Obiectul si functiile stiintei marfurilor

Obiectul si functiile stiintei marfurilor

I n ultimele decenii, dezvoltarea economica a atras in toate ramurile industriale sporirea neconditionata si nelimitata a produselor, diversificarea marfurilor in mod exponential. In aceasta conjunctura si stiinta a inceput sa se detaseze de caracterul ei filozofic, concentrandu-se spre studierea unor obiecte de activitate mai concrete, analizand diferite modalitati de dezvoltare a unor sectoare economice si chiar analizand produsele care stau la baza dezvoltarii nivelului de trai. Acest aspect al vietii materiale este analizat si interpretat de stiinta marfurilor.

Stiinta marfurilor se ocupa cu studiul proprietatilor fizice si chimice ale marfurilor, in stransa legatura cu calitatea, conditiile de pastrare, manipulare si depozitare, coreland dezvoltarea produselor cu cerintele pietei, avand ca ultim obiectiv satisfacerea nevoilor consumatorilor in conditii de eficienta economica. Stiinta marfurilor mai este cunoscuta sub denumirea de merceologie

in Dictionarul de Merceologie, obiectul acestei stiinte are urmatoarea definitie: "Merceologia cuprinde ansamblul conceptelor, metodelor, tehnicilor de analiza si apreciere a calitatii si finalitatii produselor si de adaptare si reproiectare a acestora, in vederea unei satisfaceri eficiente a nevoilor clientilor, cu sisteme noi si cuprinzatoare de produse".

Cuvantul "merceologie" provine din cuvintele "merx" genitiv mercis, care in limba latina inseamna marfa, si "logos" care in limba greaca inseamna stiinta.

Obiectul acestei stiinte a evoluat continuu atat in forma, cat si in continut, in stransa legatura cu dezvoltarea productiei si comertului. Totusi, esenta ei s-a pastrat constanta, intrucat ea studiaza si in prezent originea produselor, proprietatile esentiale ale produselor, indicii de variabilitate si, in ultimele decenii mai ales, modalitatile concrete de stabilire a calitatii produselor si autenticitatii lor. Orientarea moderna a obiectului stiintei marfurilor priveste direct sau indirect calitatea si sortimentele de produse. Atat de mult s-a dezvoltat studiul calitatii marfurilor, incat o disciplina de sine statatoare - calitologia- s-a desprins studiind in profunzime problema calitatii .

Exista numeroase definitii date stiintei marfurilor; literatura de specialitate cunoaste definitia conform careia ea este o "stiinta a cercetarii tehnico-economice a produselor intr-o conceptie integratoare a utilitatii si a calitatii raportata la necesitate si eficienta economica si sociala"; definitia care sustine ca stiinta marfurilor este "disciplina care studiaza proprietatile esentiale ale marfurilor si conservarea acestora pe traseul circulatiei si depozitarii lor"; definitia care accentueaza rolul stiintei de a "studia marfurile sub aspectul valorii de intrebuintare si al calitatii, deci a utilitatii marfurilor, al modului in care acestea satisfac necesitatile de consum ale populatiei etc. Cea mai scurta definitie apreciaza ca ea este " stiinta care are ca obiect studiul marfurilor". O alta definitie foarte simpla si sugestiva este data de traducerea termenului german "warenkunde' care inseamna "stiinta despre marfuri.".

Studierea gradului de acoperire si de satisfacere a nevoilor prin intermediul calitatii si sortimentelor de marfuri revine stiintei marfurilor.

Datorita caracterului complex si dinamic al calitatii, stiinta marfurilor studiaza produsele din punct de vedere tehnic, economic si social; aceste studii se constituie in domenii si functii care se afla in raporturi de stransa interdependenta.

Din punct de vedere istoric, se apreciaza ca stiinta marfurilor a cunoscut doua mari etape:

Merceologia traditionala;

Merceologia contemporana.

Merceologia traditionala "reprezinta stiinta care studiaza marfurile, adica tot ceea ce, odata produs, este transportabil si permutabil"[1].

Merceologia traditionala studiaza fenomene si procese specifice diferitelor sortimente de marfuri pe tot circuitul tehnic al acestora: producator - comert - consumator - mediu ambiant. Simultan, se urmaresc probleme legate de calitatea produselor, de clasificare, standardizare, codificare, omologare, receptie, pastrare, depozitare transport, comercializare, urmarindu-se in continuare modul de functionare a produselor la utilizator, gradul de satisfacere al clientului, concomitent cu efectele produselor asupra mediului inconjurator. Cunoasterea efectelor directe si indirecte ale marfurilor asupra oamenilor si mediului inconjurator reprezinta o latura esentiala a stiintei marfurilor. Pentru cunoasterea marfurilor, merceologia traditionala se foloseste de cunostinte preluate din fizica, chimie, mecanica, biologie, fondandu-si ulterior propriile cunostinte.

Stiinta marfurilor cunoaste patru functii importante:

functia tehnica;

functia economica;

functia comerciala;

functia sociala.

a.Functia tehnica a stiintei marfurilor

Analizand produsele din punct de vedere tehnic, sunt cunoscute in mod corespunzator principalele proprietati fizice si chimice ale produselor finite, modul in care aceste proprietati sunt reflectate in calitatea produselor, precum si factorii care le determina din sfera productiei si a celor care le influenteaza din comert (ambalare, pastrare, transport). Aceste cunostinte sunt folosite de cei care lucreaza in sfera desfacerii, specialisti in merceologie, care analizeaza parametrii tehnici ai produselor si le aleg pe acelea care corespund cel mai bine standardelor nationale si internationale si care satisfac in cea mai mare masura necesitatile si cerintele populatiei. Alegerea variantelor optime de produs, prin corelarea factorilor calitativi cu preturile cele mai reduse, reprezinta esenta functiei tehnice a stiintei marfurilor. Prin activitatea lor, specialistii in merceologie pot contribui, in mod indirect la imbunatatirea gamei sortimentale a produselor, a calitatii produselor in general. Secolul al XX-lea trateaza aceasta disciplina prin prisma calitatii marfurilor. La inceput s-a analizat calitatea produsului in sine, apoi s-a trecut la analiza fiecarei faze de productie, incepand de la proiectare si terminand cu desfacerea produsului, incercandu-se ameliorarea fiecarei faze, astfel incat fiecare activitate sa imprime produsului final calitate si utilitate. Functia tehnica a stiintei marfurilor presupune cunoasterea materiilor prime, a produselor specifice, a procesului tehnologic utilizat, a controlului calitatii, a cunoasterii metodelor de conducere si management al calitatii etc. Prin testele de marketing, se coreleaza cerintele de calitate solicitate de consumatori cu conditiile tehnice de realizare a acestor produse.

b.Functia economica a stiintei marfurilor.

Aceasta functie presupune studierea implicatiilor economice ale calitatii produselor si serviciilor atat la producatori, cat si la beneficiari. La producator, aceste aspecte economice se releva prin intermediul cheltuielilor de productie, a costurilor, si in ultima instanta, a preturilor cu care ies produsele de pe poarta fabricii. La consumator, implicatiile economice vizeaza cheltuieli de functionare pentru intretinere sau pentru reparatii. Aceste aspecte sunt foarte importante, pentru ca sunt esentiale in realizarea unor produse de calitate, in cresterea competitivitatii, in lupta pentru eliminarea concurentei.

Prin aceasta functie se urmareste obtinerea unor costuri cat mai scazute, pornind de la premisa ca acest factor este de cele mai multe ori criteriul esential in vanzarea marfurilor. Se urmareste insa ca acest aspect sa nu se realizeze in detrimentul calitatii, deci produsul sa fie util si corespunzator calitativ. Optimizarea gamei sortimentale de marfuri in functie de criterii de calitate, economice si sociale determina functia economica a stiintei marfurilor. Aceste optimizari sunt destul de laborioase, necesitand dezvoltarea unor domenii distincte ale disciplinei, in care se folosesc metode matematice, statistice si studii ale analizei valorii. Functia economica a stiintei marfurilor presupune studierea implicatiilor de natura economica a nivelului calitatii produselor si serviciilor atat la producator cat si la beneficiar.

In prezent, diferentierea sortimentala a marfurilor pe piata se face studiind si evidentiind principalele caracteristici merceologice ale acestora.

c. Functia comerciala a marfurilor

Dezvoltarea fara precedent a activitatii comerciale, internationalizarea si apoi globalizarea pietelor au accentuat importanta caracteristicilor intrinseci sau extrinseci ale produselor, ca o garantie a comercializarii lor. Schimbul pe piata, precum si stabilirea serviciilor post-vanzare sunt de neconceput fara cunoasterea corecta a celor mai importante proprietati ale marfurilor.

d. Functia sociala a stiintei marfurilor.

Aceasta functie analizeaza impactul marfurilor asupra vietii consumatorilor, cercetand modul in care ele influenteaza direct sau indirect starea de sanatate a acestora, nivelul de civilizatie, de educatie, confort, estetica, precum si impactul marfurilor asupra mediului inconjurator, care in ultima instanta determina calitatea vietii. Functia sociala a disciplinei consta in aplicarea in practica a cunostintelor referitoare la proprietatile marfurilor, care determina anumite relatii ce apar in sfera consumului, la protectia consumatorului, la protectia mediului ambiant, precum si la alte aspecte de natura sociala si ergonomica.

De asemenea, stiinta marfurilor are un rol important in informarea consumatorilor si educarea lor privind mediul inconjurator sau chiar protectia si sanatatea vietii.

Intrucat domeniile analizate sunt vaste si in continua dezvoltare, in cadrul disciplinei s-au dezvoltat si s-au desprins, prin cercetari proprii, unele domenii cum sunt: standardizarea produselor, ambalarea produselor, depozitarea marfurilor si mai ales calitologia. Accentul pus de societatea contemporana pe dezvoltarea calitatii produselor a determinat aparitia acestei stiinte numite si "managementul calitatii"sau "ingineria calitatii". De aceea, ultimele decenii accentueaza perspectiva unei noi functii a stiintei marfurilor, aceea a calitatii. In prezent, functia calitatii in managementul unei intreprinderi este indispensabila.

Numai prin urmarirea acestei functii permanent si corelarea ei cu cea de marketing, tehnica si economica, se poate asigura o activitate competitiva, atat la nivel national, cat si international.

Fluxul informational privind calitatea produselor si serviciilor.[2]

Merceologia contemporana a suportat modificari majore in domeniul supus cercetarii, axandu-se pe regulile care reglementeaza relatiile dintre marfuri si consumatori. Toate aspectele studiate de merceologia traditionala sunt, fara indoiala, autentice si nu si-au pierdut valoarea, dar se constata ca nici producatorii, nici consumatorii nu mai isi fondeaza deciziile si intentiile de cumparare pe elementele informative ale merceologiei traditionale.

"Merceologia contemporana se naste ca o disciplina de natura economica pentru studiul parametrilor care influenteaza si reglementeaza productia si circuitul marfurilor pe piata, constituindu-se intr-un fel de bursa globala de marfuri, in masura sa releve noutatea, clasificand-o si actualizand-o continuu in timp si ale carei criterii de evaluare comparativa sunt disponibile pentru fiecare (fiind totusi destul de greu de gestionat).[3]

Functiile merceologiei contemporane devin:

Functia de identificare a nevoilor consumatorilor. Este o functie care permite analize ale cererii si ofertei de marfuri pe piata, analize ale cererii sortimentale, analize ale necesitatilor consumatorilor in dinamica si complexitate, a motivatiilor acestora. Totodata, aceasta functie permite obtinerea unor informatii care ajuta proiectantul in definirea modelului asteptat sau dorit se consumator.

Functia de valorizare a produselor. Aceasta functie permite identificarea factorilor generatori de valoare la nivelul unui produs, din perspectiva raportului calitate pret. Este studiat adaosul de valoare care se obtine din transformarea unui material sau materie prima in produs finit, dar mai ales caracteristicile de calitate ale acestui produs. In prezent, calitatea unui produs este intotdeauna analizata in concordanta cu aspectele tehnice si tehnologice, cu cele care vizeaza ergonomia si ecologia.

Functia de comunicare. Este o functie care incearca sa analizeze modul in care se stabilesc relatii intre diferite categorii de indivizi, prin intermediul marfurilor. Este o analiza a modului in care se proiecteaza valoarea, pe piata, conform asteptarilor consumatorului, avand in vedere si impactul asupra mediului.

Functia de protectie a mediului. Este o functie complexa care are in vedere efectele sociale ale consumului de marfuri, efectele generate de progresul tehnologic, efectele produse asupra mediului prin poluare, reducerea sau chiar epuizarea resurselor naturale, schimbul permanent al materiei si energiei cu mediul, modificarile care au loc ca urmare a acestor schimburi. De asemenea, sunt studiate, modificarile care survin, prin evolutie, in consumul de alimente si produse industriale, dinamica si structura populatiei consumatoare.