1. ECONOMIA SUBTERANA - Definitie si efecte asupra economiei.
Economia subterana reprezinta ansamblul activitatilor economice desfasurate organizat, cu incalcarea normelor sociale si ale legilor economice, avand drept scop obtinerea unor venituri ce nu pot fi controlate de stat. Aparitia economiei subterane coincide cu aparitia statului si impunerea unor reguli, norme si legi, iar dezvoltarea fenomenului este corelata cu etapele istorice ale dezvoltarii statului.
Comertul clandestin cu pietre pretioase si tesaturi deosebite, braconajul, distileriile clandestine sunt activitati ramase celebre pana in epoca noastra; apoi comertul complementar, traficul de frontiera cu bunuri de larg consum ce lipseau de pe piata organizata in sistemul socialist si marile afaceri, precum traficul de armament, de carne vie, droguri, tutun, alcool, au insotit economia subterana pe parcursul timpului,adaptandu-se realitatii imediate din fiecare perioada.
In sfera de cuprindere a economiei subterane au fost incluse practici foarte variate, respectiv: frauda fiscala, munca clandestina, traficul de droguri,traficul de arme,coruptia, prostitutia, dar si o serie de activitati casnice care sunt aducatoare de venituri neinregistrate.
In ceea ce priveste participantii la activitatile subterane, pot fi identificate doua categorii de persoane; cele care lucreaza si obtin venituri exclusiv in economia subterana iar cea de-a doua categorie o reprezinta persoanele ce obtin venituri atat din surse legale, cat si din economia subterana.
Pana la revolutia din 1989 moment cand Romania avea sa treaca de la economia planificata la economia de piata, sistemul planificat a urmarit teoretic indeaproape toate operatiunile economice, sistemul de sanctionare fiind foarte drastic, totusi si in acest sistem functiona o piata paralela.
Dupa 1990 populatia Romaniei a perceput in mod diferit principiile economiei de piata si in consecinta, reactia a fost pe masura, astfel incat sectoare intregi din fosta economie de stat s-au reorientat spre cateva tinte clare diferite:
- acceptarea regulilor economiei de piata si, in consecinta, redimensionarea si remodelarea activitatii pentru a face fata acestor situatii.
- Identificarea unor facilitati imediate, la marginea sau in afara sistemului legal, implicarea in tranzactii nespecifice, abandonarea nejustificata a patrimoniului in schimbul unor beneficii aparente imediate.
In Romania pe fondul monotoniei ofertei de bunuri de consum, a lipsurilor mergand pana la criza, in special in domeniul alimentar, schimbarea de sistem a fost prilejul pentru organizarea imediata a unor structuri ale economiei subterane in principal in domeniul comertului prestarilor de servicii dar si in cateva ramuri industriale producatoare de produse alimentare si bunuri de consum.
Dintre elementele componente ale economiei subterane, cele mai raspandite in primul moment, in tara noastra, au fost activitatile desfasurate fara inregistrare, evaziunea fiscala si munca la negru.
Evaluarea ponderii economiei subterane in P.I.B. variaza in functie de metodele folosite, estimarile Comisiei Nationale de Statistica fiind pentru ultimii ani in general reduse 5-10 % din P.I.B. dar suferind constant o anumita crestere, dar specialistii in economie, in combaterea criminalitatii si ziaristii au apreciat niveluri mult mai ridicate, respectiv peste 30 % din P.I.B.
Factorii esentiali care au permis dezvoltarea exacerbata a economiei subterane pot fi in principal urmatorii:
- incertitudinile legislative ce au insotit mutatiile economice;
- divizarea economica necontrolata, aparitia unor mici intreprinderi cu activitate temporara, speculativa;
- descentralizarea, divizarea puterii prin distribuirea responsabilitatilor, crescand astfel numarul indivizilor coruptibili;
- Atitudinea toleranta atat a autoritatilor, cat si a populatiei fata de incalcarea reglementarilor, o oarecare reticenta fata de disciplina;
- Jonctiunea imediata realizata de reprezentantii pietei paralele existente in perioada socialista cu cercuri cu preocupari similare din statele vecine si, pe aceasta cale, conectarea la structurile internationale ale economiei subterane.
2. Sistemul economiei subterane
Sfera activitatilor pe care le poate include economia subterana este deosebit de cuprinzatoare dar sunt acceptate si analizate drept componente ale economiei subterane: frauda fiscala, munca la negru si activitatile criminale.
2.1 Frauda fiscala reprezinta ansamblul practicilor care urmaresc eludarea in totalitate sau in parte a impozitului datorat statului
In functie de locul de manifestare, intensitate, metodele folosite in antiteza cu legislatia economica fiscala, dar si cu morala si toleranta societatii frauda poate imbraca anumite forme precum: evaziunea fiscala, contrabanda, inselaciunea dar si forme nesesizabile sau speculative, interpretari particulare ale unor prevederi legale in scopul sustragerii sau evitarii impozitarii.
In activitatea practica, incadrarea fraudei, in formele dure de manifestare sau in cele speculative este determinata de legislatia statelor si de momentul desfasurarii unei anumite activitati. Astfel, functie de politica economica adoptata la un moment dat operatiunile de import pot fi purtatoare ale unor impozite foarte mari sau dupa caz, ale unor taxe conventionale justificate de costurile unor servicii vamale.
Fara a detalia motivele care determina optiunea pentru o anumita politica vamala, rezulta clar ca eludarea obligatiilor vamale va produce efecte diferite in cele doua cazuri, aceeasi fapta putand fi considerata o grava infractiune sau o eroare statistica.
Declararea veniturilor si, in consecinta stabilirea impozitului aferent acestora pot fi operatiuni simple daca sursele sunt bine delimitate si tehnica de calcul se bazeaza pe un sistem logic, dar complexitatea operatiunii creste, iar siguranta unor corecte determinari ale impozitelor scade accentuat in cazul existentei unei multitudini de surse de venit concomitente pentru acelasi subiect.
In practica se intalnesc foarte des situatiile cand contribuabili cu venituri mici sunt riguros impozitati, in timp ce posesorii unor surse multiple de venituri beneficiaza de o sumedenie de circumstante care in final conduc la o impozitare ce contravine evident principiilor de echitate fiscala
In acelasi cadru, trebuie explicata egalitatea dintre veniturile pe care un stat le obtine in cazul in care fiscalitatea nu exista sau nu este excesiva si eficienta organizarii in aceste conditii a institutiilor de control.
Aspectele prezentate, pun in lumina din unghiuri diferite rolul statului in generarea fraudei fiscale si consideram ca aceasta este punctul de plecare pentru orice material care urmareste analiza realista a acestui fenomen.
