Definirea si clasificarea resurselor financiare publice

Efectuarea cheltuielilor publice prevazute in bugetul public, este conditionata de mobilizarea resurselor financiare cu caracter public.

Ansamblul resurselor financiare include urmatoarele elemente:

- resursele financiare ale autoritatilor si institutiilor publice,

- resursele financiare ale intreprinderilor publice sau /si private,

- resursele financiare aflate la dispozitia organismelor fara scop lucrativ,

- resursele financiare ale populatiei.

Marimea resurselor financiare ale unei societati depinde de o serie de variabile dintre care se pot enumera: volumul produsului intern brut, nivelul preturilor, volumul si structura productiei precum si de posibilitatile de a apela la resurse financiare extraordinare (concretizate in imprumuturi, donatii, ajutoare etc.).

Resursele financiare publice reprezinta o componenta a resurselor financiare ale societatii, intre acestea existand un raport ca de la parte la intreg, cealalta componenta fiind reprezentata de resursele financiare private.

Potrivit definitiei acceptate de majoritatea economistilor resursele financiare publice exprima totalitatea mijloacelor banesti pe care autoritatile publice le incaseaza de la populatie si de la intreprinderi, in virtutea suveranitatii fiscale si prin relatii economice, avand ca destinatie acoperirea cheltuielilor publice.¹

In categoria resurselor financiare publice se includ urmatoarele:

a.resursele administratiei de stat centrale, care la randul lor, sunt formate din:

a₁ impozite si taxe prelevate de la agentii economici si de la populatie,

a₂ venituri nefiscale, provenite de la regiile publice autonome si de la societatile comerciale,

a₃ imprumuturi interne si externe etc.

b.resursele comunitatilor locale

b₁ prelevari fiscale si nefiscale, mobilizate pe plan local,

b₂ transferuri si/sau subventii de la bugetul de stat,

b₃ imprumuturi  si alte resurse.

c. resursele asigurarilor sociale de stat, constituite din:

c₁ cotizatiile pentru asigurari sociale de stat, suportate de agentii economici, institutiile publice, alte persoane fizice si juridice,

c₂ cotizatiile platite de persoanele asigurate,

c₃ alte resurse.

d. resursele institutiilor publice cu caracter autonom, provenite din:

d₁ veniturile obtinute din valorificarea produselor, executarea de lucrari sau prestarea de servicii,

d₂ subventii de la bugetul de stat,

d₃ imprumuturi.

Resursele administratiei de stat centrale si locale, impreuna cu resursele institutiilor publice cu caracter autonom si cu resursele asigurarilor sociale de stat formeaza sistemul resurselor financiare publice.

Marimea si structura resurselor financiare publice difera in functie de gradul de dezvoltare economica si de volumul cheltuielilor publice care urmeaza a fi efectuate. Acestea din urma sunt conditionate de obiectivele politicii financiare, respectiv de destinatiile prioritare care urmeaza a fi finantate.

Actiunea unor factori comuni asupra resurselor financiare publice si a cheltuielilor publice este de natura sa statorniceasca legatura de determinare dintre acestea. Asupra marimii cererii de resurse financiare publice actioneaza urmatoarele categorii de factori:

- factori economici, de natura sa influenteze evolutia produsului intern brut si, in consecinta, marimea veniturilor impozabile,

- factori sociali, a caror influenta se manifesta pregnant in conditiile unor nevoi de resurse financiare sporite pentru invatamant, sanatate, protectie si asigurari sociale etc.,

- factori monetari, a caror influenta poate fi transmisa prin intermediul preturilor. In acest context, cresterile de preturi si accentuarea fenomenului inflationist, genereaza cresterea salariilor si a profiturilor care, implicit, impun sporirea resurselor financiare prin intermediul impozitelor si a taxelor,

- factori demografici, de natura sa influenteze marimea resurselor financiare prin cresterea sau scaderea numarului populatiei active, a numarului contribuabililor,

- factori politici si militari, care pot influenta cresterea productiei si a veniturilor, cresterea fiscalitatii, ca urmare a masurilor de politica economica, sociala si financiara adoptate,

- factori de natura financiara, care exprima, sintetic, influentele exercitate asupra marimii resurselor financiare publice de catre celelalte categorii de factori, prin dimensiunea cheltuielilor publice, a caror crestere implica necesitatea sporirii resurselor financiare publice.

Resursele financiare publice se prezinta intr-o structura diversificata, ceea ce face posibila gruparea acestora in functie de mai multe criterii, astfel:

A. In functie de natura bugetelor la care sunt mobilizate intalnim:

a. resurse financiare ale bugetului de stat, care includ: veniturile curente (fiscale si nefiscale) si veniturile din capital,

b. resurse financiare ale bugetului asigurarilor sociale de stat, concretizate in contributiile pentru asigurarile sociale de stat si in celelalte resurse care alimenteaza acest buget,

c. resurse financiare ale bugetelor locale, concretizate in impozite, taxe si venituri nefiscale, mobilizate la nivelul administratiilor locale, dar si in sumele alocate de la bugetul de stat, transferurile cu destinatie speciala de la bugetul de stat, cotele si sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat. La acestea se adauga veniturile proprii ale bugetelor locale, inclusiv veniturile din capital.

d. resurse financiare cu destinatie speciala, concretizate in contributiile care alimenteaza fondurile speciale constituite la nivel central.

B. In functie de criteriul obligativitatii, resursele publice sunt:

a. prelevari cu caracter obligatoriu, de natura impozitelor, taxelor si contributiilor, ele reprezentand partea covarsitoarea a resurselor financiare publice,

b. resurse de trezorerie, utilizate pentru acoperirea decalajului temporar existent intre veniturile si cheltuielile bugetare, pentru acoperirea golurilor de casa ale bugetelor locale si a deficitelor temporare ale bugetelor fondurilor speciale. Resursele de trezorerie constau in imprumuturi pe termen scurt contractate pe piata de capital, prin emisiunea si vanzarea unor titluri de stat de natura de tezaur si a certificatelor de depozit.

c. resursele provenite din imprumuturi publice interne sau externe.

Imprumuturile publice (creditul publice) constituie un mijloc uzual de procurare a resurselor, la care statele apeleaza pentru acoperirea deficitelor bugetare. Creditori ai statului sunt persoanele fizice si / sau persoanele juridice care detin sume temporar disponibile pe care decid sa le fructifice pe calea imprumutului public, obtinand castiguri sub forma dobanzilor.

d. resursele provenite din finantari pe calea emisiunilor monetare fara acoperire (finantare prin inflatie). La aceasta modalitate de finantare se poate apela in situatiile in care resursele financiare provenite din alte surse sunt insuficiente. In astfel de situatii, statul apeleaza la un imprumut de la banca de emisiune, care pune in circulatie bancnote, cu consecinta inflatiei

C. Dupa regularitatea cu care sunt incasate la buget, resursele financiare publice se impart in doua categorii si anume:

a. resurse ordinare (curente) formate din veniturile pe care statul le incaseaza cu regularitate la buget. Fac parte din aceasta categorie:

a₁ veniturile fiscale provenite din:

- impozite directe, percepute asupra veniturilor sau / si averii persoanelor fizice sau juridice,

- impozite indirecte (accize, taxe vamale, monopoluri fiscale, taxe de timbru si de inregistrare, T.V.A.).

a₂ contributiile pentru asigurarile sociale de stat, provenite din sumele datorate de regiile autonome, societatile comerciale, institutiile publice, organizatiile cooperatiste si obstesti, persoanele fizice autorizate sa desfasoare activitati independente etc..

a₃ contributiile care alimenteaza fondurile speciale destinate acoperirii unor nevoi temporare care exced posibilitatilor bugetului,

a₄. veniturile nefiscale, in categoria carora se includ veniturile bugetare sub forma dividendelor,

redeventelor, chiriilor provenite de la regiile publice autonome si de la institutiile publice.

b. resurse extraordinare (incidentale sau intamplatoare), constituite din veniturile la care statul apeleaza in situatii deosebite, atunci cand resursele curente sunt insuficiente pentru acoperirea cheltuielilor publice. Din aceasta categorie de venituri fac parte:

b_1. imprumuturile de stat interne si externe_;

b₂ ajutoarele, donatiile si alte transferuri primite din strainatate,

b₃ sumele rezultate din lichidarea participatiilor de capital in strainatate sau din valorificarea bunurilor economice pe care statul le detine in afara granitelor sale.

b₄ emisiunea monetara fara acoperire.

D. In functie de provenienta lor, resursele financiare publice se grupeaza in:

a. resurse interne, care au ca provenienta impozitele, taxele, contributiile, imprumuturile contractate de la persoane fizice sau juridice, donatiile, emisiunile monetare etc.

b. resursele externe care includ, in principal, imprumuturile de stat contractate pe pietele financiare internationale, precum si transferurile externe de resurse banesti primite sub forma ajutoarelor nerambursabile de la organisme internationale sau din partea altor state.

E. Dupa sursa de formare, resursele financiare publice pot fi obtinute din:

a. produsul intern brut, prin intermediul impozitelor, taxelor, contributiilor, imprumuturilor, majorarilor de intarziere etc.,

b. avutia nationala, prin valorificarea proprietatii de stat, rezervele tezaurului, venituri din participatiile de capital in strainatate,

c.transferurile primite din strainatate sub forma imprumuturilor de stat externe, ajutoarelor, veniturilor din incasarea despagubirilor de razboi, etc.

F. Dupa caracterul lor, resursele financiare publice sunt:

a. resurse definitive, nerambursabile, care la randul lor cuprind:

a1. resurse obligatorii (impozite, taxe, contributii, redevente etc.)

a2.resurse neobligatorii (remuneratii pentru serviciile prestate, taxe de inscriere, taxe de vizitare a muzeelor etc.).

b. resurse temporare, cu caracter rambursabil procurate pe seama imprumuturilor, care urmeaza a fi rambursate la termene creditorilor.

G. In functie de structura organizatorica a statelor, resursele financiare publice pot fi grupate in:

a. resurse financiare publice ale statelor de tip federal care includ:

a1.resursele bugetului federal,

a2.resursele bugetelor statelor, regiunilor sau provinciilor membre ale federatiei statale respective,

-a3.resursele bugetelor locale ale statelor.

b. resurse financiare publice ale statelor de tip unitar sunt formate din:

b1. resursele publice ale bugetului central,

-b2.resursele publice ale bugetelor locale,

In Romania, potrivit Legii finantelor publice, resursele financiare publice sunt configurate in conformitate cu structura sistemului bugetar ele fiind mobilizate prin intermediul urmatoarelor bugete:

- bugetul administratiei centrale de stat,

- bugetul asigurarilor sociale de stat,

- bugetele locale,

- bugetele fondurilor speciale,

- bugetele trezoreriei statului,

- bugetele institutiilor publice autonome.

Resursele bugetului administratiei centrale de stat sunt constituite din:

1. veniturile curente formate din:

- venituri fiscale - impozite directe: - pe profit

- pe salarii

- impozite indirecte - T.V.A.

- accize

- taxe vamale

- alte impozite indirecte.

- venituri nefiscale: - varsaminte din profitul net al

regiilor autonome

- varsaminte ale institutiilor publice

- alte venituri

2. venituri din capital -venituri din valorificarea activelor statului

3. venituri extraordinare din contractarea de imprumuturi publice interne si externe precum si din emisiune baneasca.

Resursele bugetului asigurarilor sociale de stat cuprind:

1. venituri  f'iscale - contributii pentru asigurari sociale de stat

- alte venituri fiscale privind asigurarile

sociale de stat

2. venituri nefiscale: subventii

Resursele bugetelor locale sunt constituite din:

1. venituri proprii, fiscale si nefiscale

2. sume defalcate din venituri ale bugetului de stat

3. cote aditionale la unele venituri ale bugetului de stat si ale bugetelor locale

4. transferuri cu destinatie speciala de la bugetul de stat.

Resursele fondurilor speciale sunt constituite pe seama unor venituri fiscale (cum sunt, de exemplu, contributia pentru pensia suplimentara, contributia la fondul pentru plata ajutorului de somaj, etc.), dar si a veniturilor nefiscale. Fondurile speciale, astfel constituite, sunt destinate satisfacerii anumitor nevoi temporare, care difera de la o perioada la alta si, in consecinta, numarul si destinatia acestor fonduri sunt diferite.

Resursele Trezoreriei publice se concretizeaza in:

1. emisiunile de bonuri de tezaur

2. fondurile provenite din depozitele corespondentilor

3. avansurile acordate de banca centrala.

Resursele bugetelor institutiilor publice autonome provin din:

1. venituri proprii institutiilor publice (taxe, chirii, venituri din prestari de servicii etc.)

2.venituri primite ca alocatii de la buget

3. subventii pentru activitati autofinantate

4. imprumuturi externe acordate, rambursabile sau nerambursabile.

Mijloacele, metodele si tehnicile de constituire a resurselor financiare ale statelor difera de la o tara la alta, in functie de conditiile economice, sociale si politice speciale, precum si in functie de gradul de dezvoltare economica.

Sporirea permanenta a cheltuielilor publice, atat in statele dezvoltate din punct de vedere economic, cat si in cele aflate in dezvoltare sau in tranzitie spre economia de piata, atrage necesitatea mobilizarii unor importante resurse financiare la dispozitia acestora si a organelor lor.

Punerea in aplicare a impozitelor si taxelor stabilite prin lege presupune parcurgerea de catre aparatul fiscal central si local a unor etape prin care sa se stabileasca toate elementele necesare identificarii contribuabililor, a marimii materiei impozabile pe care o detin, determinarea impozitelor si perceperea acestora. Aceasta activitate poarta denumirea de impunere.