Functionarea societatilor cu raspundere limitata

Functionarea societatilor cu raspundere limitata

1. Drepturile asociatiilor in cadrul societatilor cu raspundere limitata

Principalele drepturi ale asociatilor in societatea cu raspundere limitata sunt:

dreptul la informare cu privire la societate;

dreptul la vot;

dreptul de a cere efectuarea unei expertize cu privire la gestiunea patrimoniului societatii;

dreptul de a actiona in justitie;

dreptul de a se retrage din societate;

dreptul la profit.

Dreptul la informare cu privire la societate

Asociatii au dreptul de a obtine de la administrator orice informatii necesare adoptarii unor hotarari care sunt de competenta adunarii generale.

Dreptul de informare presupune obtinerea de catre oricare dintre asociati a unei copii de pe toate documentele prezentate de administrator.

Astfel, oricare dintre asociati are dreptul de a cere administratorului, in orice moment, urmatoarele documente:

q situatia financiara;

q rapoartele administratorului, supuse adunarii generale, pe ultimii trei ani;

q procesele‑verbale ale adunarilor generale (registrul de deliberari);

q inventarul cu privire la bunurile societatii.

Dreptul la vot

Oricare asociat poate sa intervina in viata societatii, in principal, prin exercitarea dreptului la vot in cadrul adunarilor generale ale asociatilor.

Art. 193 alin. 1 din Legea nr. 31/1990, republicata, stabileste cu valoare de principiu, faptul ca fiecare parte sociala da dreptul la un vot.

Dreptul la vot se exercita, de regula, personal de catre fiecare asociat. Cu toate acestea, cu valoare de exceptie, legea romana recunoaste si posibilitatea exercitiului acestui drept prin corespondenta, in masura in care o asemenea posibilitate este prevazuta in mod expres de actul constitutiv

Avand in vedere faptul ca legea nu stabileste in mod expres nici o interdictie, rezulta ca dreptul de vot poate fi exercitat si prin mandatar, dar cu procura speciala.

Conform art. 193 alin. 2 din Legea nr. 31/1990, republicata, interzice dreptul la vot a unui asociat in deliberarile adunarilor asociatilor atunci cand se discuta cu privire la aportul sau in natura la capitalul social sau cu privire la actele juridice incheiate intre el si societate.

Dreptul de a cere efectuarea unei expertize cu privire la gestiunea patrimoniului societatii

Practic, asociatul are dreptul de a solicita expertiza cu privire la una sau mai multe operatii de gestiune.

Daca raportul de expertiza pune in evidenta unele aspecte negative in gestiunea societatii, acesta poate fi un motiv intemeiat pentru revocarea administratorului si pentru o eventuala actiune in responsabilitate a acestuia.

Cheltuielile legate de efectuarea expertizei vor fi suportate de catre societate si, in cazul stabilirii unei vinovatii a administratorului, acestea vor fi recuperate de la administratorul vinovat.

Dreptul de a actiona in justitie

Asociatii beneficiaza de urmatoarele actiuni in justitie:

actiunea individuala impotriva administratorului.

Fiecare asociat, in mod individual, beneficiaza de o asemenea actiune in cazul in care administratorul, printr‑o fapta personala, a cauzat un prejudiciu unui asociat (de exemplu, nu i‑a platit la timp dividendele cuvenite, desi s‑a dispus partajarea si distribuirea catre asociati). O asemenea actiune are intotdeauna caracter personal.

Totodata, potrivit art. 223 din Legea nr. 31/1990, republicata, oricare dintre asociati poate cere instantei de judecata excluderea adminis­tratorului asociat care comite frauda in dauna societatii sau care se serveste de semnatura sociala sau de capitalul social in folosul lui sau al altora.

actiunea colectiva impotriva administratorului

Aceasta actiune permite tuturor asociatilor sau numai unora dintre ei de a obtine repararea prejudiciului cauzat de administratorul societatii. Despagubirile la care va fi obligat administratorul se platesc societatii comerciale, si nicidecum asociatilor care au actionat in justitie.

actiunea individuala sau colectiva impotriva hotararilor adoptate de adunarea generala a asociatilor

Aceasta actiune este formulata impotriva societatii si are ca obiect anularea hotararii adunarii generale, daca aceasta contravine actului constitutiv al societatii sau contravine legii. Avand in vedere dispozitiile art. 196 din Legea nr. 31/1990, republicata, conform carora regulile existente pentru societatile pe actiuni, cu privire la atacarea unei hotarari a adunarii generale sunt aplicabile si pentru cazul societatilor cu raspundere limitata, rezulta ca o actiune poate fi introdusa de oricare dintre asociatii care nu au luat parte la adunarea generala sau au votat impotriva si au cerut sa se insereze aceasta in procesul‑verbal al sedintei. Hotararile adunarii generale pot fi atacate in termenul de 15 zile prevazut la art. 131 alin. 2, ce urmeaza sa curga de la data la care asociatul a luat cunostinta de hotararea adunarii generale pe care o ataca. 

Hotararea adunarii generale poate fi atacata in instanta chiar de catre administrator, caz in care societatea va fi reprezentata in justitie de persoana desemnata de presedintele instantei, dintre asociati. In momentul intentarii actiunii in anulare, reclamantul poate cere presedintelui instantei suspendarea executarii hotararii atacate. Cererea de suspendare poate fi admisa sau respinsa. In ipoteza admiterii suspendarii executarii hotararii, presedintele instantei poate obliga pe reclamant la plata unei sume de bani, cu titlu de garantie, numita cautiune. Impotriva ordonantei de suspendare se poate face recurs in termen de 15 zile de la pronuntare.

Dreptul de a se retrage din societate

Oricare asociat se poate retrage din societate daca nu este de acord cu hotararea adunarii generale privind modificarea actului constitutiv al societatii. Retragerea din societate poate interveni daca:

q s‑a prevazut in statutul societatii dreptul de retragere;

q exista acordul tuturor asociatilor;

q pentru motive temeinice, instanta judecatoreasca a admis o asemenea solutie.

Asociatul care se retrage din societate are dreptul la profit pana in ziua retragerii, insa incasarea se va face in momentul repartizarii lor, conform prevederilor statutare.

Asociatul care se retrage nu are dreptul la o parte proportionala din patrimoniul social, ci numai la o suma de bani care sa reprezinte valoarea acesteia.

Daca in momentul retragerii sunt operatii in curs de executare, asociatul este obligat sa suporte consecintele acestora si nu va putea sa incaseze partea ce i se cuvine decat dupa terminarea operatiilor respective.

Dreptul la profit

Asociatul are dreptul la incasarea profitului atat in timpul functionarii societatii, cat si in cazul dizolvarii si lichidarii acesteia.

in timpul functionarii societatii, dreptul asociatilor de a participa la profit se concretizeaza in dreptul la dividende.

In fiecare an, daca rezultatele societatii permit acest lucru, adunarea generala a asociatilor poate sa decida distribuirea catre asociati a unei fractiuni din profit. Astfel, dividendele se acorda numai in masura in care, la nivelul societatii, se obtin venituri reale, constatate ca atare prin bilantul contabil

De regula, dividendele se atribuie in functie de partile sociale detinute, fiecare asociat primind o suma de bani proportionala cu numarul de titluri pe care le detine, adica sub forma unui procent din capitalul social. In actul constitutiv se va arata aceasta cota procentuala ce revine fiecarui asociat din beneficiile societatii.

In actul constitutiv al societatii se poate insa stabili si o repartitie inegala a profitului, intemeiata pe alte criterii decat numarul partilor sociale detinute de fiecare asociat (de exemplu, pentru asociatul care participa activ la viata societatii, fie prin cunostintele sale profesionale, fie prin alte modalitati).

Singura limitare in privinta repartizarii profitului este aceea referitoare la interzicerea clauzelor leoniene prin care un asociat ar fi exclus categoric de la beneficii.

Cu ocazia dizolvarii si lichidarii societatii, fiecare asociat va primi din activul patrimoniului societatii ceea ce a aportat la capitalul social (de regula, sub forma unei sume de bani), dupa plata tuturor datoriilor pe care le are societatea fata de tertele persoane.

In functie de rezultatele societatii, asociatii au dreptul si la alte sume de bani sau bunuri in natura, care se distribuie, de regula, in functie de cota procentuala pe care o are fiecare asociat din capitalul social.

Actul constitutiv al societatii poate sa prevada o distribuire inegala a rezultatelor obtinute cu ocazia lichidarii.

2. Obligatiile asociatiilor in cadrul societatilor cu raspundere limitata

Principalele obligatii ale asociatilor in societatea cu raspundere limitata sunt:

participarea la pierderi;

obligatia de non‑concurenta.

Participarea la pierderi

Participarea la pierderile societatii se face, de regula, in functie de numarul de parti sociale detinute de fiecare asociat; totusi, actele constitutive ale societatii pot deroga de la aceasta regula stabilind o participare inegala a asociatilor la pierderile societatii.

In actul constitutiv al societatii trebuie sa se prevada cota in procente de participare a asociatilor la pierderi.

Singura limitare este asa‑numita clauza leoniana, prin care un asociat nu poate fi descarcat in totalitate de pierderi la fel ca si atunci cand s‑ar dispune ca un asociat sa suporte in totalitate pierderile.

Spre deosebire de modul de reglementare a participarii la beneficii a asociatilor, reglementarea referitoare la participarea la beneficii presupune doua elemente de esenta, respectiv:

q participarea la pierderi este limitata la valoarea aporturilor la capi­talul social al asociatilor, potrivit principiului raspunderii limitate care caracterizeaza aceasta forma de societate.

q participarea la pierderi este adesea constatata in momentul dizolvarii societatii.

Concret, dupa realizarea activului (incasarea creantelor) si plata pasivului - achitarea datoriilor, societatea trebuie sa restituie asociatilor aportul pe care l‑au adus la constituirea societatii. Daca nu este posibil acest lucru, societatea va rambursa numai o parte din aceste aporturi, situatie in care asociatii vor suporta in mod definitiv pierderile reprezentand diferenta dintre valoarea aportata si cea primita.

In mod exceptional, societatea poate sa micsoreze capitalul social, daca se constata pierderi, situatie in care asociatii vor schimba partile sociale anterioare cu noile parti sociale, care vor avea o valoarea mai mica. Diferenta de valoare intre titlurile detinute anterior si cele detinute dupa reducerea capitalului, constituie o pierdere pe care o suporta asociatii.

Obligatia de non‑concurenta

Obligatia de non‑concurenta a asociatilor decurge, de regula, dintr‑o clauza contractuala.

Pentru administrator, obligatia de non‑concurenta este prevazuta in lege. Astfel, potrivit art. 197 alin. (2) din Legea nr. 31/1990, republicata, administratorii nu pot primi, fara autorizarea adunarii asociatilor, mandatul de administratori in alte societati concurente sau avand acelasi obiect, nici sa faca acelasi fel de comert, ori altul concurent pe cont propriu sau pe contul altei persoane fizice sau juridice, sub sanctiunea revocarii si raspunderii pentru daune.

Obligatia de non‑concurenta poate fi prevazuta si in contractul de munca ori de cate ori asociatii au in acelasi timp si calitatea de angajat al societatii respective.

Pentru a se stabili o clauza de non‑concurenta, trebuie sa se respecte doua reguli fundamentale:

q limitarea clauzei in timp (durata) si spatiu (teritoriu);

q stabilirea unor limite concrete cu privire la activitatea care nu trebuie sa fie exercitata de asociati.

3. Raspunderea asociatilor in societatea cu raspundere limitata

In principiu, asociatii nu sunt raspunzatori de gestiunea societatii atata vreme cat aceasta este in sarcina administratorului.

Cu toate acestea, legea stabileste doua situatii in care se retine direct raspunderea asociatilor, amandoua in legatura cu aportul asociatilor la capitalul social, respectiv:

in momentul constituirii societatii, daca declara fals in legatura cu aportul la capitalul social, adica aporteaza bunuri care nu‑i apartin din punct de vedere juridic.

Asociatul in cauza va raspunde fata de societate pentru evictiune, care provine fie de la terta persoana care pretinde si dovedeste ca are un drept asupra bunului aportat, fie chiar de la un asociat, care se obliga sa aporteze acelasi bun unei alte societati;

daca valoarea aportului in natura este mai mica decat cea declarata de asociatul care s‑a obligat la acel aport. 

4. Adunarile generale

Adunarea asociatilor reprezinta forma de organizare, care permite elaborarea si exprimarea in decizii si hotarari a vointei sociale. In ansamblul societatii comerciale, adunarea asociatilor reprezinta cel mai important organ de conducere avand plenitudine de competenta si atributii. Astfel, cu titlu exemplificativ, adunarea generala are si urmatoarele atributii:

numeste celelalte organe ale societatii sau le revoca;

fixeaza limitele de competenta a organelor numite de ea;

exercita controlul asupra activitatii organelor societatii;

decide modificarea actului constitutiv al societatii, in concordanta cu necesitatile decurgand din scopul urmarit.

Adunarea asociatilor din societatile cu raspundere limitata reprezinta organul de decizie suprem al societatii constituita din totalitatea asociatilor.

Ca regula generala, in adunarea generala o hotarare se adopta cu votul asociatilor reprezentand majoritatea absoluta a asociatilor si a partilor sociale, in afara de cazul cand in actul constitutiv se prevede altfel.

Prin exceptie, conform art. 192 alin. 2 din Legea nr. 31/1990, republicata, in cazul adoptarii unei hotarari ce presupune modificarea actului constitutiv, este necesar votul tuturor asociatilor. Dispozitia legala are caracter supletiv, deoarece prin actul constitutiv se poate deroga de la norma legala.

Adunarea generala se convoaca la sediul societatii ori de cate ori este nevoie, dar cel putin o data pe an. Convocarea se face de catre administratorul societatii. Prin exceptie, convocarea adunarii asociatilor se poate face si de catre un asociat sau un numar de asociati care reprezinta cel putin 1/4 din capitalul social, cu obligatia de a arata scopul convocarii. De asemenea, cenzorii sunt obligati sa convoace adunarea generala cand aceasta nu a fost facuta de catre administrator.

Convocarea adunarii generale se face in forma in care este prevazuta in actul constitutiv. In lipsa unei asemenea stipulatii convocarea se face prin scrisoare recomandata. Convocarea adunarii generale trebuie facuta cu cel putin 10 zile inainte de ziua fixata pentru tinerea sedintei.

Hotararile asociatilor se iau in adunarea generala. Exista posibilitatea ca votarea sa se faca si prin corespondenta.

In situatia in care adunarea generala legal constituita nu poate lua o hotarare valabila din cauza neintrunirii majoritatii cerute, adunarea convocata din nou poate decide asupra ordinii de zi, oricare ar fi numarul de asociati si partea din capitalul social reprezentata de asociatii prezenti.

Legea stabileste anumite interdictii in cazul unui conflict de interese intre societate si asociati.

Hotararile adunarii generale sunt obligatorii pentru toti asociatii, inclusiv pentru cei care nu au participat la vot sau pentru cei care au votat impotriva. Spre deosebire de hotararile adunarii generale a actionarilor, pentru hotararile adunarii asociatilor legea nu cere aducerea acestora la cunostinta a tertilor.

In cazul in care printr‑o hotarare a adunarii asociatilor unui asociat i se incalca drepturile, acesta are posibilitatea de a cere in instanta anularea hotararii.

In situatia societatii cu raspundere limitata cu unic asociat, atributiile adunarii generale sunt exercitate de asociatul unic (art. 13 din Legea nr. 31/1990, republicata si modificata). Asosiatul unic poate avea calitatea de salariat al societatii cu raspundere limitata al carui asociat unic este.

5. Administratorii societatii

Numire si revocare

Societatea poate fi administrata de unul sau mai multi administratori, asociati sau neasociati, numiti prin actul constitutiv sau prin hotararea adunarii generale. Administratorii nu pot primi, fara autorizarea adunarii generale, mandatul de administrator in alte societati concurente sau avand acelasi obiect de activitate, nici sa faca acelasi fel de comert ori altul concurent pe cont propriu sau pe contul altei persoane fizice sau juridice, sub sanctiunea revocarii si raspunderii pentru daune. Potrivit art. 196¹ dispozitiile privitoare la administrarea societatilor pe actiuni nu sunt aplicabile societatilor cu raspundere limitata; ceea ce inseamna ca administratorii pot aveacalitatea de angajat (salariat).

Reprezentantii societatii sunt obligati sa depuna la registrul comertului semnaturile lor in termen de 15 zile de la data inmatricularii, daca au fost numiti prin actul constitutiv, iar cei alesi in timpul functionarii societatii in termen de 15 zile de la alegere.

In ce priveste revocarea administratorilor, aceasta se poate face prin votul tuturor asociatilor, daca administratorii au fost numiti prin actul constitutiv sau cu votul majoritatii absolute a asociatilor si a partilor sociale, daca administratorii au fost desemnati de catre adunarea asociatilor. In cazul revocarii administratorului numit prin actul constitutiv, practic intervine o modificare a actului constitutiv prin inlocuirea unui adminis­trator, fapt ce determina adoptarea unei hotarari cu unanimitate de voturi

In situatia in care prin actul constitutiv sunt numiti doi sau mai multi administratori, asociatii pot stabili ca acestia sa isi exercite mandatul impreuna sau individual. In cazul in care ei lucreaza impreuna, deciziile se iau cu unanimitate de voturi, iar in caz de divergenta vor decide asociatii in cadrul adunarii generale, in conditiile art. 187 din Legea nr. 31/1990, republicata.

Atributii

Administratorii societatii cu raspundere limitata, pot face toate operatiunile cerute pentru aducerea la indeplinire a obiectului societatii, afara de restrictiile stabilite prin actul constitutiv.

Art. 198 din Legea nr. 31/1990, republicata prevede obligatia adminis­tratorilor de a tine un registru al asociatilor societatii. Nerespectarea acestei obligatii atrage raspunderea personala si solidara a administratorilor pentru prejudiciile cauzate societatii.

Administratorii au obligatia, prin lege, de a convoca adunarea asociatilor.

Daca prin actul constitutiv nu s‑a stabilit care dintre administratori este si reprezentant al societatii, dreptul de reprezentare apartine fiecaruia dintre ei.

Raspundere

Administratorul raspunde pentru prejudiciile cauzate societatii, sau chiar tertelor persoane, indiferent daca este asociat sau neasociat. Raspunderea civila intervine ori de cate ori administratorul cauzeaza prin actele pe care le indeplineste un prejudiciu.

Daca sunt mai multi administratori ei raspund solidar. In cazul raspunderii solidare, oricare dintre administratori poate fi obligat pentru acoperirea intregii pagube.

Administratorul care a acoperit paguba are posibilitatea unei actiuni in regres impotriva celorlalti administratori, pentru a fi despagubit de ceilalti, fiecare participand la acoperirea pagubei proportional cu vina pe care o are.

Actiunea in raspundere impotriva administratorilor apartine si creditorilor societatii, insa acestia o vor putea exercita numai in caz de faliment al societatii.  

Administratorul raspunde penal in cazul savarsirii unor fapte considerate infractiuni atat de catre Codul penal si cat si de legile extrapenale care contin dispozitii penale (Legea nr. 31/1990, republicata

6. Controlul gestiunii societatii

Potrivit art. 199 din Legea nr. 31/1990 republicata, actul constitutiv poate stabili alegerea unuia sau mai multor cenzori de catre adunarea asociatilor.

Daca numarul asociatilor trece de 15, numirea cenzorilor este obligatorie. Durata mandatului lor este de 3 ani si pot fi realesi.

Dispozitiile cu privire la interdictiile existente pentru anumite persoane de a dobandi calitatea de cenzor stabilite in cazul societatilor pe actiuni, functioneaza si in cazul societatilor cu raspundere limitata.

In schimb, in cazul acestui tip de societati nu se impune numirea a minim trei cenzori si toti atatia supleanti. In consecinta, in cazul societatilor cu raspundere limitata poate exista un singur cenzor si un supleant. In cazul mai multor cenzori desemnati numarul acestora trebuie sa fie impar.

Si in cazul societatii cu raspundere limitata trebuie respectata conditia ca unul dintre cenzori sau singurul cenzor sa fie expert contabil.

Cenzorii societatii trebuie sa fie asociati cu exceptia cenzorului contabil care poate fi si un neasociat.

Cenzorii se aleg de catre adunarea asociatilor. Legea nu prevede posibilitatea numirii cenzorilor prin actul constitutiv, ca in cazul societatilor pe actiuni. Cu toate acestea nu exista nici un impediment legal ca desemnarea cenzorilor intr‑o societate cu raspundere limitata sa se faca direct prin actul constitutiv.

In lipsa cenzorilor, controlul gestiunii societatii se asigura de catre asociati.

7. Transmiterea partilor sociale

In schimbul aporturilor lor, asociatii in societatea cu raspundere limi­tata primesc parti sociale, care le confera acestora drepturile si obligatiile aferente. Cu toate ca partile sociale nu reprezinta titluri negociabile ele se pot transmite in conditiile legii.

Transmiterea partilor sociale implica si transmiterea calitatii de asociat in societatea cu raspundere limitata.

Legea nr. 31/1990 republicata, reglementeaza transmiterea partilor sociale intre asociati si catre persoane din afara societatii. Transmiterea partilor sociale se poate face prin acte inter vivos sau mortis causa, cu titlu oneros sau cu titlu gratuit. In practica, cel mai adesea este intalnita transmiterea partilor sociale prin acte intre vii, cu titlu oneros si imbraca forma cesiunii.

Intre asociati partile sociale pot fi transmise in orice conditii (indiferent de numarul voturilor asociatilor). Cesiunea partilor sociale intre asociati presupune incheierea unui contract intre asociatul cedent si asociatul cesionar.

Pentru protejarea tertilor, legea cere inscrierea cesiunii in registrul comertului. Prin actul constitutiv este posibil ca cesiunea partilor sa fie interzisa.

Fata de terti partile sociale se transmit daca exista consimtamantul asociatilor care reprezinta cel putin 3/4 din capitalul social. In actul constitutiv asociatii pot sa prevada unanimitatea voturilor, dar nu pot cobori sub limita legala de 3/4.

Cesiunea produce efecte fata de terti numai in momentul inscrierii ei in registrul comertului.

In masura in care intr‑un act constitutiv se stabileste o clauza de continuare cu mostenitorii acestia au doar facultatea, nu si obligatia de a accepta continuarea societatii. In schimb, clauza are caracter obligatoriu intre asociati, deoarece in situatia in care mostenitorii accepta succesiunea, ei devin automat si asociati in cadrul societatii comerciale respective.

VERIFICATI-VA CUNOSTINTELE

In actul constitutiv al S.C. "L" S.R.L.  s-a prevazut ca modificarea actului constitutiv poate fi decisa cu votul asociatilor care reprezinta majoritatea calificata a capitalului social.

Avand in vedere dispozitia cuprinsa in art. 192 din Legea nr. 31/1990, republicata, actul aditional la actul constitutiv trebuie sa fie semnat de toti asociatii?

In cazul societatii cu raspundere limitata, fiecare parte sociala da dreptul la un vot in adunarile generale.

Intrebare

Exista situatii in care asociatul nu poate exercita dreptul de vot?

Stabiliti valoarea de adevar a urmatoarei afirmatii :

In societatea cu raspundere limitata convocarea adunarii generale se realizeaza numai de catre administratorii societatii .

a)  adevarat, b) fals.

Motivati raspunsul.

La data de 01.07.2008 a fost adoptata hotararea Adunarii Generale a Asociatilor societatii comerciale "F.B" SRL, adunare la care asociatul L.M a lipsit desi fusese convocat prin scrisoare recomandata, cu confirmare de primire. Printre masurile adoptate, hotararea AGA contine si modificarea obiectului de activitate al societatii. Asociatul L.M nefiind de acord cu hotararea AGA din 01.07.2008, a formulat actiune in anularea hotararii A.G.A. actiunea fiind introdusa la data de 05.07.2008. Societatea, prin reprezentantul legal a solicitat respingerea actiunii ca prematur introdusa deoarece se poate solicita anularea unei hotarari AGA in termen de 15 zile de la data publicarii acesteia in Monitorul Oficial.

Intrebare:

Exceptia de prematuritate a introducerii actiunii in anularea hotararii AGA este intemeiata? Motivati.

Care este sanctiunea aplicabila administratorilor unei societati cu raspundere limitata, in cazul in care, fara a fi avut acordul Adunarii Generale a Asociatilor accepta calitatea de administrator la o alta societate cu acelasi obiect de activitate?

In ce conditii pot fi transmise partile sociale ale asociatilor unei societati cu raspundere limitata, fata de terte persoane? Explicati raspunsul.

M.V. este asociat unic la o societate cu raspundere limitata, incheind cu o terta persoana un contract prin care se obliga ca, in schimbul investitiei pe care aceasta o va face societatii sa-i cesioneze parti sociale pe care le detine in societate. Conventia incheiata de asociatul unic privind cesiunea de parti sociale in schimbul investitiei pe care o realizeaza terta persoana in folosul societatii este valabila?

8. S.C. "BM" SRL s-a constituit cu doi asociati, respectiv "SL" si "VN", cu participare egala la capitalul social, fiecare detinand un procent de 50% din totalul partilor sociale. Asociatul "SL" cesioneaza in totalitate partile sociale celuilalt asociat, incheindu-se contractul de cesiune de parti sociale fara ca operatiunea de cesiune sa fie inregistrata in registrul comertului.

Intrebare:

Contractul de cesiune de parti sociale este opozabil si fata de tertele persoane sau produce efecte Contractul numai intre asociati?