Externalitati pozitive si negative

Externalitati pozitive si negative

Trasatura comuna a tuturor situatilor de esec al pietelor consta in discrepanta dintre costurile sau beneficiile private , pe de o parte, si costurile sau beneficiile sociale, pe de alta parte.

Externalitatile sunt situatiile in care preturile pietei nu reflecta unele dintre costurile sau beneficiile asociate productiei sau consumului, ele avand un caracter extern intrucat nu sunt asociate vanzatorului sau cumparatorului, ci unei terte parti.

In cazul externalitatilor, productia sau consumul unui bun de catre un agent economic modifica functia de productie sau de utilitate a unui alt agent economic. Ele apar datorita faptului ca drepturile de proprietate asupra unor resurse economice sunt insuficient definite.

Extenalitatile pot fi pozitive sau negative.

Externalitatile negative apar in cazul activitatilor de productie sau de consum ce genereaza costuri pentru terte parti.

Externalitatile pozitive corespund unor activitati ce aduc beneficii pentru terte parti.

In cazul activitatilor care genereaza externalitati pozitive, beneficiile private sunt mai reduse decat beneficiile sociale., deoarece acestea din urma includ, pe langa beneficiile private si beneficiile externe ce revin unor terte parti.

Externalitatile pozitive se concretizeaza in nivele ale productiei si consumului sub cele corespunzatoare alocarii eficiente a resurselor.

O situatie economica implica o externalitate de consum daca un consumator se preocupa direct de productia sau consumul unui alt agent economic si este o externalitate de productie, cand posibilitatile de productie ale intreprinderii sunt influentate de alegerile altor intreprinderi sau de un consumator.

Un exemplu celebru de externalitate pozitiva, introdus de J. Meade este cel al apicultorului si proprietarului unei livezi.  Albinele vor da mierea din florile livezii, iar pomii vor fi polenizati de catre albine si vor da mai multe fructe.

Externalitatile negative se intalnesc in cazul activitatilor ce genereaza costuri private mai reduse decat costurile sociale. Aici se incadreaza toate activitatile de consum si de productie care genereaza poluare atmosferica si fonica.

Internalizarea externalitatilor negative consta in incorporarea costurilor externe in pretul pietei.  Pentru estimarea costurilor externe ale poluarii au fost dezvoltate metode complexe de evaluare a efectelor acesteia. In cazul productiilor poluante, guvernul poate interveni, introducand un impozit pe vanzari care sa reflecte dimensiunile costului extern , astfel incat costul marginal privat sa se deplaseze la nivelul celui social.

A.C. Pigou a aratat ca externalitatile negative pot fi internalizate prin impozit asupra activitatii poluante si prin subventie in favoarea celor ce suporta efectele externe negative .

R. Coase a abordat cazul unui numar redus de agenti afectati de o externalitate negativa, propunand o solutie care evita interventia guvernamentala. Atunci cand numarul agentilor economici afectati este redus, atribuirea drepturilor de proprietate duce la internalizarea efectelor externe.

Bunurile publice se caracterizeaza prin doua trasaturi importante:

non - excluziunea : nici o persoana nu poate fi exclusa din sfera consumatorilor potentiali ai unui bun economic ;

non - rivalitatea : consumul unui agent economic nu reduce disponibilitatea bunului public pentru alti agenti.

Demarcatia dintre bunurile publice si cele private are un rol important in delimitarea sectorului public al economiei.

Sectorul public are urmatoarea componenta :

- sectorul privat de piata, ce grupeaza toate intreprinderile private, fie individuale , fie asociative;

- sectorul public non - piata, ce include administratiile publice ;

- sectorul public de piata, reunind intreprinderile publice ;

- sectorul privat non - piata, incluzand administratiile private.

Non - excluziunea si non - rivalitatea sunt perfecte atunci cand indivizibilitatea cererii si, respectiv, cea a ofertei sunt, la randul lor perfecte.

Existenta bunurilor publice determina aparitia de comportamente specifice. Problema  "pasagerului clandestin " este o astfel de ilustrare.

In conditiile non - excluziunii , apare posibilitatea consumului gratuit de bunuri publice. Potentialii consumatori au tendinta de a ascunde cererea pentru bunul respectiv, fiind mai avantajos sa lasi pe altii sa plateasca pentru oferta bunului public respectiv si totusi sa beneficiezi de acesta .

Acest comportament este mai putin probabil in comunitatile de dimensiuni reduse. Membrii acestei comunitati au posibilitatea informarii in ceea ce priveste contributia individuala la plata ofertei de bunuri publice si fac presiuni in directia combaterii comportamentului de tipul " pasagerului clandestin ".

Activitatea B:

1. Externalitatile sunt:

a) evenimente care sunt externe in raport cu evolutiile din economia nationala;

b) costuri absorbite de producatorii privati;

c) actiuni ale producatorilor in scopul reducerii costurilor;

d) diferentele dintre costurile sociale si private.

2. Care din urmatoarele situatii este un exemplu de externalitate pozitiva:

a) utilizarea, pentru producerea hartiei a deseurilor de lemn realizate in productia de cherestea;

b) activitatile recreationale pe lacul unei hidrocentrale;

c) controlul inundatiilor ca urmare a finalizarii unui canal de irigatii;

d) toate situatiile de mai sus.

3. In cazul unei externalitati negative:

a) costul social marginal este mai mic decat costul marginal privat;

b) costul social marginal este mai mare decat costul marginal privat;

c) rata sociala marginala de transformare este negativa;

d) bunul corespunzator este un bun liber.