turistilor de la 2,4 zile-turist in 2007 la 4 zile/turist (2010)
- atingerea unui raport pret/calitate aferent serviciilor turistice oferite competitiv la nivel national si international
La nivel regional, prin Planul Regional de Actiune pentru Turism Nord-Est 2009-2013
se propun urmatoarele "tinte":
- cresterea anuala a numarului de turisti straini si romani - minim 20% in 2013 fata de 2006 (valoare de referinta in anul 2006 - 678000 turisti)
- cresterea duratei medii a sejurului in regiune - minim 10% in 2013 fata de 2006 (valoare de referinta in anul 2006 - 2,36 nopti/turist)
- cresterea contributiei turismului la formarea PIB regional - minim 10% anual (valoare de referinta in anul 2006 - hoteluri si restaurante reprezinta 8,35% din PIB regional).
Site-uri de promovare:
BIBLIOGRAFIE
Acest document nu se poate descarca
E posibil sa te intereseze alte documente despre: |
Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com | Folositi documentele afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul document pe baza informatiilor de pe site. { Home } { Contact } { Termeni si conditii } |
Documente similare:
|
ComentariiCaracterizari
|
Cauta document |