Administratie | Alimentatie | Arta cultura | Asistenta sociala | Astronomie |
Biologie | Chimie | Comunicare | Constructii | Cosmetica |
Desen | Diverse | Drept | Economie | Engleza |
Filozofie | Fizica | Franceza | Geografie | Germana |
Informatica | Istorie | Latina | Management | Marketing |
Matematica | Mecanica | Medicina | Pedagogie | Psihologie |
Romana | Stiinte politice | Transporturi | Turism |
Indicii bursieri sunt produse sintetice ce exprima evolutia cursului valorilor mobiliare pe o anumita piata . Necesitatea introducerii indicilor bursieri a fost determinata de existenta unui produs bursier prin care sa se realizeze urmarirea in ansamblu a pietei respective si nu evolutia unui singur titlu cotat . Rolul principal al unui indice bursier este de acela de feed-back a portofolului de actiuni din care este format , respectiv a pietei la care se refera .
Primul indice bursier
a fost Dow Jones Industrial Average , aparut la
Indicii din "generatia a II-a" a reprezentat un pas foarte important in evolutia indicilor bursieri , acestia incluzand un numar mult mai mare de actiuni apartinand diverselor ramuri ale economiei si caracterizand piata bursiera in totalitatea ei , ceea ce a dus la o satisfacere mai buna a nevoii de informare . Printre indicii din generatia a II-a (indici compoziti ) se numara NYSE - New York Stock Exchange , FT-SE 100 pe piata Londrei sau TOPIX pe piata japoneza . Acestia au un grad de relevanta mult mai ridicat datorita cuprinderii in componeta lor a unui numar mai mare de emitenti , ce apratin unor domenii diverse cum ar fi : institutii bancare , din ramura transporului , telecomunicatiilor , constructii etc .
In prima etapa indicii bursieri au fost construiti pentru actiuni insa pe masura dezvoltarii pietei de capital si a produselor derivate acestia pot urmarii chiar obligatiuni de stat sau titluri emise de fondurile mutuale .
Ca evolutie , indicii bursieri au pornit de la a analiza piata de capital a unei singure tari , insa pe parcurs s-au constituit indici care urmaresc si piata internationala in ansamblul ei( acestia numindu-se indici mondiali ) sau a unei regiuni , de exemplu cei din spatiul monedei unice europene
Indicii bursieri se clasifica dupa mai multe criterii:
a) dupa valorile mobiliare in raport de care se construieste indicele
a.1) indici bursieri pentru actiuni: sunt cei mai cunoscuti si sunt calculati pentru toate pietele din lume (ex: Dow Jones Industrial Average, FT-SE, Nikkei, BET, BET-C) ;
a.2) indici bursieri pentru obligatiuni;
a.3) indici bursieri pentru titlurile emise de fondurile mutuale si alte institutii de acest fel (ex: BET-FI).
b) in functie de gradul de cuprindere:
b.1) indici generali ai pietei: cuprind actiuni apartinand mai multor domenii de activitate (Nasdaq-100, CAC-40, DAX, BET);
b.2) indici sectoriali: reflecta evolutia unui singur sector al economiei.
c) in functie de intervalul la care sunt calculati
c.1) indici calculati in timp real: majoritatea indicilor existenti la aceast moment in lume sunt calculati la intervale de 15 secunde-1 minut;
c.2) indici calculati doar la sfarsitul zilei de tranzactionare.
d) dupa apartenenta valorilor mobiliare care intra in calculul indicelui:
d.1) indici bursieri care cuprind in portofoliul lor actiuni cotate pe o singura piata bursiera;
d.2) indici mondiali care cuprind in portofoliul lor actiunicare coteaza pe diverse piete ale lumii si care au criterii suplimentare privind tarile care intra in calcul, pe sanga criteriile privind fiecare titlu (ex: FT Actuarial World Stock Index, MSCI, Dow Jones Euro STOXX).
e) in functie de tipul pietei de capital pe care unt calculati indicii
e.1) indici specifici pietei bursiere (ex: BET, BET-C);
e.2) indici specifici pietei extrabursiere (ex: Rasdaq-C).
f) in functie de institutia care calculeaza indicele
f.1) indici oficiali, calculati de catre organismele abilitate prin reglementarile pietei de capital respective (ex: BET);
f.2) indici calculati de institutiile pietei in colaborare cu publicatii financiare (ex: cu Financial Times pentru FT-SE, cu The Wall Street Journal pentru Dow Jones);
f.3) indici calculati de diferite publicatii economico-financiare;
f.4) indici calculati de catre societati de valori mobiliare, firme de consultanta si alte institutii fionanciare, care de regula sunt indici neoficiali.
g) in functie de modul de calcul
g.1) indici din prima generatie: se calculeaza ca o medie aritmetica simpla a cursului actiunilor componente, ajustata cu un divizor care sa exprime modificarile care se petrec asupra actiunilor componente (fuziuni, diviziuni, modificari de capital);
g.2) indici din a doua generatie: se calculeaza, de regula, prin ponderarea cu cursul actiunilor sau cu capitalizarea bursiera,cuprind un numar mare de firme din diferite domenii de activitate.
Indicii bursieri reprezinta, de fapt, portofolii compuse din valori mobiliare cu ponderi diferite de participare. Modalitatea de participare este stabilita in functie de capitalizarea bursiera sau de cursul titlurilor.
Metodologia de calcul a indicilor bursieri difera si ea in functie de tipul si caracteristicile fiecarui indice .In cazul indicilor din prima generatie , indicele se calculeaza ca o medie arimetica a cursurilor actiunilor componete , ajustate cu un divizor a carui valoare se modifica periodic , in functie de modificarea in structura patrimoniului emitentului .
.
In cazul indicilor ponderati se ia in considerare capitalizarea bursiera , cursul actiunilor fiind inmultit cu numarul de actiuni .
Formula de calcul arata astfel :
unde :
n- nr. actiunilor ce intra in componenta indicelui ;
pio - pretul actiunii i la data de referinta
qio - nr. actiunilor companei i la data de referinta ;
pit - cursul actiunii la momentul t
Kt - divizor ;
Cit - factorul de corectie pentru actiunea t
O formula mai simpla in care nu exista factori de corectie ci numai un factor general de corectie care ia in considerare modificarile din structura indicelui este :
unde f - este factorul general de corectie recalculat de cate ori se produc modificari in structura indicelui .
In decursul existentei unui indice apar o serie de situatii in care componeta indicelui trebuie schimbata ca urmare mai ales a modificarilor de capital ale firmelor , modificari in valoarea nominala a actiunilor din componenta lui conversii de actiuni preferentiale in actiuni comune , fuziuni si divizari , includeri sau excluderi din portofoliul indicelui .
In cazul celor din categoria I , modificarea se reflecta in modificarea divizorului la care se imparte suma cursurilor .
Daca exista un divizor general , o modificare determina o schimbare a valorii factorului de corectie respectiv in ziua in care a avut loc schimbarea .
Indicele BET
A fost primul indice oficial al Bursei de Valori Bucuresti, fiind lansat in septembrie 1997. Data de referinta a indicelui a fost 19 septembrie, data de start 22 septembrie, iar valoarea de start de 1000 de puncte de indice.
Scopul creari indicelui BET este in primul rand reflectarea tendintei de ansamblu a preturilor corespunzatoare celor mai lichide si active 10 societati tranzactionate in cadrul BVB.
Principiile de constructie ale indicelui au fost astfel alese incat sa reflecte miscarile de pret ale celor mai lichide 10 actiuni cotate la prima categorie a bursei. In selectarea titlurilor care sa compuna indicele s-a urmarit diversificarea domeniului de activitate al societatilor emitente.
In Tabelul 7. 1 sunt enumerate actiunile care intrau in componenta indicelui la data de 1.11.2003:
Tabelul 7.1. Componenta indicelui BET la 1.11.2003
Nr. crt. |
Simbol |
Societate |
|
ALR |
Alro |
|
ARC |
Arctic |
|
ATB |
Antibiotice Iasi |
|
AZO |
Azomures |
|
BRD |
Banca Romana pentru Dezvoltare |
|
INX |
Otel Inox S.A. Targoviste |
|
OLT |
Oltchim |
|
SNP |
Petrom Bucuresti R.A. |
|
TER |
Terapia |
|
TLV |
Banca Transilvania |
Structura indicelui este analizata lunar de catre Comitetul Indicelui din cadrul Bursei de Valori Bucuresti, care este abilitat sa adopte decizii privind respectarea regulilor de selectie si a metodologiei de calcul a indicelui. Daca unele din actiunile incluse in structura indicelui nu mai corespunde cerintelor de tranzactionare, aceste actiuni sunt inlocuite.
De asemenea, Comitetul Indicelui transmite propuneri Comitetului Bursei vizand orice utilizare comerciala a indicelui.
Cele 10 actiuni ce compun indicele trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
a) actiunile trebuie sa fie cotate la prima categorie a BVB
b) societatile trebuie sa dispuna de cea mai mare capitalizare bursiera; suma capitalizarilor societatilor ale caror actiuni suni incluse in portofoliul indicelui BET trebuie sa reprezinte cel putin 60% din capitalizarea bursiera totala;
c) selectarea societatilor trebuie sa asigure diversificarea portofoliului indicelui;
d) actiunile societatilor incluse in indice trebuie sa fie cele mai lichide; valoarea tranzactionata a actiunilor incluse in portofoliu trebuie sa rreprezinte cel putin 70% din valoarea tranzactionata la BVB.
Din punct de vedere al modului de calcul, indicele este determinat in mod similar cu majoritatea indicilor internationali si anume, prin ponderare cu capitalizarea bursiera.
Metoda de calcul a indicelui este:
|
unde:
f = factor de corectie
pi0 = pretul mediu ponderat al actiunii i la momentul de referinta (19 septembrie 1997)
pit = pretul mediu ponderat al actiunii i la momentul curent t
qit = numarul total de actiuni emise din actiunea i la momentul de referinta
Modificarile survenite sunt luate in calcul cu ajutorul unui divizor (f) care se modifica atunci cand au loc modificari de capital (majorari, diminuari), operatiuni de divizare (diminuarea valorii nominale), de consolidare (marirea valorii nominale), etc.
Ajustarea indicelui se realizeaza prin urmatoarele metode:
a) modificarea factorilor de ponderare;
b) modificarea valorii indicelui prin aplicarea unui factor de corectie.
Ajustarea indicelui este determinata de urmatoarele evenimente principale: divizari sau consolidari ale acsiunilor componente ale portofoliului indicelui; modificarea componentei indicelui (inlocuirea unui titlu); modificari intervenite in capitalizarea unei societati ale carei actiuni sunt incluse in portofoliul indicelui, astfel incat ponderea acestui simbol sa depaseasca limita procentuala de 25% din capitalizarea totala a simbolurilor incluse in indice; modificari de capital pentru o societate ale carei actiuni sunt incluse in indice.
Al doilea scop al indicelui BET este acela de a constitui o baza adecvata pentru tranzactionarea instrumentelor derivate pe indici pentru a asigura mecanisme de acoperirea riscului pentru investitori.
Indicele BET a inregistrat in anul 2002 o crestere anuala cu 119,79% (104,8% in USD), maximul fiind atins la data de 13 noiembrie 2002: 1705,21 puncte, asa cum se observa in Figura 7.2.
Fig 7.2. Evolutia indicelui BET in perioada ianuarie-decembrie 2002
Anul 2002 a fost de fapt doar un punct de inflexiune in evolutia pietei bursiere romanesti, indicele BET continuandu-si cresterea in perioada 2003-februarie 2004 (vezi fig. 7.3.)
Fig. 7.3. Evolutia indicelui BET in perioada 06.01.2003-30.01.2003
Indicele BET-C
Al doilea indice al BVB a fost lansat la data de 17 aprilie 1998 pentru a reflecta evolutia de ansamblu a preturilor tuturor societatilor listate la BVB (cu exceptia Societatilor de Investitii Financiare).
In vederea includerii unei societati in indicele BET-C este necesar ca respectiva societate sa fie listata la BVB (aceasta fiind singura regula de selectie). Ponderea maxima a unei societati este de 25% din capitalizarea totala a indicelui. La data de 1 iunie 1988, indicele BET-C includea 101 de societati, dintre care 16 erau listate la prima categorie, iar restul la a doua.
Modul de calcul al indicelui este similar cu cel al indicelui BET si se bazeaza pe media ponderata cu capitalizarea bursiera a actiunilor care compun portofoliul indicelui.
Principalele evenimente care determina ajustarea indicelui sunt:
a) divizari sau consolidari ale actiunilor componente ale cosului indicelui,
b) adaugarea sau stergerea unui simbol in/din portofoliul indicelui ca urmare a listarii, respectiv delistarii,
c) modificari survenite in capitalizarea unei societati astfel incat ponderea acestui simbol sa depaseasca limita procentuala de 25% din capitalizarea totala a titlurilor incluse in indice,
d) modificari de capital pentru o societate ale carei titluri sunt incluse in indice.
Ajustarea indicelui se realizeaza prin modificarea factorului de ponderare, precum si prin modificarea valorii indicelui prin aplicarea unui factor de corectie.
Atunci cand sunt cotate noi societati la BVB, noile titluri intra automat in componenta indicekui, incepand cu ziua imediat urmatoare dupa formarea pretului pe piata. Indicele este recalculat cu un factor de corectie in ziua in care are loc modificarea de structura. Factorul de corectie este valoarea indicelui din ziua anterioara modificarii cosului.
Indicele BET-FI
Este primul indice sectorial lansat de BVB si reflecta tendinta de ansamblu a preturilor fondurilor de investitii tranzactionate la BVB.
Singura regula privind includerea unui fond de investitii in indicele BET-Fi este ca acesta sa fie listat la BVB.
Metoda de calcul a indicelui BET-FI este similara celor folosite pentru indicii BET si BET-C. Factorul de ponderare pentru BET-FI este numarul de actiuni ale simbolului respectiv.
Indicele BET-FI inregistra la sfarsitul anului 2007 o valoare superioara cu 122,73% (107,5% in USD) valorii din ultima zi de tranzactionare a anului 2006, maximul fiind atins in ziua de 23 septembrie 2007: 7644,03 puncte, asa cum rezulta si din graficul 7.5.
Fig 7.5. Evolutia indicelui BET-FI in perioada ianuarie-decembrie 2007
Integrarea economica europeana si introducerea monedei unice a constituit premisa cooperarii financiare in vederea realizarii si utilizarii unor indici "paneuropeni". In acest sens, Bursa din Paris (Euronext Paris SA), Bursa germana (Deutsche Boerse AG), Bursa Elvetiana (SWX Swiss Exchange), impreuna cu Dow Jones & Company au creat un "joint venture" care a promovat noii indici STOXX.
Acest grup de indici cuprinde:
− Indicele Dow Jones STOXX care acopera intreaga europa, avand in
structura peste 650 de societati;
− Indicele Dow Jones Euro Stoxx cuprinzand aproximativ 300 de societati
emitente din tarile care s-au asociat la Uniunea Monetara Europeana;
− Trei indici "blue chip" , care deriva din indicii generali, compusi fiecare
din actiunile a 50 de societati selectate pe baza unor criterii cumulative:
capitalizare bursiera, lichiditate, sector de activitate reprezentativ. Acesti
doi indici sunt: Dow Jones STOXX 50 pentru Europa si Dow Jones
EURO STOXX 50 pentru tarile Uniunii Monetare Europene si
Dow Jones Nordic 30, pentru tarile nord-europene.
Acest document nu se poate descarca
E posibil sa te intereseze alte documente despre:
|
Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com | Folositi documentele afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul document pe baza informatiilor de pe site. { Home } { Contact } { Termeni si conditii } |
Documente similare:
|
ComentariiCaracterizari
|
Cauta document |