Pasivele cooperativelor de credit

PASIVELE COOPERATIVELOR DE CREDIT

Pasivele cooperativelor de credit reprezinta resursele de finantare ale activelor.

Principalele modalitati de constituire a acestor resurse de finantare sunt

Atragerea de fonduri banesti in lei de la membrii cooperatori, persoanele fizice, juridice si de pe piata interbancara sub forma de disponibilitati in cont curent si depozite, cu conditia ca domiciliul, respectiv sediul sa se gaseasca in raza teritoriala a cooperativei de credit

Scontul si rescontul.

Constituirea capitalului propriu si a fondurilor de rezerva.

1.Atragerea de fonduri banesti in lei de la membrii cooperatori, persoanele fizice, juridice si de pe piata interbancara sub forma de disponibilitati si depozite.

Depozite cooperatiste Constituirea si utilizarea depozitelor cooperatiste este una din principalele functii ale oricarei cooperative de credit. Prin depozit se intelege " suma de bani incredintata in urmatoarele conditii

- sa fie rambursata in totalitate , cu sau fara dobanda sau orice alte facilitati la cerere sau la termen convenit de catre deponent cu depozitarul

- sa nu se refere la transmiterea proprietatii, la furnizarea de servicii, sau la acordarea de garantii

Depozitele cooperatiste au un dublu rol

pentru cooperativele de credit - constituie obligatii fata de depunatori pentru mobilizarea temporara a capitalurilor lor.

Pentru depunatori ( clienti ) reprezinta creante fata de cooperativa de credit.

Depozitele reprezinta o forma de existenta a banilor in cont scripturali, cat si o forma d mobilizare a capitalurilor si economiilor temporar disponibile la populatie sau in economie.

2.Scontul si rescontul.

Scontul si rescontul sunt modalitati de procurare de resurse noi, prin cedarea portofoliului de efecte comerciale.

Scontul poate fi definit ca marime procentuala a dobanzii percepute de banci asupra valorii nominale a efectelor de comert ( cambii, bilete la ordin, CEC-uri ).

Prin scontare intelegem operatiunea prin care o organizatie cooperatista achizitioneaza la vedere, de la unul din clientii sai, o creanta la termen, oferind suma inscrisa pe efectul de comert, mai putin comisionul si dobanda.

Taxa de scont este fixata de catre BNR, constituind atat o parghie a politicii de credit, cat si un instrument de influentare a activitatii economice generale.

Rescontul este marimea procentuala a dobanzii retinuta de BNR in calitate de banca centrala la operatiunile ce intervin intre aceasta si organizatiile cooperatiste, care solicita credite pe seama efectelor de comert neajunse la scadenta si aflate in portofoliul propriu.

Rescontarea este o operatiune d transmitere a titlurilor de credit intre organizatiile cooperatiste si BNR.

Similare rescontului sunt operatiunile de lombardare care sunt operatiuni de imprumut pe garantii de efecte publice ( obligatiuni si bonuri de tezaur ) , operatiuni prin care organizatiile cooperatiste de depozit obtin de la banca de emisiune resurse pe termen scurt, valorificandu-si astfel portofoliul sau de gartii de valoare.

Rescontarea si lombardarea sunt operatiuni de recreditare efectuate pentru

echilibrarea organizatiilor cooperatiste

asigurarea operativa a acoperirii necesitatilor de credite prin atragerea surselor dispersate din economie.

Trebuie mentionat ca acest proces de recreditare este conditionat de garantiile pe care le ofera creantele si de caracteristicile acestor garantii. Astfel , exista creante negociabile, respectiv care pot fi tranzactionate si creante care nu pot face obiectul operatiunilor de vanzare cumparare. Datorita acestor caracteristici pot fi recreditate doar o mica parte din creante si anume acelea care sunt acceptate de banca centrala si sunt agreate la scontare.

In efectuarea operatiunilor de recreditare, cooperativele de credit imbina sistemul preturilor fixe ( prin recreditare ) cu sistemul preturilor libere ( tranzactionate pe piata monetara sub forma operatiunilor Open- Market ).

3.Capitalul propriu si fondurile de rezerva

Capitalul propriu si fondurile de rezerva au un aport relativ redus in formarea resurselor de creditare ale cooperativelor de credit. In practica internationala acestea se formeaza prin subscrierea si varsarea de parti sociale.

Pasivele cooperativelor de credit ( resursele de finantare ) mai pot fi clasificate :

A.    resurse proprii ( fonduri proprii )

B.    resurse atrase ( depozite, certificate de depozit )

Principalele posturi de pasiv a cooperativelor de credit sunt

I.   Disponibilitati si depozite clienti ( persoane fizice si juridice )

II.       Depozite publice;

III.     Certificate de depozit;

IV.    Depozite si imprumuturi intercooperatiste ( pasive intercooperatiste );

V.      Refinantare BNR si de la Casa Centrala;

VI.    Fonduri proprii;

VII.  Sume in tranzit;

VIII.    Operatiuni cu titluri de stat.  

I.  Disponibilitati si depozite ale clientilor persoane fizice si juridice

Depozitele clientilor sunt sume depuse spre fructificare la cooperativele de credit de catre clientii comerciali, persoane fizice si juridice.

Depozitele clientilor reprezinta principala resursa a cooperativelor de credit si cuprind

a.  depozite la vedere

b. depozite la termen

Depozitele la vedere sunt acele sume depuse apartinand persoanelor fizice si juridice, care pot fi desfiintate oricand. Ele constau in soldurile conturilor disponibilitati ale persoanelor fizice si juridice, acreditate, ordine de plata, CEC-urilor cu limita de suma etc.

Principalele caracteristici ale acestor tipuri de depozit sunt

au un grad mare de elesticitate - depunatorii pot dispune in orice moment de utilizarea lor pentru platile in cont sau retrageri din cont

utilizarea sumelor se face cu prudenta, in limitele soldului minim permanent.

Evolutia disponibilitatilor din depozite la vedere se caracterizeaza printr-o mare varietate a sumei soldurilor, existand insa un sold mediu permanent acre exprima posibilitatile de fructificare a depozitelor de catre cooperativa de credit, prin folosirea lor ca resursa de creditare.

Depozitele la vedere reprezinta o resursa constanta a cooperativelor de credit, utilizarea lor necesitand o prudenta maxima , datorata tocmai caracteristicii lor esentiale ca pot fi desfiintate oricand.

Depozitele la vedere pot fi clasificate in

- conturi curente

- conturi de depozit

i.     Conturile curente.

Acestea sunt o forma speciala de servire de catre cooperativele de credit a titularilor de cont, prin care agentii economici si persoanele particulare isi desfasoara  operatiunile de caserie. Principalele intrari iesiri in conturile curente se face prin CEC viramente, ordine de plata. Datorita caracterului lor foarte elestic, la conturile curente se bonifica dobanzi foarte mici.

ii.       Conturile de depozit

Acestea asigura titularilor de cont, persoane fizice sau juridice, fructificarea unor economii pe termen mai indelungat. Exista in cazul acestora restrictii cu privire la retrageri ( de exemplu anuntarea cu cel putin 7 zile inainte a  retragerii pentru depozitele cu preaviz )

Depozitele la vedere ale persoanelor juridice se gasesc sub forma disponibilitatilor an cont curent ale acestora.

Depozitele la termen sunt sume de bani , apartinand persoanelor fizice si juridice, depuse cu scadenta fixa ( 1, 3, 6, 9, 12 luni si peste ) sau care pot fi lichidate cu preaviz. Depozitele la termen ceeaza o baza sigura de fructificare in procesul de creditare.

Depozitele la termen se constituie sub 2 forme

conturi de economii simple, care asigura regularitate in procesul de economisire.

conturi de depozit de investitii. Aceste conturi de depozit la termen sunt constituite cu scadenta de la o luna la un an si in conformitate cu practica internationala sunt atrase de cooperativele de credit in conditii negociate pentru fiecare caz in parte .

II. Depozitele publice in lei sunt formate din disponibilitati si din sumele depuse la termen, de diverse institutii de stat.

In conditiile volatilitatii pietelor financiare , a dezvoltarii si diversificarii acestora, problema asigurarii depozitelor organizatiilor cooperatiste este esentiala.

Cooperativele de credit sunt supuse riscului de lichiditate, dar totodata trebuie sa faca fata si problemelor de imgine.Prin risc si lichiditate intelegem posibilitatea ca o cooperativa de credit sa nu-si poata onora la un moment dat solicitarile de plati.

O parte din organizatiile cooperatiste nu realizeaza o corelare intre scadentele pasivelor si cele ale activelor , astfel scadenta medie a activelor ( plasamente ) este mai mare decat cea a pasivelor ( resurselor ).

In conditiile existentei unei curbe ascendente a dobanzilor , cooperativele de credit tind sa-si asume riscul implicat din acest gen de operatiuni pentru a obtine un profit mai mare.

Pentru a face fata problemelor riscului de lichiditate, in Romania exista fondul de garantare a depozitelor in sistemul bancar , persoana juridica de drept public.

Organizarea si functionarea fondului este stabilit prin statut propriu, aprobat de catre BNR.

Scopul fondului este de a garanta rambursarea depozitelor constituite la organizatiile cooperatiste de credit, de catre deponenti, persoane fizice. In acest sens legea de infiintare a fondului , stabileste urmatoarele

organizatiile cooperatiste de credit participante si categoriile de depozite garantate

nivelul garantarii depozitelor

resursele financiare si indatorarea fondului

regimul conturilor bancare si utilizarea resurselor fondului

plata depozitelor garantate

administrarea fondului.

Organizatiile cooperatiste de credit autorizate sa accepte depozite de la persoane fizice, sunt obligate sa participe la constituirea resurselor financiare ale fondului de garantare a depozitelor in sistemul bancar.

III. Certificatele de depozit sunt definite ca fiind titluri de credit pe termen, emise de cooperativa de credit, care atesta depunerea unei sume de bani de catre o persoana fizica sau juridica la cooperativa de credit respectiva, pe baza carora suma poate fi incasata la scadenta sau inaante de termen.

Certificatele de depozit sunt emise pentru sumele depozitate de catre o persoana fizica sau juridica la cooperativa de credit pe termen , pentru care aceasta bonifica o dobanda fixa pe toata durata depozitului .

Certificatele de depozit emise de cooperativa de credit au diverse valori nominale si constituie titluri de credit la purtator cu parola.

Certificatele de depozit sunt formulare cu regim special, inseriate, numerotate, astfel incat fiecare certificat sa poata fi identificat dupa seria si numarul inscris pe acesta si pe cotorul carnetului.

Certificatele de depozit pot fi vandute de catre cooperativa de credit persoanelor fizice sau juridice la cereera acestora. Pretul de vanzare este egal cu valoarea nominala inscrisa pe certificatele de depozit. Parola este formata din cel mult 3 cuvinte.

La expirarea scadentei , cooperativa de credit rascumpara la prezentare certificatele de depozit, achitand contravaloarea acestora si dobanda aferenta. Prin aceste certificate, cooperativa de credit mobilizeaza fonduri , oferind in plasament pe termen scurt. Certificatele de depozit sunt negociabile , usor transformabile in lei si purtatoare de dobanda.

IV. Depozitele intercooperatiste ( pasive intercooperatiste )

Pasivele intercooperatiste reprezinta soldurile conturilor de disponibilitati ale altor institutii de credit deschise la cooperativa de credit ( conturile loro ).Ele au termene cuprinse intre o zi si 3 luni.

V. Refinantarea BNR.

Creditele de refinantare se acorda doar casei centrale a cooperativelor de credit si centralelor bancilor comerciale in conformitate cu prevederile Regulamentului BNR nr.1 30.03.2000 privind operatiunile de piata monetara efectuate de BNR si facilitatile de creditare si de depozit acordate de catre aceasta bancilor.