Politica fiscala

Politica fiscala

Armonizarea legislativa

In domeniul politicii fiscale, un obiectiv esential este consolidarea stabilizarii macro-economice prin controlul deficitului bugetar. In vederea indeplinirii angajamentelor asumate in documentul de pozitie, Ministerul Finantelor Publice a elaborat un proiect al legii privind finantele publice, care a fost dezbatut si aprobat de Parlament prin Legea nr. 500/2002.

Pentru anul 2002, Ministerul Finantelor Publice a propus si un nou mod de prezentare a proiectului de buget, bazat pe reguli si principii noi circumscrise urmatoarelor scopuri:

realizarea previziunilor multianuale ale veniturilor si cheltuielilor bugetare;

extinderea finantarii pe baza de programe;

restructurarea cheltuielilor bugetare in raport cu posibilitatile si reformele pe

domenii de activitate.

In vederea imbunatatirii capacitatii Ministerului Finantelor Publice de a administra resursele financiare ale statului, a fost elaborata documentatia necesara infiintarii Unitatii de Management a Trezoreriei Statului. In scopul imbunatatirii colectarii veniturilor bugetare a fost adoptata Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 40/2002 pentru recuperarea arieratelor bugetare, care vizeaza in principal o transparenta totala in ceea ce priveste acordarea de inlesniri la plata de catre creditorii bugetari prin stabilirea de criterii clare de performanta economico-financiara si de disciplina fiscala. Inlesnirile la plata se vor acorda pe baza unui punctaj rezultat din analiza criteriilor mai sus mentionate, iar numarul de luni de esalonare la plata obligatiilor bugetare, care include si perioada de gratie, se va determina in functie de raportul procentual dintre totalul obligatiilor bugetare si cifra de afaceri, pe baza unei conventii incheiate intre debitorii si creditorii bugetari respectivi. Aplicarea prevederilor acestei Ordonante va contribui la realizarea veniturilor bugetare, respectiv incadrarea in deficitul bugetar prin accelerarea incasarilor, si la fluidizarea activitatii economico-financiare a agentilor economici care desi sunt viabili din punct de vedere economic intampina greutati in achitarea obligatiilor bugetare restante.

In domeniul consolidarii reformei sistemului impozitelor si taxelor, masurile luate se refera la reducerea ratei impozitului pe profit de la 38% la 25%,apoi la 16%, la o deducere de 10% din profitul reinvestit (Legea nr. 189/2001), la utilizarea ratei unice a TVA de 19% si la reducerea numarului de activitati exceptate de la plata TVA (Legea nr. 547/2001).

Revizuirea legislatiei privind regimul accizelor prin aprobarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 158/2001 se inscrie pe linia noilor principii ale politicii fiscale privind simplificarea legislatiei existente, crearea unui climat economic favorabil pentru toti agentii economici producatori sau importatori de produse supuse accizelor, asigurarea unor venituri constante la bugetul de stat si apropierea legislatiei nationale de acquis-ul comunitar in domeniu.

Gestionarea corecta a politicii financiare - prin aprofundarea si accelerarea coerenta a reformei fiscale, cresterea eficientei si transparentei utilizarii resurselor publice pe baza de proiecte si programe viabile precum si stabilirea unui sistem coerent de prioritati in cadrul acestora - este una din garantiile asigurarii dezvoltarii economico-sociale durabile.

Incepand cu anul 2001, Romania participa si la Dialogul de politici economice cu tarile candidate, instituit de Consiliul ECOFIN si Comisia Europeana. Acest cadru pregateste, printre altele, statele candidate in vederea participarii la Uniunea Economica si Monetara prin familiarizarea si aplicarea efectiva a unor proceduri specifice de supraveghere economica multilaterala, executate periodic de statele membre ale Uniunii Economice si Monetare.

Notificarea fiscala

In vederea imbunatatirii colectarii impozitelor, autoritatile romane au actionat pentru reglementarea procedurilor administrative in domeniul inregistrarii, declararii si colectarii impozitului pe venit prin extinderea sistemului de inregistrari fiscale in vederea includerii platitorilor individuali de taxe precum si prin informatizarea administrarii impozitului pe venit.

Tot in privinta notificarii fiscale, ca urmare a primei notificari fiscale oficiale transmise de Romania la 30 martie 2001 in cadrul Procedurii de Supraveghere Bugetara, in perioada de pre-aderare si datorita evaluarii acesteia de catre Eurostat, au fost identificate punctele slabe in ceea ce priveste datele sectorului guvernamental, si anume: lipsa datelor din baza cu privire la impozite, taxe si contributii sociale, precum si neincluderea in notificare a datelor privind operatiunile Autoritatii pentru Valorificarea Activelor Bancare (AVAB).

A doua notificare fiscala a fost transmisa de Romania la Eurostat in data de 1 aprilie 2002. Notificarea s-a facut cu consultarea expertilor Eurostat, aducandu-se imbunatatiri majore, respectiv prezentarea datelor ajustate in ceea ce priveste datoriile, impozitele, taxele si contributiile sociale, precum si includerea in notificare a datelor privind creditele neperformante preluate de AVAB.

Capacitatea administrativa

Responsabilitatea in ceea ce priveste implementarea politicii fiscale a Uniunii Europene in Romania apartine, in primul rand, Ministerului Finantelor Publice si Guvernului Romaniei. Ministerul este cel care trebuie sa propuna imbunatatirea cadrului legal in domeniu, iar Guvernul este cel care trebuie sa aprobe masurile care urmeaza a fi luate.

In privinta notificarii fiscale, institutiile responsabile sunt Ministerul Finantelor Publice, Institutul National de Statistica si Studii Economice precum si Banca Nationala a Romaniei. In perspectiva, pe termen scurt, obiectivele urmarite de Romania sunt mentinerea functionarii adecvate a politicilor, asigurarea unui cadru economic stabil, functional si predictibil precum si realizarea obiectivelor de politica economica in vederea crearii conditiilor de baza necesare mentinerii si accelerarii tendintei de crestere economica inregistrata de Romania in ultimii ani.

In acest caz, trebuie avute in vedere urmatoarele:

Monitorizarea Strategiei Nationale de Dezvoltare Economica a Romaniei pe termen mediu si evaluarea rezultatelor implementarii sale;

Realizarea macrostabilizarii consolidate si asigurarea cresterii economice;

Optimizarea substantiala a coordonatelor mediului de afaceri prin ajustare

structurala, privatizare si stimularea intreprinderilor mici si mijlocii;

Atragerea unui volum sporit de investitii straine si cresterea exporturilor;

Promovarea unui set de politici compatibile cu mecanismele Uniunii

Europene;

Realizarea unui management performant al datoriei publice externe;

Alinierea deplina la sistemul european de conturi SEC 95.

In vederea intaririi capacitatii institutionale a bancii centrale, BNR isi propane realizarea, cu sprijinul UE, a unor proiecte care vizeaza:

Crearea unui sistem de raportare a datelor statistice pentru balanta de plati,

care sa respecte criteriile Fondului Monetar International, Eurostat si Bancii Centrale Europene, precum si asigurarea infrastructurii necesare implementarii acestuia;

Elaborarea unui studiu privind introducerea monedei euro;

Optimizarea managementului strategic al rezervelor valutare.

Pe termen mediu dezinflatia sustinuta a constituit in perioada 2002- 2004 unul din obiectivele principale ale programelor economice romanesti, politica monetara consacrandu-se cu prioritate acestuia. Un obiectiv important al politicii monetare l-a constituit si remonetizarea economiei romanesti prin metode neinflationiste. Atingerea acestui obiectiv a fost insa, in mare masura, dependenta de progresele pe care le-a inregistrat economia in ansamblu, cresterea economica si refacerea increderii in moneda nationala.

Pe linia intaririi capacitatii sale institutionale, BNR are in vedere realizarea, cu contributie proprie si cu sprijin din partea Uniunii Europene, a unor proiecte pentru crearea unui sistem pentru transpunerea corecta a datelor contabile in situatii statistice compatibile cu standardele internationale, elaborarea unei strategii pentru adoptarea monedei unice europene si pregatirea pentru implementarea unui sistem de emisiuni tip euro.

De asemenea, se are in vedere:

Urmarirea evolutiei ansamblului de politici promovat, prin prisma monitorizarii stricte a pozitiei bugetare, a mentinerii cresterii economice reale si durabile si a convergentei graduale a indicatorilor economici catre criteriile de la Maastricht;

Pregatirea in vederea realizarii obiectivelor Pactului de Crestere si Stabilitate;

Cresterea reala si durabila a PIB prin asigurarea cresterii economice precum

si realizarea unei macrostabilizari consolidate;

Finantarea neinflationista a deficitului bugetar, in principal prin atragerea de

surse externe;

Imbunatatirea disciplinei fiscal-bugetare si crearea conditiilor necesare absorbtiei fluctuatiilor ciclice normale, concomitent cu mentinerea sub control a deficitului bugetar;

Armonizarea deplina a statisticilor de preturi cu normele Uniunii Europene.

Problemele pe care Romania trebuie sa si le rezolve in vederea aderarii la Uniunea Europeana sunt prioritare pentru guvernul care conduc negocierile de aderare.

CONCLUZII

O moneda este internationala atunci cand este folosita in afara zonei in care este legala sau cand fractiile si multiplii ei sunt limitate in alta parte. Practica derivarii si imitarii a promovat o continuitate universala asupra zonei monetare si istoriei Sistemului Monetar International. Ce face o moneda importanta la nivel international. Evident increderea in stabilitatea ei este cheia caracteristica.
    Moneda euro s-a maturizat si joaca de-acum inainte rolul unei monede internationale. Rolul crescand al euro la scara internationala rezulta din dezvoltarea simultana a utilizarii sale la nivel privat si a rolului sau oficial.

Euro poseda functiile-cheie care sunt atribuite oricarei monede internationale: este deja o moneda de plasament si de finantare de prim-plan (30% din volumul titlurilor de creante internationale), precum si un intermediar important al schimburilor internationale (implicata in 37% din operatiunile de schimb). Chiar daca acum este limitat, rolul sau de moneda de facturare va trebui sa creasca in viitor.

Potrivit  datelor disponibile de la Fondul Monetar International, euro reprezinta a doua moneda de rezerva, dupa dolarul american; ponderea sa se pare ca a crescut puternic dupa 1999.

Utilizarea monedei euro in regimurile valutare ale tarilor terte se manifesta in special in regiunile care au legaturi stranse cu zona euro sau care au pus in practica aranjamente institutionale speciale cu UE (tari care au aderat si tari candidate, Balcani, Africa de Nord, Zona francului).

Euro a raspuns asteptarilor. A incurajat stabilitatea, gratie credibilitatii de care se bucura, si a protejat numeroase tari din zona impotriva volatilitatii excesive a cursurilor de schimb si a turbulentelor survenite pe pietele financiare.

Euro reprezinta o piatra unghiulara majora a constructiei europene. Aceasta inseamna ca, independent de propriile merite, o moneda nu constituie un scop in sine, chiar daca noile state membre sunt foarte hotarate sa o adopte cat mai repede posibil. Participarea la o uniune monetara trebuie sa se bazeze pe un proces de convergenta sustenabil. Intr-adevar, dincolo de provocarile institutionale care subzista (independenta bancilor centrale, adaptarea sistemelor bancare, lupta impotriva spalarii banilor etc.), provocarea majora care se deschide in fata noastra este aceea de a castiga pariul convergentei reale intre Estul si Vestul Europei.

Acest obiectiv va necesita ani de reforme structurale importante, favorabile unei accelerari a cresterii economice si reducerii decalajului dintre Est si Vest; aceasta presupune mai ales respectarea cadrului macroeconomic la care au consimtit toate statele membre legate de euro astazi, in special participarea cu succes la ERM II. Trebuie, intr-adevar, sa se evite orice graba care ar dauna competitivitatii si sa se procedeze la reforme de fond, mai ales in materie de sustenabilitate a finantelor publice, inainte de a intra in acest mecanism de curs de schimb, garantie a unei convergente reale durabile, profitabila intregii zone.

Euro este un motor puternic de integrare economica si financiara si de propagare internationala a Europei. Euro se sprijina pe fundamente solide si a favorizat, pe cat a beneficiat de o integrare financiara aproape incheiata. De acum inainte moneda euro joaca rolul unei monede internationale.

Actualmente, economiile zonei euro se caracterizeaza printr-un grad ridicat de convergenta structurala, un nivel redus al inflatiei, apropiat de 2%, si prin conditii monetare si financiare favorabile activitatii economice. Daca Uniunea Monetara nu implica in mod necesar ca toate statele membre sa aiba, in orice moment, aceeasi rata de crestere economica sau de inflatie, un anumit numar de lucrari empirice recente ilustreaza o omogenitate economica in crestere in cadrul zonei euro.

Euro va fi un sistem financiar international, un concurent serios atat pentru dolarul american cat si pentru yenul japonez. Imbunatatirea conditiilor de productie, comert, ocupare a fortei de munca, precum si cresterea investitiilor vor promova in Uniunii Europene bunastare si stabilitate pe termen mediu si lung.

Intrarea euro la inceputul lui 1999 promite marcarea unui punct de cotitura in Sistemul Monetar International. Acest punct de cotitura reprezinta trecerea de la sistemul cursurilor de schimb fixe, sprijinit de conferinta de la Bretton Woods, la regimul ratelor de schimb flotante. Semnificatia lui este insa mult mai adanca. Colapsul aranjamentului de la Banca Mondiala nu a alterat puternica configuratie a Sistemului Monetar, inainte si dupa cadere, dolarul fiind moneda dominanta.

Introducerea euro va provoca dolarul si va fi poate cea mai importanta dezvoltare a Sistemului Monetar International de cand dolarul a inlocuit lira ca moneda internationala dominanta dupa primul Razboi Mondial.

Se pune problema daca Sistemul Monetar International va fi destul de stabil si daca euro va provoca dolarul in sistem. Cea mai directa masura pentru domeniul tranzactiilor este oferta de bani insasi, dar si PIB ori magnitudinea pietei de capital sunt deasemenea relevante.

Cum va supravietui euro depinde de competitie. Rivalii sai sunt dolarul si yenul. Cum va supravietui aceasta lume tri-monetara depinde de marimea relativa a pietei. Din acest punct de vedere previziunile pentru euro sunt favorabile. Uniunea Europeana are o populatie mai larga decat S.U.A., sau Japonia.

Una dintre problemele asociate cu miscarea catre un sistem monetar international, dominat de euro si dolarul consta in dificultatea tranzitiei. Principalul pericol este aprecierea probabila a dolarului. Presupune ca echilibrul in dezvoltarea statului va necesita o cerere aproximativ egala de euro si de dolari din partea bancilor centrale pana in anul 2010, cea mai buna solutie va fi o crestere a detinerilor de euro, asa cum rezerva in crestere sustinuta neconditionat fara o diversificare directa fata de dolari.

O data ce se va forma increderea in euro, mai multe tari vor dori sa schimbe euro pe dolar, mentinand schimbul major in cursul euro-dolar. Cand acest lucru se va intampla, marimea blocului euro o va depasi si pe cea a dolarului. Ar fi o iluzie ideea ca extinderea suprafetei euro nu va provoca extiderea suprafetei dolarului. Extinderea suprafetei dolarului poate deveni posibila in America Latina.

Euro - dolar devine o chestiune importanta pentru Europa, SUA si restul lumii. Trecerea de la dolar la euro a creat amenintari unui euro in crestere si un dezastru cu implicatii considerabile asupra competitivitatii si somajului in Europa. Alternativa unui euro in cadere va produce izbucnirea inflatiei. Ar fi o mare greseala ideea ca natura apropiata a celor trei bocuri va face cursul de schimb mai putin important, ori ca raportul dolar - euro poate fi ignorat.

'Initial Uniunea Economica si Monetara va fi mai mica decat suprafata dolarului' presupunea Mundell, dar cu introducerea altor membre, pe parcurs ce Uniunea Europeana se va extinde si tarile sarace isi revin, suprafata euro va fi mai mare decat a dolarului. Euro are si doua slabiciuni: nu este sprijinit de un stat central si nu are o valoare de revenire. Intr-o lume instabila aceasta slabiciune ar fi fatala, dar conjunctura actuala e de departe instabilitate.

Comparativ cu S.U.A., zona euro contribuie cu o parte mai importanta la exporturile mondiale, disponibil totodata la un sistem bancar mai vast; in privinta pietei de actiuni si titluri de creanta, dimensiunile sale sunt mai moderate. Daca utilizarea euro, atat ca moneda de tranzactie si de rezerva, cat si ca unitate de cont, ramane mult inferioara celei a dolarului, locul sau in operatiunile internationale creste. Totusi, dolarul continua sa fie principala moneda utilizata ca mijloc de plata in comertul exterior de catre toate celelalte state si singura deviza utilizata pentru cotarea materiilor prime si a energiei.

Baterea monedei proprii nationale reprezinta unul dintre atributele esentiale ale suveranitatii statelor independente, prevazut in Constitutie, iar renuntarea in conditii de buna-voie la un asemenea atribut de catre un grup de state atat de numeros, unele dintre ele cu monede foarte puternice, reprezinta un eveniment inedit in istorie.

Dincolo de toate acestea exista si o dimensiune simbol foarte puternica, insemnatatea politica a monedei europene. Pentru prima data, unul dintre elementele constitutive ale identitatii nationale dispare. Un tarif vamal si o politica agricola nu sunt elemente ale identitatii nationale, insa moneda este unul dintre simbolurile de unitate nationala, de imagine a colectivitatii. Moneda europeana nu va adauga un simbol de unitate europeana simbolului national mentinut, ci se va substitui acestuia.

BIBLIOGRAFIE

Basno, Cezar; Dardac, Nicolae, Integrarea monetar bancara europeana, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 2001;

2. Brociner, Andrew, Europa Monetara. SME, UEM, moneda unica, Editura Institutul European, Iasi, 1999;

Chabot, Christian, Euro - moneda europeana, Editura Teora, Bucuresti 2000;

Courty, Guillaume; Devin, Guillaume, Constructia Europeana, Editura C.N.I. "CORESI" S.A., Bucuresti,2001;

5. Daianu, Daniel, Pariul Romaniei.Economia noastra: reforma si integrare,Editura Compania, Bucuresti, 2004;

Daianu, Daniel; Vranceanu, Radu, Romania si Uniunea Europeana - Inflatie, balanta de plati, crestere economica, Editura Polirom, Iasi, 2002;

Danila, Nicolae, Euro, bipolarizarea monetara, Editura Economica, Bucuresti, 1999;

Descheemaekere, Francois, Mieux comprendre, l'Euro, Editions Organisation, 1998;

Diaconescu, Mirela, Economie europeana, Bucuresti: Editura Uranus, 2004.

10. Dragos, Dacian Cosmin, Uniunea Europeana.Institutii.Mecanisme, Editura All Beck, Bucuresti, 2005;

Ferreol, Gilles (coord.), Dictionarul Uniunii Europene, Iasi: Polirom, 2001;

Ignat, Ion, Uniunea Economica si Monetara, Editura Synpozion, Iasi 1994;

Ignat, Ion, Uniunea Europeana - de la Piata Comuna la moneda unica, Editura Economica, Bucuresti, 2002;

Isarescu, Mugur ''14 ani de evolutii monetare'', Simpozionul Bancii Nationale a Romaniei, noiembrie 2003;

Isan, Vasile, Tranzactii in comertul international, Editura Sedcom Libris, Iasi, 2004;

Isan, Vasile, Tranzitie si integrare europeana, Editura Sedcom Libris, Iasi, 2002;

17. Lutas, Mihaela, Integrare economica europeana, Editura Economica, Bucuresti, 1999;

Nechita, Vasile, Integrare Europeana, Editura Desteptarea, Bacau, 1996;

Pascariu, Gabriela Carmen, Uniunea Europeana, politici si piete agricole, Editura Economica, Bucuresti, 1999;

20. Paxino, Dan Octav, Politica valutara si managementul riscurilor in tranzactiile internationale, Editura Economica, Bucuresti, 2003;

21. Pelkmans, Jacques, Integrarea Europeana - metode si analiza economica, ed. II, Bucuresti : Institutul European din Romania, 2003;

22. Profiroiu, Marius; Profiroiu, Alina, Introducere in realitatile europene, Editura Economica, Bucuresti, 2000;

23. Profiroiu, Marius; Popescu, Irina, Politici europene, Editura Economica, Bucuresti, 2003;

24. Silasi, Grigore, Integrarea monetara europeana intre teorie si politica, Editura Orizonturi Universitare, Timisoara, 1998;

25. Suta, Nicolae, Integrare economica europeana, Editura Economica, Bucuresti 1995;

26.Tasnadi, Alexandru; Doltu, Claudiu, Robert A. Mundell si zonele monetare optimale, Editura ASE Bucuresti, 2000;

27.Turliuc, Vasile; Cocris, Vasile, Moneda si credit, Editura Sedcom Libris, Iasi 2004;

28. Voinea, Gheorghe, Mecanisme si tehnici valutare si financiare internationale, Editura Sedcom Libris, Iasi, 2004;

29. Voinea, Gheorghe, Relatii valutare si financiare internationale, Editura Sedcom Libris, Iasi, 2005;

30. Stoica, Ovidiu, Curs "Jean Monnet" - Integrare financiar-monetara europeana, 2005;

31. ***, Revista World Economy;

32. www.bnr.ro

33. www.cerope.ro

34. www.economist.com

35. www.euractiv.com

36. www.europa.ev.int.com