Evolutia crizei financiare din 2007 pana in prezent

Evolutia crizei financiare din 2007 pana in prezent

Inceputul crizei economice

In februarie 2007, viitoarea criza mondiala parea sa fie mai mult o problema financiara americana. Si asta pentru ca din ce in ce mai multi clienti din Statele Unite nu si-au mai achitat creditele ipotecare cu grad ridicat de risc, ceea ce a provoacat primele falimente ale unor institutii bancare specializate.

In luna august a aceluiasi an, bursele americane incep declinul, iar bancile centrale intervin pe piete cu lichiditati.

Problemele finaciare ale americanilor continua si in 2008, an in care efectele crizei financiare se fac simtite atat in Europa cat si in Romania.

Nationalizari in lant

Pe 22 ianuarie 2008, Banca centrala americana (FED) isi scade rata dobanzii de referinta la 3,5%, cu trei sferturi de punct. La o luna mai tarziu, pe 17 februarie, Banca britanica Northern Rock este nationalizata pentru a fi salvata de la faliment.

In martie 2008, bancile centrale fac o noua injectie masiva de lichiditati pe piata creditelor, pentru a face fata contractiei acesteia. La jumatatea lui martie,  JPMorgan Chase anunta achizitionarea bancii de investitii Bear Stearns, la un pret scazut si cu ajutorul FED.

La jumatate de an dupa aceasta achizitie, trezoreria americana decide nationalizarea bancilor Fannie Mae si Freddie Mac, dupa ce acestea au suferit pierderi financiare importante.

Pe 15 septembrie 2008, soc pe piata bancara americana. Banca de investitii Lehman Brothers isi depune bilantul, iar Bank of America anunta cumpararea Merrill Lynch. La numai o zi distanta, compania de asigurari AIG (American International Group) este salvata de Guvernul american, care ii ofera 85 de miliarde de dolari in schimbul a 79,9% din capital.

Bursele din toata lumea, pe rosu

Pe 17 septembrie 2008, bursele din lume inregistreaza scaderi considerabile in timp ce  bancile centrale intensifica operatiunile pentru injectarea de lichiditati pe piata.

Fuziuni si nationalizari masive in toata lumea

Pe 18 septembrie 2008, Banca britanica Lloyds TSB cumpara HBOS, institutie financiara concurenta, iar la mai putin de o saptamana, pe 26 septembrie, JPMorgan preia controlul asupra Washington Mutual, cu ajutorul autoritatilor federale.

Tot in septembrie, compania de asigurari belgiano-olandeza Fortis este ajutata de statele belgian, olandez si luxemburghez.

Banca britanica Bradford and Bingley este nationalizata. Tot acum si Banca Dexia este nationalizata de autoritatile franceze si belgiene.

Reuniuni de urgenta si planuri de salvare

La inceputul lui octombrie, Camera Reprezentantilor adopta un plan de salvare a sectorului financiar, in valoare de 700 de miliarde de dolari. Tot atunci, avea loc la Paris, pe 4 octombrie 2008, reuniunea de urgenta a liderilor membrilor europeni ai G8 care nu reusesc sa ajunga la un acord privind infiintarea unui fond european pentru sustinerea institutiilor financiare aflate in dificultate.

Londra anunta un plan de salvare care include o nationalizare partiala a bancilor. Fondul Monetar International (FMI) revizuieste in scadere previziunile privind cresterea economica mondiala, in conditiile in care bursele sunt in scadere.

Tot in octombrie, BNP Paribas preia Fortis in Belgia si Luxembourg, devenind cea mai mare banca de depozite din Europa.

Pe 12 octombrie, cele 15 tari din Zona euro ajung la un acord privind un plan de actiune: garantarea creditelor interbancare si posibila recapitalizare a bancilor. La 15 octombrie 2008, Wall Strret inregistreaza cea mai mare scadere de dupa 1987.

Europenii, reuniti la un summit la Bruxelles, cer organizarea unui summit mondial inainte de sfarsitul anului, pentru reformarea sistemului financiar international. Pretul petrolului scade sub 70 de dolari barilul.[2]

BIM: 20 de milioane de someri pana la sfarsitul lui 2009

In octombrie 2008, Biroul International pentru Munca (BIM) estima ca efectele crizei financiare vor antrena  pierderea a 20 de milioane de locuri de munca in lume pana la sfarsitul anului 2009.

Tot mai multe state cer ajutor FMI

Pe 24 octombrie 2008, Islanda cere oficial Fondului Monetar International un ajutor de doua miliarde de dolari pentru a face fata crizei care ii distruge sistemul bancar. Tot acum si Ucraina cere un imprumut de 16,5 miliarde de dolari .

In tot acest timp, euro ajunge la cel mai scazut nivel fata de dolar din aprilie 2006. FMI, UE si Banca Mondiala anunta ca acorda 20 de miliarde de euro imprumut Ungariei.

Industria auto, urmatoarea victima a crizei

Pe 18 noiembrie 2008, GM, Ford si Chrysler cer Congresului o noua extindere a alocarilor din bani publici, avertizand ca industria auto este in pragul dezastrului. Actiunile General Motors si Ford se depreciaza, cunoscand o scadere de 90%, respectiv 80%, in ultimele 12 luni.

In aceeasi perioada, pretul petrolului atinge minimul ultimelor 22 de luni:  52,55 USD pe baril pe piata de la New York.  Statele din Nordul Europei vor acorda Islandei un imprumut in valoare de 2,5 miliarde de dolari pentru a ajuta tara sa-si revina din criza financiara cu care se confrunta. Banca centrala a Elvetiei a coborat dobanda cheie cu 1 punct procentual la 1%.[3]

Previziuni sumbre pentru Romania

In noiembrie 2008, Moody's anunta ca Romania ar putea intra in recesiune in 2009. Tot acum, intra in vigoare decizia BNR de a reduce rezervele minime obligatorii pentru lei la 18%. ArcelorMittal avertizeaza ca ar putea concedia 16% dintre angajati, incepand cu ianuarie 2009.

Tot pe plan intern, BERD anunta ca economia Romaniei va creste cu 3% in 2009, iar Dacia ar putea disponibiliza 600 de muncitori in decembrie. Azomures decide sa opreasca total productia din 2 decembrie, iar companiile romanesti anunta disponibilizari masive.

Efectele crizei se rasfrang si in 2010.

2. Economia mondiala: prezent si viitor

Topul vinovatilor pentru criza economica mondiala

Revista americana Time a realizat un top cu cele mai vinovate persoane pentru declansarea crizei financiare actuale. In acest fel, publicatia americana arata 'suspectii de serviciu' in acest caz.

Pe primul loc al clasamentului se situeaza Phil Gramm, presedintele Comitetului Bancar din Senatul american. Acesta este acuzat ca a sustinut dereglementarea pietelor financiare.

In 2000, oficialul american a trecut prin Congres un act prin care permitea contractele de tip swap, fara a mai fi controlate. In urma acestei decizii, AIG a fost condusa in situatia de faliment, apeland la ajutorul statului pentru a ramane pe piata.

Pe pozitia a doua se situeaza Christopher Cox, fostul director al Securities Exhange Commision (SEC), din cauza atitudinii fata de activitatile magnatului Madoff. Acesta este acuzat si de lipsa de interventii in legatura cu transparenta activitatilor Lehman Brothers si Merril Lynch.

Ultimul loc pe podium, il ocupa Angelo Mozilo, fondatorul celei mai mari banci ipotecare din SUA, Countrywide. Acesta a facut o afacere de success din faptul ca oferea credite unor oameni care nu puteau justifica, in nici un fel, ca vor putea sa isi achite aceste datorii.

Din acest top, alcatuit din 25 de pozitii, mai fac parte si fostul presedinte american George W. Bush, Allan Greenspan, fost presedinte al Federal Reserve si afaceristul Bernard Madoff.

Totusi, topul arata si vina purtata de populatia SUA, aceasta ocupand pozitia a XVI-a a clasamentului. Consumatorul american este acuzat ca a cheltuit mai mult decat putea sa isi permita, in ultimii 40 de ani.

Revista Time scrie ca americanii au renuntat la acest obicei, mult prea tarziu, in al patrulea semestru din 2008.[5]

Cat va mai dura criza economica mondiala?

Criza ce a lovit economia mondiala va fi de lunga durata si, odata cu ea, pietele financiare au demonstrat ca au limitarile si 'stupiditatea' lor. Pe pietele imperfecte, cu informatiile asimetrice, statisticile oficiale nu mai reflecta realitatea, este de parere Joseph Stiglitz, castigator al premiului Nobel pentru Economie.

Aproximativ 40% din americani sunt in somaj de mai mult de sase luni, 50% din tinerii afro-americani nu-si gasesc un prim loc de munca, nivelul salariului mediu in Statele Unite a scazut cu mai mult de 4% intre 2000 si 2008, statul american a injectat peste 180 miliarde in ajutor public pentru asiguratorul AIG, care este echivalent cu un sfert de secol de ajutor pentru Africa, sunt doar cateva dintre datele extrem de infricosatoare privind economia SUA.

'Statele Unite s-au multumit sa tina sub perfuzie un sistem economic bolnav, fara sa atace fondul problemei. Astazi, datoria publica este substituita de esecul agentilor privati, ceea ce inseamna ca aceasta criza va fi lunga si riscul unui 'colaps global' exista'[6].

Chiar daca Asia este o zona de crestere semnificativa, aceasta nu va fi suficienta pentru a umple pierderile suferite de economiile din Europa si SUA. In mod similar, China nu este o garantie infailibila: in 18 luni ea a cumparat mai putin decat obligatiunile trezoreriei americane.

Joseph Stiglitz sustine ca, pentru ca SUA sa depaseasca aceasta criza, trebuie sa rezolve mai intai problema datoriei publice. Din punctul sau de vedere, in acest sens sunt posibile trei solutii:

- Inflatia, dar creditorii sunt de parere ca vor pierde bani si, prin urmare, este putin probabila;

- Restructurarea datoriei publice si private, dar bancile se opun pentru ca 's-ar recunoaste neinspiratele lor investitii'(de asemenea, este putin probabila);

- Sa nu se abordeze problemele sistemice, ci pur si simplu sa se stimuleze cresterea economica prin intermediul ocuparii fortei de munca (solutia trebuie sa fie aleasa).

Criza a omorat leasingul imobiliar

Economistul este de parere ca este necesara si o inlocuire a PIB-ului cu un indicator care sa masoare bunastarea, considerand ca indicatori gen 'calitatea vietii ar trebui sa fie in centrul preocuparilor noastre, iar obiectivele pietei trebuie sa fie reajustate'.

Cu toate acestea, gasirea unui indicator care sa inlocuiasca PIB-ul ar putea fi greoaie, deoarece acesta ramane un indicator imperfect, dar rational, in timp ce bunastarea este foarte subiectiva si nesigura.

Economia mondiala asteapta o noua lovitura in august

Chiar daca sunt cateva tari care dau semne de redresare, unii analisti financiari britanici avertizeaza ca inca nu a trecut cea mai dificila perioada a crizei.

Bazandu-se pe ciclicitatea loviturilor pe care economia le-a primit in ultimii doi ani, luna august va fi una dintre cele mai grele, potrivit jurnalistilor de la The Guardian.

La prima impresie, situatia economica ar confirma ca luna aprilie a anului 2009 a fost varful crizei si ca redresarea a inceput. Agentii imobiliari au din nou clienti, se primesc din nou bonusuri salariale, iar valoarea actiunilor a crescut cu 1.000 de puncte.

Nu doar britanicii au motive sa se linisteasca. Industria chineza si exporturile japoneze dau semne ca s-ar reface, iar situatia pietei imobiliare din SUA nu pare sa se mai agraveze.

Expertii spun, insa, ca nu este momentul ca oamenii de afaceri sa plece linstiti in concediu deoarece tendinta din ultimii doi ani arata ca luna august va fi foarte dificila. Ei se bazeaza pe faptul ca, de la inceputul crizei financiare, la fiecare sase luni a avut loc o inrautatire a situatiei economice.

Prima victima a crizei a fost banca britanica Northern Rock, care si-a pierdut o mare parte din clienti in septembrie 2007, lucru care a condus in cele din urma la nationalizarea ei, sase luni mai tarziu. [7]

Tot in primavara anului 2008, Bear Stearns, una dintre cele mai mari banci americane, nu a mai putut fi salvata si a fost vanduta catre JP Morgan. Ciclul de sase luni a continuat cu falimentul Lehman Brothers pe 15 septembrie 2008.

Dupa prabusirea Bear Stearns, economistii credeau ca ce a fost mai rau a trecut, iar criza nu va mai apuca sa loveasca si India sau China. Aparenta liniste a fost urmata de falimentul Lehman Brothers, care a marcat momentul prabusirii intregului sistem financiar mondial.

Economistii atrag acum atentia ca exista inca probleme serioase legate de capitalizarea sectorului bancar si controlul datoriei sectorului public. De asemenea, bancile centrale si guvernele intentioneaza deja sa isi retraga sprijinul.

Economia mondiala este in regres: numeroase tari europene au confirmat o recesiune ce risca sa persiste in 2010, statisticile japoneze se anunta si mai slabe, iar in ciuda adoptarii planului Obama, o revenire a economiei este inca departe.

Numeroase state au anuntat o comprimare semnificativa a economiei in al patrulea trimestru din 2008: Franta, Germania, Spania, Italia, Olanda, Portugalia, Ungaria, Austria si Estonia, informeaza AFP preluat de Newsin.

Confirmand aceasta tendinta, cele mai recente statistici realizate pentru zona euro, au indicat o scadere a produsului intern brut (PIB) cu 1,5% in al patrulea trimestru, cea mai mica cifra de la infiintarea zonei.

Pentru 2010, previziunile se anunta si mai sumbre, in special pentru Spania, cu o scadere estimata la 1,6% si Franta, ce prevede o reducere a PIB-ului cu 'cel putin 1%'.

Ungaria a intrat in recesiune in al patrulea trimestru din 2008, dupa ce produsul intern brut (PIB) s-a comprimat cu 0,1%, fata de trimestrul anterior si cu o rata anuala de 2%.

Italia, intrata in recesiune in al treilea trimestru din 2008, a inregistrat in ultimele trei luni ale anului 2009 o scadere a produsului intern brut (PIB) cu 1,8%, fata de trimestrul precedent, si o scadere de 0,9% in anul 2008, potrivit estimarilor preliminare.

De asemenea, economia portugheza a intrat in recesiune la sfarsitul lui 2008, dupa ce produsul intern brut (PIB) a scazut cu 2% in trimestrul al patrulea, conform estimarilor publicate de institutul national de statistica (INE).

Companiile franceze au facut disponibilizari masive in al patrulea trimestru, in contextul in care economia s-a comprimat in cel mai rapid ritm din ultimii 34 de ani, pregatind economia pentru o evolutie foarte slaba in primul trimestru al anului 2009. Astfel, produsul intern brut s-a comprimat cu 1,2% in ultimul trimestru din 2008, au aratat datele publicate de biroul national de statistica INSEE, scadere mai mare decat estimau analistii, ce prevedeau o scadere de 1,1%.

Insa situatia se anunta chiar mai grava pentru Japonia. Economistii prevad o scadere a PIB-ului cu 3% fata de al treilea trimestru si cu 11,6% fata de perioada similara a anului precedent.

In Statele Unite, economia s-a comprimat cu 3,8% in al patrulea trimestru al anului 2008, potrivit datelor provizorii, cea mai slaba performanta din 1982.

Sfarsitul crizei pare sa fie departe

Sfarsitul crizei mondiale pare sa fie inca departe, in ciuda votului iminent acordat planului de relansare din Statele Unite in valoare de 789 miliarde dolari.

Prin urmare, in Statele Unite, ipoteza oficiala a unei reveniri pe crestere in acest an pare improbabila, asa cum a recunoscut si consilierul economic al presedintelui Barack Obama, Lawrence Summers, care a afirmat ca revenirea va putea avea loc abia la sfarsitul lui 2010.

Industriile europene au fost lovite din plin de criza financiara, in special industria auto. Grupul francez Michelin a inregistrat o scadere a profitului cu 53,8% in 2008 si se asteapta ca 2010 sa fie 'un an extrem de dificil'.

In cadrul transportului aerian, care inregistreaza o scadere a pasagerilor ce calatoresc in scop de afaceri, constructorul suedez Saab Aviation a pierdut 20,50% din valoarea titlurilor, iar compania franco-olandeza Air France-KLM a decis sa disponibilizeze pana la 1.200 angajati.