Felurile reprezentarii

Felurile reprezentarii

1. In raport de izvoarele puterii de reprezentare se distinge: reprezentarea legala, cand are ca izvor legea si reprezentarea conventionala, cand are ca izvor vointa.

2. Se mai face deosebire intre: reprezentarea facultativa echivalenta cu re­prezentarea voluntara, intrucat exista un act de vointa al reprezentatului si re­prezentarea legala, reprezentarea judiciara, gestiunea de afaceri etc.

3. Dupa obiectul sau, reprezentarea poate fi: "speciala', cand se refera la un act izolat si "generala', cand este vorba de o categorie de acte sau chiar toate actele reprezentatului.

4. in comert intalnim doua feluri de reprezentare: reprezentarea exclusiva si reprezentarea colectiva.

a). reprezentarea exclusiva este aceea in virtutea careia o persoana isi asuma sarcina sa incheie operatiuni pe socoteala si in numele altei persoane, dar cu conditia ca persoana pentru care se incheie operatiunea sa nu aiba dreptul sa-si aleaga vreun alt reprezentant in tara sau in circumscriptia in care isi desfasoara activitatea persoana aleasa de el ca reprezentant.

b). reprezentarea colectiva cand operatiunile juridice ale unui comerciant sunt incheiate de mai multe persoane de mai multi reprezentanti laolalta.

Se poate conveni insa ca fiecare din reprezentanti sa poata incheia separat acte juridice, in acest caz, nu mai avem procura colectiva, deoarece prin repre­zentare colectiva intelegem reprezentanta in virtutea careia mai multe persoane laolalta pot incheia operatiuni pentru reprezentat. Codul comercial prevede re­prezentarea colectiva dar el dispune ca, daca nu s-a prevazut in mod expres ca operatiunile comerciale trebuie sa fie incheiate de toti reprezentantii laolalta, prezumtia este ca fiecare in parte poate incheia operatiuni valabile (art. 389 Codul comercial). Operatiunea este valabila si cand majoritatea reprezentantilor accepta reprezentanta (art. 389 Codul comercial).

Reprezentanta indirecta in temeiul careia in raporturile dintre reprezentant si tert, actul juridic incheiat produce efecte numai in patrimoniul reprezentan­tului, dar pe baza raporturilor interne dintre reprezentant si reprezentat efectele actului juridic se produc in patrimoniul reprezentatului care este adevaratul ti­tular, care este adevaratul beneficiar al acestor efecte. Acest raport intim de reprezentare este opozabil creditorilor si avanzilor cauza ai reprezentatului. Prin urmare, reprezentarea indirecta a drepturilor intre terti si reprezentat desi intre ei nu exista raporturi juridice. Reprezentarea indirecta este acceptata de legiui­torul roman in cazul institutiei privilegiului gaj in favoarea reprezentantului asupra bunurilor reprezentatului ce se afla in posesia sa si aceasta chiar in cazul in care reprezentantul actioneaza in nume propriu dar pe socoteala altuia. Or, daca reprezentantul ar fi proprietarul bunurilor dobandite, in temeiul contractului cu tertul nu ar avea nevoie de o atare garantie.