Inflatia

Inflatia

Inflatia este cel mai important dintre fenomenele si procesele cu care se confrunta in zilele noastre economiile tarilor datorita complexitatii sale, modului rapid si amplu de a actiona, consecintelor profunde pe care le are, caracterului contagios si dificultatilor de combatere. Inflatia este considerata din punct de vedere stiintific un dezechilibru economic fundamental care poate fi generat de cauze foarte diferite - economice, dar si politice, sociale sau naturale ce pot actiona predominand cand una cand alta, mai multe sau chiar toate deodata.

Se impune atentiei prin doua fenomene majore care se manifesta concomitent si in interactiune. Acestea survin cand in economie, indiferent din ce cauze, in raport cu un moment sau o perioada din trecut:

a) se mareste diferenta dintre volumul masei monetare si cantitatea bunurilor supuse vanzarii astfel incat preturile cresc simtitor, iar

b) valoarea banilor se dimineaza.

Efectul poate fi rezultatul unor imprejurari variate:

- creste masa monetara, iar cea de bunuri este constanta;

- scade cantitatea de bunuri, iar masa monetara ramane constanta;

- cresc cei doi termeni ai comparatiei dar banii mai mult;

- scade volumul marfurilor, iar cel al masei monetare creste;

- scad cei doi termeni ai comparatiei dar banii mai putin.

Marimea inflatiei se releva prin:

cresterea sensibila, generalizata si de durata a preturilor relevata prin indicele general mediu al preturilor din economie (IGP).

Pentru un bun economic, indicele pretului (ip) se calculeaza ca raport procentual intre pretul sau in prezent  (p₁) si cel existent la o data sau intr-o perioada anterioara (p₀)

Ip = p₁ / p₀  x 100 ; 10 lei/8 lei x 100 = 125 %

Interpretarea: pretul acesta a crescut cu 25%; a crescut la 125%; a crescut de 1,25 ori.

Pentru categorii mari de bunuri, indicele preturilor se poate calcula in mai multe feluri. In ceea ce priveste bunurile de consum cel mai des se recurge la indicele preturilor de consum (IPC) de tipul IPC = S (Q₀ x P₁) / S (Q₀ x P₀) unde Q₀ reprezinta bunurile din consumul populatiei luate in calcul.

scaderea preturilor de cumparare a banilor sau a unei unitati monetare care consta, in esenta, in scaderea cantitatii de bunuri ce se pot cumpara cu o unitate monetara. In acest sens exista indicele puterii de cumparare a banilor (IPCB).

IPCB = M t₁ / IGP t₁/ t₀ in care:

M t₁ -masa monetara in t₁

IGP - indicele general al preturilor

t₁/ t₀ - intervalul de referinta

Amploarea sau intensitatea inflatiei este atent urmarita intrucat are efecte deosebite. In ceea ce priveste intensitatea distingem:

- inflatie taratoare - cresterea anauala a preturilor de 3 - 5%;

- inflatie moderata - cresterea anuala a preturilor de 6 - 7 %;

- inflatie rapida - cresterea anuala a preturilor de 8 - 10%;

- inflatie galopanta - cresterea anuala a preturilor de peste 10%.

In stiinta economica interactiunea dintre inflatie si imersul economiei este sintetizata prin conceptele:

- crestere economica neinflationista caracterizata prin inflatie taratoare - moderata si crestere economica superioara indicelui inflatiei;

- crestere economica inflationista in care inflatia depaseste indicele de crestere a productiei;

- stagflatie - in care exista inflatie rapida iar productia evolueaza lent in scadere;

- slumpflatie - cand productia este in scadere in timp ce inflatia devine galopanta.

Cand se vorbeste de o tara in limbajul presei, se recurge la expresia inflatie "nationala", cand este vorba de tarile dintr-o anumita zona a planetei - inflatie "zonala", iar pentru economia mondiala (a tuturor tarilor) - inflatie globala.

Inflatia este un fenomen complex generat de cauze multiple care interactioneaza intre ele. Dintre aceste cauze mentionam:

- cresterea excesiva a creditului, acoperirea deficitelor mari si foarte mari ale bugetului de stat si ale balantelor de plati (externe) care sporesc masa monetara. In mainile agentilor economici surplusul de masa monetara le permite sa sporeasca simtitor cererea lor, iar in raport cu oferta existenta aceasta va determina cresterea evidenta a preturilor si deci inflatie prin cerere;

- cresterea costurilor si salariilor fara acoperire in cresterea productivitatii muncii ceea ce ar insemna si cresterea cantitatii de bunuri produse (si deci a ofertei) atrage cresterea preturilor si deci inflatie prin costuri;

- scaderea productiei de bunuri sau ramanaerea acesteia in urma fata de evolutia masei monetare genereaza inflatie prin oferta;

- daca volumul importurilor este important si pretul bunurilor respective este ridicat si mai amre decat in trecut, in tara importatoare acestea atrag cresterea preturilor si deci inflatie de import sau importata.

Eforturile care trebuie facute de populatie, firme si administratii pentru a suporta si contracara efectele negative ale inflatiei reprezinta costul sau costurile inflatiei.

Cele mai ample si profunde dintre consecintele inflatiei sunt:

- cresterea preturilor care afecteaza diferit pe toti agentii economici intrucat se porpaga neuniforme in timp si spatiu, iar situatia economica a fiecaruia este diferita. Cei mai afectati sunt cei cu venituri mici si fixe pentru ca nu pot compensa cu nimic pierderile suferite;

- scaderea puterii de cumparare a economiilor realizate si imposibilitatea de a le reconstitui la nivelul noilor preturi;

- accenturarea diferentierii economice si sociale a agentilor economici prin efecte negative asupra unora (asa cum precizam mai inainte) si pozitive asupra altora prin avantaje substantiale de genul venituri mai mari din cresterea preturilor si dobanzilor, specualtii valutare, exporturi si importuri, vicierea corelatiilor dintre preturile diferitelor marfuri, realizarea afacerilor prin intermediul paradisurilor fiscale etc.

Pentru a contracara efectele negative ale inflatiei s-au dezvoltat in timp politici antiinflationiste si de protectie ale caror prevederi se pot imparti in doua mari categorii:

a)       masuri de aparare sau protectie a agentilor economici precum indexarea - cresterea veniturilor unor categorii de persoane (in special a celor cu venituri mici si fixe) pentru a acoperi total sau partial cresterea preturilor, cresterea dobanzilor pentru economiile realizate; acordarea de compensatii, subventionarea preturilor pentru anumite categorii de bunuri etc. Ingeneral asemenea masuri sunt considerate pasive;

b)       masuri active care privesc refacerea echilibrului economic deteriorat prin inflatie actionand asupra masei monetare pentru a frana cresterea sa si a o aduce la nivelul solicitat de mersul normal al economiei cat si asupra volumului de bunuri si servicii pentru a-l ridica mai aproape de nivelul masei monetare existente si a reface raportul cerere-oferta. Asemenea masuri sunt: cresterea dobanzilor la credite; "inghetarea" salariilor si a unor preturi; echilibrarea bugetului de stat si balantei de plati externe; dezvoltarea activitatilor productive pentru cresterea ofertei agregate; adaptarea structurii ofertei agregate la cea a cererii agregate; acordarea de facilitati la export si import etc.

De regula, masurile antiinflationiste se promoveaza "la pachet" pentru a fi mai eficiente.