EXPERTIZA CONTABILA  IN PROCESUL CIVIL

Consideratii generale privind procesul civil

Potrivit Constitutiei Romaniei orice persoana se poate adresa justitiei pentru apararea drepturilor a libertatilor si intereselor sale legitime.

Persoana vatamata intr-un drept al sau de o autoritate publica printr-un act administrativ sau nesolutionarea in termen legal a unei cereri este indreptatit sa obtina recunoasterea dreptului pretins, anularea actului si repararea pagubei.

Definitie

Procesul civil este activitatea desfasurata de instanta, partile aflate in litigiu, organul de cercetare si alte organe sau persoane care participa la infaptuirea justitiei in pricinile civile precum si raporturile dintre acesti participanti in vederea realizarii sau stabilirii drepturilor ori intereselor civile deduse judecatii si executarii silite a hotararilor judecatoresti sau altor titluri executorii conform procedurii stabilita de lege.

Procesele privind drepturile juridice civile, comerciale, de munca, administrative si de alta natura civila se judeca de catre instanta.

Aflarea adevarului presupune ca toate pricinile ce se judeca sa fie stabilite asa cum s-au petrecut in realitatea lor si in acest sens judecatorii sunt datori sa staruie prin toate mijloacele legale pentru a descoperii adevarul si pentru a preveni orice greseala in cunoasterea faptelor, iar probele sa fie apreciate de judecator potrivit convingerii sale intime.

In categoria probelor administrate in procesele civile se include si expertiza contabila.

Pentru declansarea unui proces civil este necesara introducerea unei actiuni civile.

Actiunea civila este mijlocul legal prin care o persoana cere instantei judecatoresti recunoasterea sau realizarea dreptului sau prin incetarea piedicilor puse in exercitarea sa de o alta persoana sau printr-o despagubire corespunzatoare.

Actiunea civila presupune trei elemente:

partile

obiectul

cauza actiunii civile

PARTILE in actiunile civile sunt:

a.  persoana interesata in apararea dreptului sau obiectiv nesocotit sau incalcat de catre o alta persoana;

b. persoana care a tulburat exercitiul normal al dreptului subiectiv;

c.  terte persoane.

Persoanele nominalizate la literele a) si b) au denumiri specifice conform diferitelor faze ale procesului civil si anume:

reclamant si parat in faza de judecare in fond;

apelant si intimat in faza apelului;

reclamant si intimat in faza recursului;

contestatar si intimat in faza contestatiei in anulare;

revizuent si intimat in faza de revizuire a unei hotarari judecatoresti;

creditor si debitor in faza executarii silite a unei hotarari judecatoresti.

In forma cea mai simpla, procesul civil are loc intre cele doua parti din proces respectiv intre reclamant si parat.

Uneori si alte persoane au interes sau legaturi cu raportul juridic ce a generat procesul.

In acest caz pentru ca hotararea ce se va pronunta sa aiba efect si asupra lor, legea permite in anumite imprejurari participarea acestora la procesul inceput.

Partile din proces respectiv reclamante si parate au posibilitatea sa cheme in cadrul procesului si late terte persoane sub forma de:

chemari in judecata

chemari in garantie

aratarea sau indicarea titularului dreptului.

Chemarea in judecata si a altor persoane are in vedere acele ipoteze in care tertul chemat ar putea sa pretinda aceleasi drepturi ca si reclamantul.

Chemarea in garantie este admisibila atunci cand partea care ar cadea in pretentie s-ar putea intoarce impotriva altei persoane cu o cerere de despagubire sau de chemare in garantie.

Aratarea sau indicarea titularului dreptului se poate face numai de parat printr-o cerere motivata in conformitate cu prevederile Codului de procedura civila potrivit caruia "paratul care detine un lucru pentru altul sau care exercita in numele altuia un drept asupra unui lucru va pute arata pe acele in numele caruia a detinut lucru sau a exercitat dreptul daca a fost chemat in judecata de o persoana care pretinde un drept real asupra lucrului"

OBIECTUL actiunii civile consta in ceea ce se cere prin actiunea introdusa respectiv pretentia reclamantului: plata unei sume de bani, constatarea unui drept , protejarea unui interes.

CAUZA actiunii civile este:

temeiul juridic al cererii respectiv fundamentul legal al dreptului pe care una din partile il invoca impotriva celeilalte parti (temeiul de drept)

neintelegerea sau conflictul care exista intre reclamant si parat cu privire la temeiul dreptului subiectiv (temeiul de fapt sau motivele)

scopul catre care se indreapta vointa celui care reclama sau se apara

Cauza actiunii civile trebuie sa indeplineasca o serie de conditii si anume:

sa existe;

sa fie reala;

sa fie licita;

sa fie morala.

Realizarea justitiei

La aparitia unui conflict din circuitul civil justitia se infaptuieste prin instante judecatoresti si alte organe cu activitate jurisdictionala (arbitraje) prevazute de lege.

Instanta judeca toate procesele privind raporturile juridice civile, comerciale , de munca, administrative si altele de natura civila pentru care legea nu stabileste o alta competenta.

Actele procesului civil

Procesul civil se concretizeaza intr-un complex de acte procedurale intocmite astfel:

a.  actele partilor aflate in litigiu:

cererea de chemare in judecata formulata de reclamant

intampinarea formulata de parat

cererea reconventionala formulata de parat cand si acesta vine cu pretentii impotriva hotararii judecatoresti

b. actele instantei de judecata:

incheierile de sedinta

hotararea judecatoreasca

dispozitia de comunicare a hotararii judecatoresti

dispozitia de punere in executare a hotararii judecatoresti.

c.  actele altor participanti la proces:

raportul de expertiza intocmit de expert

depozitia de martor

d. actele organelor auxiliare justitiei:

dovezile de comunicare a actelor de procedura

procesele verbale de luare la cunostinta a masurilor asiguratoare

e.  actele de executare ale executorilor judecatoresti.

In functie de natura lor actele pot fi:

judiciare care se indeplinesc in fata instantei asa cum sunt:

interogatoriul partilor

depozitiile martorilor

pronuntarea hotararii judecatoresti

extrajudiciare care se indeplinesc in cadrul procesului civil dar in afara instantei cum este cazul:

expertizelor;

somatiilor;

actelor de executare silita.

Masurile asiguratorii

Prin masurile asiguratorii instanta urmareste prevenirea disparitiei sau degradarii bunului in legatura cu care s-a nascut litigiu, iar atunci cand in discutie sunt actiunile personale, diminuarea activului patrimonial.

Prin masurile asiguratorii se intelege posibilitatea recunoasterii reclamantului de a solicita instantei masuri de indisponibilizare si conservare menite sa impiedice pe parat sa distruga sau sa-i instraineze bunul ce constituie obiectul litigiului sau activul patrimonial cand obiectul litigiului este o suma de bani.

Masurile asiguratorii sunt:

sechestru judiciar;

sechestrul asigurator;

poprirea asiguratorie.

Sechestru judiciar consta in indisponibilizarea bunului si numirea de catre instanta a unei persoane careia i se incredinteaza pe timpul cat dureaza procesul, bunul in litigiu spre pastrare si conservare.

Sechestrul judiciar se aplica asupra unui bun anume determinat si care face obiectul litigiului intre parti.

Sechestru asigurator consta in indisponibilizarea unor cantitati de bunuri mobile ale paratului, bunuri ce urmeaza sa fie executate silit pentru realizarea creantei reclamantului (creditorului) in situatia in care acesta castiga procesul iar paratul devenit debitor nu-si exercita obligatia de buna voie. bunurile asupra carora se instituie sechestrul asigurator fac parte din patrimoniu paratului dar nu formeaza obiect al litigiului.

Poprirea asiguratorie costa in indisponibilizarea prin hotararea instantei a sumelor de bani sau a altor titluri de credit pe care debitorul le are de primit de la un tert care ii este datornic pentru ca ulterior in baza titlului executoriu obtinut creditorul sa-si indestuleze creanta din aceasta suma prin validarea popririi.

Cauza judiciara si dezbaterile orale in timpul procesului civil de la pornire pana la definitiva rezolvare se materializeaza in incheieri de sedinte.

Incheierea de sedinta nu este altceva decat un proces verbal al celor petrecute in sedinta, costituind o oglinda scrisa a dezbaterilor orale care permite sa se urmareasca evolutia procesului si solutionarea sa.

Solutionarea litigiului cu care a fost investita instanta civila se face pe baza de probe.

Codul de procedura civila reglementeaza ca mijloace de proba inscrisurile, declaratiile martorilor, recunoasterea (marturisirea), interogatoriu precum si proba din raportul de expertiza.