Principalele metode ale analizei calitative

PRINCIPALELE METODE ALE ANALIZEI CALITATIVE

1-modelarea

2-comparatia

3-gruparea

4-diviziunea si descompunerea rezultatelor

5-generalizarea

1-MODELAREA fenomenelor economico-financiare

MODELUL = instrument de cercetare bazat pe reprezentarea simplificata a realitatii;

= ocupa un loc important in analiza fenomenelor economice;

= reproduce intr-o forma simplificata fenomenul, facind abstractie de ceea ce este neesential, dar retinind esentialul, raporturile de conditionare ale acestuia;

= se elaboreaza cu ajutorul unor analize calitative;

= desi modelul evidentiaza numai aspecte esentiale ale fenomenului real, el trebuie sa fie destul de cuprinzator pentru a permite, pe de-o parte, caracterizarea cantitativa judicioasa a laturilor principale ale fenomenului analizat, iar pe de alta parte, determinarea legaturilor si dependentelor reciproce dintre diferitele elemente componente;

= poate fi constituit prin abstractizare sau cu ajutorul conceptelor.

Dupa modul de reprezentare a fenomenelor, modelele pot fi :

a) - imitative = fenomenul este reprezentat prin el insusi, dar la o alta scara (harti, fotografii, machete);

b) - analogice = se caracterizeaza prin faptul ca anumite proprietati ale fenomenului studiat sunt reprezentate prin alte modalitati folosite pentru vizualizarea fenomenelor economico-financiare (grafice, diagrame);

c) - simbolice = se caracterizeaza prin folosirea simbolurilor pentru a reprezenta fenomenele economico-financiare;

= se regasesc, de regula, sub forma unor ecuatii.

In analiza economico-financiara se folosesc modelele analogice si cele simbolice.

2-COMPARATIA

Pentru analiza fenomenelor economico-financiara nu este suficienta numai marirea in sine, la un moment dat, ci se impune si existenta unei baze de comparatie (criteriul de referinta).

Pentru ca informatiile obtinute, ca urmare a comparatiei, sa fie corecte, trebuie respectate urmatoarele conditii :

1 - sfera de cuprindere a indicatorilor folositi sa fie similara;

2 - sa existe cel putin doua marimi, doi indicatori care se compara;

3 - fenomenele si elementele care se compara trebuie sa aiba un continut omogen;

4 - masurarea sa se faca in aceeasi unitate de masura;

5 - sa se asigure permanenta metodelor de calcul.

In functie de criteriul ales, se intilnesc urmatoarele tipuri de comparatii :

a)-comparatii in timp

= presupune valorile fenomenului in diferite momente ale evolutiei sale;

= presupune analiza aceluiasi fenomen, insa in diferite momente sau intervale de timp ale evolutiei sale;

= in aceste comparatii este necesar sa se acorde toata atentia alegerii bazei de comparatie si, respectiv, a intervalului de timp in care se compara variatia fenomenului; baza de comparatie se indica sa fie aleasa acea perioada in care fenomenul manifesta o stare normala de dezvoltare;

= intervalul de timp in care se compara fenomenele trebuie sa fie cit mai scurt, deoarece astfel pot fi cunoscute cauzele modificarii; daca intervalul de timp in care se compara evolutia fenomenului este mai mare, atunci cauzele reale ale modificarii acestuia nu pot fi pe deplin cunoscute.

b)-comparatii in spatiu

= respectiv cu media sectorului de activitate, cu firmele concurente;

= aceasta analiza este utila activitatii de conducere, deoarece evidentiaza deosebirile in rezultatele economice obtinute de catre doua unitati.

c)-comparatii mixte = respectiv in timp si spatiu.

d)-comparatii in functie de un criteriu prestabilit

= de ex., bugetul de venituri si cheltuieli, norme, normative, standarde, clauze contractuale;

= prezinta importanta deoarece la aprecierea activitatii economice a intreprinderilor, un rol prioritar il are gradul de indeplinire a indicatorilor stabiliti prin planul national unic de dezvoltare economico-sociala.

e)-comparatii cu caracter special = pentru care intervin alte criterii decit cele mentionate mai sus (de ex., compararea unor variante in cazul unui studiu tehnico-economic; comparatii pe baza metodei scorurilor).

3 GRUPAREA

Este o metoda de cercetare care presupune separarea colectivitatii studiate in grupe omogene de unitati dupa una sau mai multe caracteristici.

Caracteristicile de grupare se aleg in functie de specificul fenomenului studiat si de scopul analizei. De exemplu, in analiza potentialului uman se pot folosi mai multe criterii de grupare : pe categorii de personal, dupa virsta, vechime, sex, nationalitate, modalitati de formare profesionala.

2.21.4 DIVIZIUNEA SI DESCOMPUNEREA REZULTATELOR

Rezultatele activitatii intreprinderii sint masurate cu ajutorul unor indicatori economico-financiari care se divid si se descompun pentru a permite studierea aprofundata a acestora. Se disting urmatoarele forme :

a) - diviziunea dupa timpul de formare a rezultatelor = permite analiza abaterilor de la tendinta generala de desfasurare in timp a rezultatului studiat (de ex., ritmicitatea productiei, livrarilor, incasarilor pe zile, decade, luni);

b) - divizarea dupa locul de formare a rezultatelor = are rolul de a prezenta contributia structurilor organizatorice ale intreprinderii, precum si a abaterilor de la tendinta generala (de ex., analiza productiei obtinute pe sectii si pe zone geografice);

c) - descompunerea pe elemente componente = permite stabilirea contributiei acestora la formarea si modificarea rezultatului total (de ex., analiza cifrei de afaceri pe produse, analiza costurilor pe elemente de cheltuieli).

5 GENERALIZAREA presupune :

a) - semnalarea celor mai importante laturi pozitive si negative ale activitatii intreprinderii;

b) - desprinderea directiilor catre care trebuie indreptata atentia conducerii, in vederea stabilirii masurilor privind imbunatatirea rezultatului fenomenului analizat.