Formele principale ale somajului

Formele principale ale somajului

In literatura de specialitate, exista urmatoarele criterii de clasificare:

A.    Din punct de vedere al legaturii cu persoanele care au cercetat fenomenul:

somajul clasic, datorat necorelarilor de pe piata muncii si cresterii exagerate a salariilor;

somajul keynesian, a carui ratiune se gaseste intr-o cerere prea redusa de mana de lucru: firmele, fara perspective favorabile de a-si vinde produsele, nu numai ca renunta la noi angajari, dar diminueaza si salariile propriilor lucratori.

B.    Din punct de vedere al cauzelor:

somaj involuntar, cazul celor care, oferindu-si forta de munca si fiind gata sa accepte salarii relativ mici, nu gasesc un loc de munca. In acest cadru, poate fi vorba de doua aspecte:

(a)   teoria ' job search' (somajul cautarii de G. Stiegler), tinand seama de perioada necesara acumularii de informatii asupra ofertei de munca si a pretului mainii de lucru;

(b)  teoria 'salariului de eficienta', estimat, de obicei, la un nivel superior celui care ar antrena echilibrul pe piata. Situatia dand nastere unui excedent de cerere, provoaca scaderea ratei salariilor, la un nivel care permite restabilirea concordatului pe piata muncii;

somaj voluntar, referitor la personele care fie ca nu doresc sa lucreze, fie ca refuza sa munceasca pentru un nivel al salariului fixat prin jocul cerere-oferta;

somaj frictional, in legatura cu greutatile de adaptare in perioada intermediara dintre doua slujbe si cu disfunctionalitatile proprii pietei muncii, creatoare de somaj, calificare slaba, 'solutia' unor munci dezagreabile, s.a. In acest context se intalneste notiunea de somaj frictional natural , in sensul ca fluiditatea dintre cerere si oferta nu este niciodata perfecta, asa incat schimbarea postului sau cautarea unei ocupatii provoaca un rastimp in care persoana in cauza incearca sa se inscrie in randul somerilor;

somaj tranzitoriu, datorat insuficientei adaptari a ofertei de munca la cererea declarata;

somaj de inadecvare, propriu celor care nu s-au putut obisnui cu o anumita slujba si care doresc, in continuare, ceva potrivit lor;

somaj de conversie, propriu persoanelor licentiate, in cautarea unei munci stabile, corespunzatoare calificarii lor;

somaj de excluziune, se refera la grupele cele mai defavorizate de persoane (fie varstnici, fie tineri in stagii de formare sau necalificati);

somaj structural, are la baza progresul tehnic si este intalnit atunci cand structura socio-profesionala clasica nu mai este similara celei existente. Pe termen scurt 'socul' tehnicii produce o scadere a ocuparii, in masura in care muncitorii sunt inlocuiti de masini).

C.    Din punct de vedere al gradului de repetabilitate:

somaj repetitiv, apare in cazul persoanelor cu mai multe 'stagii' de pierdere a locului de munca;

somaj singular (accidental).

D.    Din punct de vedere al gradului de inutilizare a timpului de munca si a capacitatii de lucru:

somaj complet, cand individul ramas fara post isi inceteaza total activitatea;

somaj partial, in decursul caruia, totusi, se lucreaza o buna parte a timpului aferent (cazul reducerii duratei saptamanii de lucru);

somaj deghizat, propriu persoanelor care au avut, in perioada precedenta, o activitate aparenta (femeile care se ocupa, la domiciliu, de cresterea copiilor sau de menaj), activitati nesalarizate, fac parte din categoria somajului aparent. Daca ele doresc sa devina angajate si nu gasesc locuri de munca, corespund somajului deghizat.

E. Dupa sezonalitatea lucrului:

somaj tipic;

somaj sezonier, de durata limitata si in general, relativ scurta, care atinge profesiile specifice anumitor perioade ale anului (in constructii, turism, agricultura, etc.).

F. Dupa tipul miscarilor din cadrul economiei:

somaj ciclic, conjunctural, determinat de faptul ca, dupa o reducere a cererii de munca, se dezvolta un cerc vicios, care antreneaza o rata a somajului din ce in ce mai mare. In acest caz singurul remediu, pare, relansarea artificiala a consumului, prin marirea deficitului bugetar, scaderea fiscalitatii, micsorarea ratei dobanzii, s.a.;

somaj cronic, devine in timp de neinlaturat.

G.    Dupa factorii legati de procesul de productie:

somaj tehnic, este de fapt o inactivitate fortata, din cauza lipsei anumitor cantitati din prod-factorii utilizati intr-o firma, defectiunilor unor masini sau dificultatilor de aprovizionare;

somaj tennologic, datorat costurilor crescute, generate de noile echipamente introduse in fluxul de productie.

H.    Din punct de vedere al veridicitatii situatiei in care se afla persoanele disponibilizate:

somaj real, referitor la oricare din criteriile anterior amintite;

falsul somaj, propriu indivizilor care incearca sa adopte statutul de somer, pentru a profita de regimul de protectie sociala (persoane care nu doresc sa munceasca sau care lucreaza pe 'piata neagra').