Problematica actuala a investitiilor straine pe plan national

Problematica actuala a investitiilor straine pe plan national

Asa cum am prezentat in subcapitolele anterioare, rolul investitiilor straine directe este esential in a promova noul, tehnologiile noi, in crearea de noi capacitati de productie, in a genera inovatia si tot ceea ce duce la progresul material si, de ce nu, spiritual, al societatii. In fine, dar nu in ultimul rand, putem afirma ca investitiile influenteaza esential relatiile economice ale unei tari.

De asemenea, prin investitii se pot remodela structuri sectoriale de ramura, domenii ale economiei nationale si se pot modifica pozitii ale acestora in diferite clasamente la nivel regional, national si international. In contextul general contemporan, investitiile reprezinta o sansa pentru a recepta mai usor diferitele elemente de impact ale globalizarii.

Procesul de ajustare structurala a industriei, cu sprijinul investitiilor straine  cuprinde, pe de o parte, modernizarea si dezvoltarea societatilor cu potential de competitivitate si, pe de alta parte, reorientarea, redimensionarea sau inchiderea partiala sau integrala a unor capacitati de productie fara piata si perspective, pe termen mediu si lung.

Statisticile cu privire la evolutia investitiilor evidentiaza o evolutie sinuoasa cu cresteri si scaderi periodice, determinata de lipsa unei strategii reale la nivel national privind investitiile. Se poate spune ca s-a investit mai mult dupa amabilitatea fondurilor internationale sau a institutiilor financiare, decat in baza unor necesitati identificate. Acest aspect justifica si faptul ca, desi volumul investitiilor in sectorul industrial a crescut considerabil de la un an la altul, nivelul de competitivitate este, inca, unul foarte scazut.

O prima cauza generatoare a starii de fapt a constituit-o evolutia lenta a procesului de privatizare a marilor sisteme economice, a caror rentabilitate a fost puternic afectata de principiile si regulile economiei moderne. Este cunoscut faptul ca o societate care nu are stabilitate, o configuratie cat de cat durabila in structurile economice, poate progresa foarte lent sau chiar involua. Procesele de privatizare prelungite exagerat in timp, starea de instabilitate a managementului si a echipelor de lucru au constituit factori descurajatori pentru investitiile straine.

Inconsecventa in planul reformelor economice si administrative, lipsa de coerenta la nivel legislativ si executiv, au avut drept rezultat o legislatie extrem de instabila. Aceasta, corelata cu lipsa de transparenta in ceea ce priveste criteriile de fundamentare a proiectelor de investitii din fonduri publice, a generat un grad redus de implicare a investitorilor in parteneriate de tip public - privat pentru asigurarea unei dezvoltari de tip durabil si modern.

Este cunoscut faptul ca finantarea de proiecte de investitii prin intermediul fondurilor europene se supune legislatiei achizitiilor publice, care, in multiple situatii a determinat intarzieri semnificative, imposibilitatea efectuarii unor achizitii conform standardelor de calitate cerute sau chiar pierderea unor contracte din cauza modificarilor semnificative de preturi si tarife.

In ultimii ani, Romania a reusit sa atraga fonduri semnificative si din ce in ce mai mari de investitii straine directe (ISD), ca urmare a deciziei politice si administrative de a reduce rolul statului in economie si datorita costurilor relativ scazute ale resurselor inregistrate pana in prezent.

Cresterea ISD si sprijinul Uniunii Europene prin intermediul programelor de finantare, sunt elemente care ar putea genera un "cerc virtuos" de crestere a increderii in mediul de afaceri si al investitiilor, precum si de majorare a exporturilor si a potentialului de crestere economica.

Pornind de la datele oficiale, precum si de la rezultatele unor recente analize comparative efectuate pe plan international privind cele 7 tari est-europene (Republica Ceha, Bulgaria, Ungaria, Polonia, Romania, Slovacia si Slovenia) se pot formula cateva aprecieri relevante pentru pozitia Romaniei, sub aspectul investitional, in context regional.

Din stocul total de investitii straine directe, de aproximativ 50 de miliarde de dolari, existent la sfarsitul anului 2002, Romaniei i-a revenit o cota de sub 6%, in timp ce numai 3 tari (Ungaria - 35,2%), Polonia - 30,7%, Cehia - 13,6%) au absorbit / cumulat aproape 80% din acest total. In mod similar, daca am compara cele 7 tari, prin prisma ponderii stocului de investitii straine directe in PIB (indicator frecvent folosit pentru reliefarea progresului tarilor in procesul transformarii si globalizarii), se observa ca Romania se situa cu o cota de 8,1% la sfarsitul anului 2002, considerabil in urma Ungariei (39,3%), precum si a Sloveniei (13,7%), Cehiei (13%), Poloniei (11,5%) si chiar a Bulgariei (12,5%), fiind comparabila doar cu Slovacia (7,2%).[1]

Ulterior, dupa anul 2002, situatia investitionala a Romaniei s-a imbunatatit semnificativ, ca urmare a masurilor de stimulare a investitiilor adoptate pe plan intern, dar si datorita cresterii economice inregistrate in aceasta perioada. In anul 2003, volumul total al investitiilor in tarile Europei Centrale si de Est, a scazut la 27 miliarde USD, fata de nivelul anului anterior, respectiv 36 miliarde USD. Aceasta scadere s-a facut simtita in 15 din cele 19 tari, insa in Romania si in Bulgaria s-a manifestat o crestere semnificativa.[2]

Datele statistice oferite pentru anul 2004 de catre Banca Nationala a Romaniei, au relevat un flux total al ISD, in valoare de aproximativ 4,1 miliarde Euro (5,1 miliarde USD), in conditiile in care pentru anul 2003, clasamentul Conferintei Natiunilor Unite pentru Comert si Dezvoltare (UNCTAD) al tarilor Central si Est-Europene pozitiona pe primul loc Polonia, cu un volum al ISD de 4,2 miliarde USD, urmata de Cehia cu 2,6 miliarde USD si Ungaria cu 2,5 miliarde USD. [3]

Putem afirma ca in conditiile unei cresteri de peste 141% fata de cifrele anului 2003 si de 105% fata de obiectivele initiale ale anului 2004, Romania a redus substantial decalajul si a intrat in competitie cu tari performante in atragerea ISD din Europa de Est. Aceasta afirmatie este sustinuta si de impactul ISD la nivelul populatiei (aproximativ 235 USD/pe locuitor pentru anul 2004), rezultat comparabil cu cel din Cehia - 254 USD/pe locuitor in 2003, Ungaria, 248 USD/pe locuitor sau Polonia, 110,72 USD/pe locuitor.[4] Cresterea cea mai semnificativa a volumului de investitii a inregistrat-o Romania (in jur de 40%), fata de celelalte state, care au inregistrat cresteri mult mai mici .

Contractarea cererii in economiile dezvoltate face ca organizatiile transnationale sa caute cu interes zone de investitii; conform raportului UNCTAD, acestea se orienteaza catre investitii "green-field" in tarile in curs de dezvoltare, in timp ce achizitiile si fuziunile sunt considerate solutia extinderii in tarile dezvoltate.[6]

Fluxul global de investitii straine directe, la nivel mondial, a crescut, pentru al treilea an consecutiv (2006), pana la 1.230 miliarde dolari, insa recordul de peste 1.400 miliarde dolari din 2000 ramane nedoborat, potrivit primelor estimari din acest an ale UNCTAD.

In anul 2006, valoarea investitiilor straine directe atrase de economia nationala a inregistrat valoarea de 9,082 miliarde Euro, in crestere cu 74,24%, comparativ cu aceeasi perioada a anului precedent (5,213 milioane Euro), in aceasta suma fiind inclusa si suma de 2,2 miliarde euro, aferenta preluarii a 36,8 % din actiunile BCR de catre Erste Bank.

Analiza structurala a investitiilor straine atrase in sistemul economic national, a evidentiat principalele destinatii, dupa cum urmeaza:

participatii la capital, aproximativ 4.098 milioane Euro ce reprezinta 45,1% din volumul total de investitii straine directe;

alte capitaluri, reprezentate de imprumuturi acordate de compania mama structurilor afiliate din Romania (3.029 milioane Euro reprezentand 33,3% din volumul total de investitii straine directe);

profit reinvestit in valoare de aproximativ 1.956 milioane Euro reprezentand 21,5% din volumul total de investitii straine directe.

Pe termen mediu si lung, asteptarile investitorilor sunt orientate spre dezvoltarea complexa a infrastructurii regionale, simplificarea procedurilor adminsitrative si asigurarea stabilitatii mediului politic. Trebuie precizat faptul ca investitorii sunt interesati mai mult de costuri, productivitate, disponibilitatea fortei de munca si perspective, decat de un risc politic, asumat o data cu intrarea in tara si posibil de controlat in anumite limite.

Cu cat creste nivelul de competitivitate cu atat se modifica si gradul de atractie pentru investitorii straini, acestia fiind disponibili sa aloce sume importante, dar numai cu conditia unor profituri corespunzatoare.

In acest context, se impune adoptarea unor actiuni rapide si concrete, pentru ca intreprinderile romanesti sa fie pregatite pentru a face fata presiunilor concurentiale din cadrul Pietei Unice Europene. Concurenta va fi benefica intreprinderilor autohtone doar in masura in care ele vor reusi sa fructifice avantajul dat de libera circulatie a bunurilor, serviciilor, persoanelor si capitalului.

Pe termen scurt si mediu, preocuparea principala la nivel public si privat, central si local, trebuie sa fie legata de sustinerea investitiilor productive, pregatirea organizatiilor pentru concurenta pe piata interna europeana, facilitarea accesului la finantare prin pograme complexe, dezvoltarea infrastructurii de afaceri si a serviciilor de consultanta pentru afaceri.