Natura, geneza si functiile banilor

Natura, geneza si functiile banilor

Economia de schimb in conditiile contemporane este de neconceput fara existenta banilor. Acestia fac parte din viata omului de zi cu zi, reprezentand poate cel mai interesant instrument economic asupra caruia omul s-a aplecat pentru a-l intelege, pentru a-i descoperi natura, rolul si functiile lui.

Una dintre principalele probleme disputate intre specialisti este legata de natura banilor, respectiv, ce sunt banii? La aceasta intrebare s-au dat mai multe raspunsuri. Clasicii economiei politice au aratat ca banii sunt o marfa, care s-a desprins din lumea marfurilor pentru a indeplini un rol deosebit, respectiv cel de echivalent general al valorii tuturor marfurilor si de instrument de schimb. Ei au aparut spontan, ca rezultat al unui lung proces istoric de dezvoltare a schimbului.

Alti specialisti au cu totul alta parere. Astfel, banii sunt considerati a fi produsul unei conventii la care oamenii ar fi ajuns pentru inlesnirea schimbului, sau ca ar fi o fictiune juridica, respectiv o creatie a ordinii de drept. "Banii - scria P. Samuelson - sunt o conventie sociala artificiala . de indata ce bunurile pot fi cumparate sau vandute pe un lucru dat, publicul va consimti sa se foloseasca de el pentru cumpararile si vanzarile sale. Oricat ar fi de paradoxal sau nu, banii sunt acceptati sau nu . pentru ca ei sunt acceptati"

Sunt si puncte de vedere care incearca o simbioza intre aceste concepte, respectiv banii sunt considerati ca produs al schimbului de marfuri, investiti cu increderea tuturor posesorilor lor. Numai in aceste conditii banii sunt acceptati in societate. Ei sunt priviti ca fiind orice activ care este acceptat in tranzactia si in reglementarea schimbului si a datoriilor.

Desigur, problema naturii banilor nu a fost inca pe deplin rezolvata. Discutiile intre specialisti continua. Cert este ca toti subliniaza importanta banilor in societate, chiar daca pentru a simplifica lucrurile, unii dintre specialisti se opresc mai putin asupra definitiei banilor, sau chiar o ocolesc, insistand asupra mecanismului functionarii lor in cadrul economiei. "Noi identificam banii ca un element-cheie pentru promovarea eficientei in productia si schimbul de produse si servicii. Fara bani, schimbul poate fi ingreunat si specializarea poate fi inhibata. Banii ajuta la rezolvarea acestor probleme din cauza ca sunt un bun care au acceptarea generala ca mijloc de schimb . Ce sunt banii? . raspunsul la aceasta intrebare are multe variante si aprinse discutii. Pentru aceasta noi dorim sa indreptam atentia spre intrebarea cati bani trebuie sa fie in circulatie si cine trebuie sa-i asigure?"

Indiferent de raspunsurile care se dau la intrebarea Ce sunt banii? putem, totusi, retine ca acestia "reprezinta un instrument social, o forma particulara imediat mobilizatoare a avutiei sociale, o intruchipare transmisibila si omnivalenta a puterii de cumparare, care confera detinatorului dreptul asupra unei parti din produsul social al tarii emitente"[3]. Ei au aparut in procesul trecerii de la economia naturala la economia de schimb parcurgand, in evolutia lor, mai multe etape.

Initial, pe masura dezvoltarii schimbului, o marfa s-a desprins din lumea marfurilor, indeplinind pe langa functiile specifice utilitatii proprii si o functie speciala de echivalent general pentru toate celelalte marfuri. Acest stadiu a cunoscut ca echivalent general, dupa regiuni si zone geografice, vitele, blanurile, tutunul, scoicile etc. Cu timpul acest rol a fost preluat de metale, incepand cu fierul si terminand cu metalele pretioase - aur si argint. La inceput aurul si argintul circulau sub forma de lingouri, ulterior au luat forma de moneda (piese metalice de o anumita greutate si forme determinate).

In procesul circulatiei monedele de aur au cunoscut un proces de uzura. S-a ajuns la situatia ca valoarea reala a monedei sa nu mai corespunda cu valoarea nominala data de cantitatea de aur continuta in momentul baterii (emiterii) ei. Astfel, circulau monede de aur cu acelasi nume, dar cu valori reale diferite. A aparut, in acest fel, posibilitatea ca banii de metal pretios sa fie inlocuiti prin bani din alt metal, prin simboluri, deci prin bani fara valoare intrinseca. Deci, forma monetara a banilor devine independenta si in locul metalelor pretioase pot functiona ca moneda obiecte relativ lipsite de valoare, cum ar fi hartia. Apar astfel si se extind monedele de metale nepretioase si banii de hartie, respectiv moneda fiduciara. La inceput moneda de hartie a imbracat forma bancnotelor (biletelor de banca) emise de bancile centrale, avand o dubla garantie, respectiv cambiile comerciale si stocul de metal pretios al bancii de emisiune. Ele erau convertibile in aur. Aceste doua elemente de garantie, cu timpul s-au deteriorat (anuntau ca epoca aurului a apus si din 1976 nici o moneda nu mai este convertibila in aur), bancnotele devenind simpli bani de hartie, care nu mai simbolizeaza aurul, ci semnifica doar valoarea bunurilor si serviciilor ce pot fi procurate cu ajutorul lor.

Demetalizarea monedei s-a accentuat odata cu aparitia si extinderea monedei de cont (bani scripturali), adica a sumelor de bani inscrise in conturile persoanelor fizice si juridice aflate in sistemul bancar (la banci si case de economii). Odata cu introducerea mijloacelor electronice in tinerea evidentei bancare si in realizarea mijloacelor de plata, putem vorbi de aparitia unei noi forme de bani si anume moneda electronica, iar prin extinderea cartilor de credit, chiar si de moneda de plastic.

In concluzie, putem spune ca in practica economica toate semnele banesti sunt cunoscute astazi sub denumirea de moneda. Avem in vedere atat banii de hartie, moneda divizionara (din metale nepretioase), cat si banii de cont, precum si alte instrumente de facilitare a schimbului, de plata si de credit. Moneda aflata sub forma banilor de hartie si a monedei divizionare, care este utilizata in economie, este cunoscuta sub denumirea de numerar, iar banii de cont, sub denumirea de moneda scripturala. In tarile cu economie dezvoltata, aceasta din urma detine ponderea majoritara in masa monetara.

Banii sunt un instrument-cheie intr-o economie de piata. Acest rol este pus in evidenta de functiile pe care banii le indeplinesc in cadrul vietii economice, si anume: functia de mijloc de schimb; functia de masura a valorii (etalon al preturilor); functia de conservare de valoare si acumulare; functia de plata; bani universali.

Functia de mijloc de schimb. Banii se interpun in cadrul schimbului de marfuri. Odata cu aparitia lor, schimbul sub forma trocului (M - M) este inlocuit de schimbul de marfa pe bani (M - B - M).

In aceasta calitate, banii apar ca bani reali, cu existenta efectiva.

Procesul de schimb al marfurilor prin intermediul banilor presupune efectuarea a doua acte opuse si complementare: transformarea marfii in bani (M - B), respectiv vanzarea si transformarea banilor in marfa (B - M),  respectiv cumpararea. Deci, prin intermediul banilor, fiecare bun si serviciu poate fi schimbat pe alt bun si serviciu. Separarea celor doua acte, datorita existentei banilor, permite amanarea cumparaturii, respectiv transformarea banilor in marfa. Deci, exista posibilitatea ca cele doua acte ale schimbului (M - B si B - M) sa nu coincida in timp si spatiu. In anumite conditii, aceasta necoincidenta poate crea dificultati schimbului de marfuri, incetinindu-l sau chiar obturandu-l, cu efecte negative asupra intregii economii. Intreruperea lantului celor doua tranzactii contine posibilitatea crizelor economice.

Pentru indeplinirea acestei functii este necesar sa existe o anumita cantitate de bani in circulatie (problema aceasta se va dezvolta in alt capitol).

Functia de masura a valorii (etalon al preturilor). Este o functie deosebit de importanta a banilor. In conceptia clasica, banii de aur indeplinesc aceasta functie deoarece ei insisi sunt marfa si au valoare. Asa cum greutatea se masoara cu alta greutate, lungimea cu alta lungime etc., si valoarea marfurilor se masoara cu ajutorul altei valori. Banii in aceasta functie se prezinta ca o oglinda in care se reflecta valoarea tuturor celorlalte marfuri din societate. Pentru a indeplini aceasta functie, nu este nevoie de prezenta banilor alaturi de marfa a carei valoare o masoara, ci este suficient ca ei sa existe in societate.

In conceptiile economistilor contemporani, banii apar ca unitate de calcul, ca un instrument general de masura. Valoarea marfurilor se exprima cu ajutorul banilor prin pret, deci printr-un raport cantitativ. Aceasta functie este indeplinita si de banii de hartie al caror curs este fortat, deoarece, desi ei nu au valoare au capacitatea de a stabili acel raport cantitativ de schimb, adica raportul de schimb comparabil. Se precizeaza ca nu este obligatoriu ca masurarea unei anumite marimi sa se efectueze cu marimi asemanatoare. Exista instrumente de determinare a unor marimi care nu au la baza marimile respective (ex.: termometrul pentru masurarea temperaturii, ampermetrul pentru masurarea intensitatii curentului s.a.).

Drept urmare si banii de hartie, care nu au valoare, se prezinta ca un astfel de instrument, putand masura si exprima valoarea marfurilor (bunuri si servicii) prin pret.

Functia de conservare de valoare si acumulare. Banii indeplinesc aceasta functie deoarece ei apar ca intruchipare a avutiei. Obtinerea banilor prin vanzarea bunurilor si serviciilor da posibilitatea economisirii lor, adica a altui tip de consumatie. Economisirea se bazeaza pe asigurarea ca valoarea banilor la care se renunta va putea fi regasita in integritatea sa in viitor, atunci cand vor fi utilizati banii economisiti. Detinatorii de economii pot utiliza banii si pentru diverse plasamente, respectiv investitii, care vizeaza acumularea si dezvoltarea agentilor economici.

Economisirea este posibila numai datorita existentei banilor. Acest lucru necesita garantia mentinerii puterii de cumparare si deci a posibilitatii stocarii acesteia.

Functia de bani universali. Aceasta pune in evidenta existenta banilor internationali, respectiv monede convertibile, care permit compararea gradului de competitivitate al economiilor nationale si efectuarea schimburilor internationale, investitii externe etc.

Functiile banilor pun in evidenta rolul pe care ei il au in societate, de "sange" al acestui organism complex care este economia (P. A. Samuelson).