Administratie | Alimentatie | Arta cultura | Asistenta sociala | Astronomie |
Biologie | Chimie | Comunicare | Constructii | Cosmetica |
Desen | Diverse | Drept | Economie | Engleza |
Filozofie | Fizica | Franceza | Geografie | Germana |
Informatica | Istorie | Latina | Management | Marketing |
Matematica | Mecanica | Medicina | Pedagogie | Psihologie |
Romana | Stiinte politice | Transporturi | Turism |
UNIVERSITATEA
FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE
FINANTE BANCI- AN II- I.D.
ANUL UNIVERSITAR: 2008/2009
Cap. 1. Consideratii generale
Cap. 2. Realizarea diagnosticului financiar
2.1. Analiza structurii bilantului
2.1.1. Analiza ratelor de structura ale activului
2.1.2. Analiza ratelor de structura ale pasivului
2.2. Analiza echilibrului financiar
2.2.1. Situatia neta
2.2.2. Fondul de rulment
2.2.3. Nevoia de fond de rulment
2.2.4. Trezoreria neta
2.3. Analiza soldurilor de gestiune
2.3.1. Marja comerciala
2.3.2. Productia exercitiului
2.3.3. Valoarea adaugata
2.3.4. Excedentul brut de exploatare
2.3.5. Rezultatul din exploatare
2.3.6. Rezultatul curent
2.3.7. Rezultatul net
2.4. Analiza ratelor de structura a capitalului
2.4.1. Ratele de echilibru
2.4.2. Ratele de lichiditate
2.4.3. Capacitatea de autofinantare
2.4.4. Ratele de indatorare
2.5. Analiza ratelor cinetice
2.5.1. Durata de rotatie a stocurilor
2.5.2. Durata de incasare a creantelor
2.5.3. Durata de achitare a furnizorilor
2.6. Analiza rentabilitatii
2.6.1. Rata de rentabilitate economica bruta nominala
2.6.2. Rata de rentabilitate economica bruta reala
2.6.3. Rata de rentabilitate economica neta
2.6.4. Rata rentabilitatii financiare
2.7. Analiza pragului de rentabilitate din exploatare
2.8. Analiza riscului de faliment
2.8.1. Metoda Altman
2.8.2. Metoda centralei bilanturilor franceze
2.8.3. Metoda Conan-Holder
Cap. 3. Concluziile diagnosticului financiar
3.1. Punctele tari
3.2. Punctele slabe
3.3. Masuri propuse pentru imbunatatirea starii financiare
Evolutia cifrei de afaceri, a rezultatului net si
a activelor totale ale societatii
Societatea comerciala SC INSTALSRL a fost infiintata in anul 2006.Cod Unic de Inregistrare: 19491006,Numar de inmatriculare J05/2641/2006 Are ca principalul obiect de activitate - comercializarea si prestarea de servicii in domeniul sigurantei persoanei si bunurilor . Datorita numarului de angajati si a valorii cifrei de afaceri societatea este incadrata in cadrul societatilor mici(IMM).
Principalii indicatori financiari ai societatii comerciale SC INSTALSRL pentru anii 2006 si 2007 sunt:
Indicator |
|
|
|
|
Cifra de Afaceri |
|
|
|
|
Rezultatul Net |
|
|
|
|
Active totale |
|
|
|
|
Asa cum se observa si din tabelul de mai sus societatea inregistreaza o crestere exploziva a principalilor indicatori financiari, dar mai ales la nivelul rezultatului net, care creste in mod spectaculos cu 2746.06%. Cresteri importante, s-au inregistrat si in ceea ce priveste cifra de afaceri (o crestere de 186.21%) dar si la nivelul activelor totale (284.28%).
Denumire indicator |
|
|
|
|
||
valoric |
procentual |
valoric |
procentual |
|||
Imobilizari necorporale |
|
|
|
|
|
|
Imobilizari corporale |
|
|
|
|
|
|
Imobilizari financiare |
|
|
|
|
|
|
Active imobilizate |
|
|
|
|
|
|
Stocuri |
|
|
|
|
|
|
Creante |
|
|
|
|
|
|
Investitii financiare pe TS |
|
|
|
|
|
|
Disponibilitati banesti |
|
|
|
|
|
|
Active circulante |
|
|
|
|
|
|
Cheltuieli in avans |
|
|
|
|
|
|
TOTAL ACTIV |
|
|
|
|
|
|
Rata activelor circulante exprima ponderea activelor circulante in totalul activelor imobilizate, si are o valoare in crestere in cei doi ani studiati.
Observam ca rata stocurilor scade, cu 0.40% in intervalul studiat, datorita intensificarii activitatii de comert a societatii.
Rata creantelor prezinta o tendinta de crestere in 2007 fata de 2006, ca urmare a cresterii creantelor totale cu 354.63%.
Rata disponibilitatilor banesti este influentata de raportul dintre durata medie de incasare a creantelor si durata medie de plata a obligatiilor. Observam o crestere a disponibilitatilor banesti in intervalul 2006-2007. In cadrul activelor circulante, creantele au cea mai mare pondere in anul 2007.
Cap 2.2 Analiza ratelor de structura ale pasivului
|
|
|
|
|
|
|
|
Denumire indicator |
|
|
|
|
|||
valoric |
procentual |
valoric |
Procentual |
||||
Capital social |
|
|
|
|
|
|
|
Rezerve |
|
|
|
|
|
|
|
Rezultatul reportat |
|
|
|
|
|
|
|
Profit net |
|
|
|
|
|
|
|
Repartizarea profitului |
|
|
|
|
|
|
|
Capital Propriu |
|
|
|
|
|
|
|
Datorii pe termen lung |
|
|
|
|
|
|
|
Datorii pe termen scurt |
|
|
|
|
|
|
|
Venituri in avans |
|
|
|
|
|
|
|
Datorii totale |
|
|
|
|
|
|
|
Capital permanent |
|
|
|
|
|
|
|
TOTAL PASIV |
|
|
|
|
|
0% |
|
Rata stabilitatii financiare exprima ponderea capitalului permanent in pasivul total. In 2006 capitalul permanent a fost de 2.418 RON, iar in 2007 atingea nivelul de 19.169 RON, avand valori mult mai ridicate.
Rata autonomiei financiare exprima gradul de independenta financiara a societatii, adica ponderea capitalului propriu in totalul pasivului. Aceasta pondere a crescut in anul 2007 fata de anul 2006, cu 60.08%.Valorile mai ridicate ale ratei evidentiaza faptul ca societatea se bucura de o mai buna autonomie financiara, mai ales in anul 2007.
Rata de indatorare globala exprima ponderea datoriilor totale in totalul pasivului. Aceasta rata atinge valori mari, atat in anul 2006, cat si in anul 2007, insa prezinta o tendinta favorabila de scadere, datorita achitarii din datorii.
2.2 ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR
2.2.1 Situatia neta(SN)
SN=AT-DT
AT=AI+AC+Cheltuieli in avans
AT=active totale
DI=datorii totale
AC= active circulante
AI= active imobilizate
AT0=0+7.199+0=7.199
AT1=0+20.466+0=20.466
DT=DTS+DTL+Venituri in avans
DTL= datorii pe termen lung
DT0= 4.781+0+0=4.781
DT1= 1.297+0+0=1.297
SN0=AT0-DT0=7.199-4.781=2.418
SN1=AT1-DT1=20.466-1.297=19.169
ΔSN=SN1-SN0=19.169-2.418=16.751
Situatia neta pozitiva si crescatoare reflecta cresterea valorii patrimoniale a societatii, adica activul net, degrevat de datorii.
Situatia neta pozitiva este rezultatul profitului obtinut de societate din activitatea desfasurata si a reinvestirii acestuia, ca urmare a unei gestiuni economice sanatoase.
Situatia neta reflecta valoarea capitalurilor proprii ale societatii, acestea avand o evolutie crescatoare, in anul 2007 fata de anul 2006.
2.2.2 Fondul de rulment(FR)
FR=Cperm-AInete
Cperm=Cpr+DTL
Cperm0=2.418+0=2.418
Cperm1=19.169+0=19.169
FR0=2.418-0=2.418
FR1=19.169-0=19.169
ΔFR=FR1-FR0=19.169-2.418=16.751
Fondul de rulment pozitiv reflecta echilibrul financiar pe termen lung al societatii, adica faptul ca societatea si-a achizitionat imobilizarile numai din surse permanente. Acesta reprezinta un surplus de surse permanente(capitaluri permanente) peste nevoile permanente de acoperit(active imobilizate).
Fondul de rulment are o evolutie crescatoare favorabila in perioada analizata, deoarece capitalul permanent creste intr-o masura mai mare decat cresc activele imobilizate.
Datorita fondului de rulment pozitiv, societatea dispune de o marja de securitate, care o pune la adapost de evenimente neprevazute.
FRP0=2.418-0= 2.418
FRP1=19.169-0= 19.169
ΔFRP=FRP1-FRP0= 19.169-2.418=16.751
FRI=Datorii pe termen lung si mediu FRI= fondul de rulment imprumutat
FRI1=19.169-19.169=0
ΔFRI=FRI1-FRI0=0
Sau
! FRI=FR-FRP !
In anul 2006, Fondul de rulment propriu este pozitiv, ceea ce inseamna ca societatea nu a contractat datorii financiare pentru a-si finanta investitiile, ceea ce e un aspect favorabil pentru ea.
In anul 2007, fondul de rulment propriu este tot pozitiv si reflecta autonomia financiara ridicata a societatii.
Fondul de rulment imprumutat este 0 ceea ce evidentiaza faptul ca societatea si-a scazut datoriile pe termen scurt, acest lucru evidentiind o stagnare a autonomiei financiare.
2.2.3 Nevoia de fond de rulment(NFR)
Nevoi temporare=stocuri+creante+cheltuieli in avans
Surse temporare=datorii de exploatare+venituri in avans
NFR0=(29+5.055+0)-(4.781+0)=303
NFR1=(0+17.927+0)-(1.297+0)=16.630
ΔNFR=NFR1-NFR0
Atat in anul 2006 cat si in anul 2007, nevoia de fond de rulment este pozitiva, ceea ce reflecta o lipsa a surselor temporare, fata de nevoile de capitaluri circulante.
2.2.4 Trezoreria neta(TN)
TN=FR-NFR
TN0=FR0-NFR0=2.418-303 =2.115
TN1=FR1-NFR1=19.169 - 16.630 =2.539
ΔTN=TN1-TN0=2.539 - 2.115=424
Trezoreria neta este pozitiva pe ansamblul perioadei studiate, ceea ce reflecta echilibrul financiar al societatii pe termen scurt si foarte scurt.
Fiind pozitiva, trezoreria neta reflecta un surplus monetar la sfarsitul exercitiului, adica o crestere a capacitatii reale de finantare a investitiilor.
Trezoreria neta inregistreaza o evolutie favorabila crescatoare, datorita pe de o parte a cresterii fondului de rulment si a evolutiei nevoii de fond de rulment, pe de alta parte.
2.3 ANALIZA SOLDURILOR INTERMEDIARE DE GESTIUNE
2.3.1 Marja comerciala (Mcom)
Mcom=Venituri din vanzarea marfurilor-Cheltuieli cu marfurile
Mcom0=0 - 0=0
Mcom1=0 - 0=0
0
M
M0com0
M1com0
Mcom0
Marja comerciala este 0, datorita faptului ca aceasta este specifica activitatilor de distributie si mai putin celor industriale.
2.3.2 Productia exercitiului (Qex)
Q = Q + Q + Q
Q
Q
Qex = Q - Q
Productia exercitiului este formata din productia vanduta. Productia vanduta prezinta o tendinta favorabila de crestere.
2.3.3 Valoarea adaugata(VA)
VA=Mcom+Qex-Consumurile externe
Consumurile externe=Cheltuieli materiale+Cheltuieli cu serviciile executate de terti
Cons.ext0=9.074+2.855+0+6.025=17.954
Cons.ext1=7.039+6.383+8.867=22.289
VA0=0+24.521-17.954=6.567
VA1=0+45.661-22.289=23.372
VA=VA1-VA0=16.805
Valoarea adaugata reflecta cresterea de valoare rezultata din utilizarea factorilor de productie munca si capital peste valoarea materiilor prime, materialelor consumabile, lucrarilor si serviciilor executate de terti. In cazul societatii analizate in ambele perioade valoarea adaugata prezinta valori pozitive. Valoarea adaugata inregistreaza o tendinta favorabil crescatoare, in ambii ani de analiza.
2.3.4 Excedentul brut de exploatare(EBE)
EBE=VA+subventii de exploatare-cheltuieli cu personalul-cheltuieli cu alte impozite si taxe
EBE0=6.567+0-0-0=6.567
EBE1=23.372+0-0-119=23.253
EBE=EBE1-EBE0=16.677
Excedentul brut de exploatare reflecta capacitatea de autofinantare a investitiilor, de rambursare a datoriilor catre bugetul statului si de remunerare a creditorilor si actionarilor.
EBE inregistreaza o tendinta favorabila crescatoare, in special datorita cresterii productiei exercitiului realizate de catre societate.
2.3.5 Rezultatul exploatarii(RE)
RE=EBE+alte venituri din exploatare-alte cheltuieli din exploatare(cont 658) +venituri din provizioane din exploatare-cheltuieli cu amortizarile si provizioanele din exploatare
RE0=6.567+0-5.088+0 =1.479
RE1=23.253+0-2.921+0-0=19.332
RE=RE1-RE0=19.332-1.479=17.853
Profitul din exploatare reflecta marimea absoluta a rentabilitatii activitatii de exploatare. Acesta inregistreaza o tendinta favorabila crescatoare, in special datorita cresterii EBE.
2.3.6 Rezultatul curent(RC)
RC=RE+venituri financiare-cheltuieli financiare
RC0=1.479+2-0=1.481
RC=RC1-RC0=18.018
2.3.7
Rezultatul net(RN)
RN=RC+venituri extraordinare-cheltuieli extraordinare-impozit pe profit
RN0=1.481+0 -0 - 871=610
RN1=19.499+0 - 0 -3.748=15.651
ΔRN=RN1-RN0=15.041
In ambii ani, societatea a inregistrat profit net. In anul 2007, acesta a fost considerabil mai mare decat in anul 2006, acest lucru datorandu-se cresterii excedentului brut de exploatare.
2.4 ANALIZA RATELOR DE STRUCTURA ALE CAPITALULUI
2.4.1 Ratele de echilibru
2.4.1.1 Rata de finantare a imobilizarilor (RFR)
R =
C = capital permanent
AI = active imobilizate nete
R
R = 0
Rata de finantare a activelor fixe (imobilizarilor) este 0, intrucat firma nu inregistreaza imobilizari, asadar activul imobilizat este 0.
2.4.1.2 Rata de finantare a fondului de rulment propriu (RFRP)
R
R
R
In anul ambii ani, rata de finantare a fondului de rulment propriu este 0.
2.4.1.3 Rata de finantare a nevoii de fond de rulment (RNFR)
R
R
R = 19.169/
Atat in anul 2006 cat si in anul 2007, rata fondului de rulment este pozitiva, datorita faptului ca nevoia de fond de rulment este negativa. Astfel societatea se afla in dezechilibru financiar pe termen scurt.
2.4.2 Ratele de lichiditate
2.4.2.1 Rata lichiditatii generale (R)
R
AC = active circulante
DTS = datorii pe termen scurt
R = 1.50
R
Rata lichiditatii generale are valori supraunitare in ambele perioade , ceea ce dovedeste ca societatea dispune de capacitate de a-si achita datoriile exigibile pe termen scurt numai din activele circulante detinute in patrimoniu. Rata lichiditatii generale are o tendinta favorabila de crestere, datorita cresterii activelor circulante.
2.4.2.2. Rata lichiditatii reduse (R
R
DB = disponibilitati banesti
DTS = datorii pe termen scurt
R
R = (17.927+2.539)/1297=15,77
Rata lichiditatii reduse este supraunitara(peste nivelul de referinta de 0,6) in anul 2006, inregistrand o tendinta favorabila de crestere in anul 2008, in special datorita cresterii disponibilitatilor banesti si are o mai buna capacitate de onorare a datoriilor pe termen scurt din disponibilitatile banesti si creante.
2.4.2.3. Rata lichiditatii imediate (R
R
DB = disponibilitati banesti
DIE = datorii imediat exigibile (datorii pe termen scurt)
R
R = 2539/1297=1.95
Avand in vedere ca nivelul de referinta conform standardelor bancare este de 0,3 observam ca in anul 2007 societatea inregistra valori peste acest nivel, precum si in anul 2008 imbunatatindu-se situatia firmei,lucru care inseamna ca societatea este capabila sa-si acopere datoriile pe seama disponibilitatilor.
2.4.3 Capacitatea de autofinantare(CAF)
CAF = EBE + Alte venituri din exploatare - Alte cheltuieli de exploatare(cont 658) + Venituri financiare - Cheltuieli financiare+Venituri extraordinare - Cheltuieli extraordinare - Impozitul pe profit
CAF0=6.567+0-5.088+2-0+0-0-871=610
CAF1=23.253+0-2.921+167-0+0-0-3.748=16.751
CAF=CAF1-CAF0=16.141
Metoda aditionala
CAF=Profitul net + Cheltuieli cu amortizari si provizioane - Reluari asupra amortizarilor si provizioanelor
CAF0=610+0-0=1.608
CAF1=16.751+0-0=16.751
ΔCAF=16.141
Capacitatea de autofinantare reprezinta un surplus financiar obtinut la sfarsitul exercitiului care nu are decat un caracter potential daca nu este sustinut de mijloace financiare efective. In ambele perioade societatea are o capacitate de autofinantare pozitiva.
2.4.4. Ratele de indatorare
2.4.4.1. Rata levierului (L)
L = DT = datorii totale
L =4.781/2.418=1.97
L =1297/19.169=0.06
Levierul(rata indatorarii) compara marimea datoriilor totale cu cea a capitalului propriu.
Normele bancare impun o rata mai mica de 1. Societatea studiata depaseste acest nivel in anul 2006, lucru care se datoreaza datoriilor mari pe care le are, insa in anul 2007 aceasta coboara sub pragul de 1 ajungand la 0,06 ceea ce inseamna ca societatea a reusit sa-si achite datoriile. Asadar levierul prezinta o tendinta favorabila de reducere.
2.4.4.2. Rata datoriilor financiare ( R)
R
R = 0
R = 0
Rata datoriilor financiare este 0 deoarece societatea nu are inregistrate datorii pe termen lung.
2.4.4.3. Rata capacitatii de rambursare a datoriilor financiare prin capacitatea de autofinantare (R
R
R
R
2.4.4.4. Rata de prelevare a cheltuielilor financiare ( R
R =
R
R
2.5. ANALIZA RATELOR CINETICE (DE GESTIUNE)
2.5.1. Durata de rotatie a stocurilor (D)
D = 360
D =29/24.521*360 =0.42 zile
D =0 zile
In activitatea comerciala se considera ca durata medie de rotatie a stocurilor trebuie sa fie mai mica de 30 zile, deoarece este mai eficient un stoc mai mic care se roteste rapid prin cifra de afaceri decat un stoc mai consistent care se reinnoieste mai greu.
In anul 2006 societatea analizata se incadreaza in cele 30 de zile alocate rotatiei stocurilor,cat in anul 2007 societatea analizata nu mai dispune de stocuri de marfa si astfel acest indicator este 0.
2.5.2. Durata de incasare a creantelor (D)
D 360
D =5.055/24.521*360 =74.21 zile
D = 17.927/45.661*360 =141.34 zile
Durata de incasare a creantelor reprezinta numarul de zile in care fondurile financiare ale societatii sunt imobilizate in gestiunea clientului. Se doreste ca durata de incasare a creantelor sa fie cat mai mica si sa nu depaseasca 30 de zile
In perioada analizata, durata de incasare a creantelor este de peste 30 de zile, aspect nefavorabil pentru societatea analizata.
2.5.3. Durata de achitare a furnizorilor (D
D =
D = 18.300,37/24.521*360=268,67 zile
D =20.157,46 /45.661*360=158,92 zile
In perioada analizata societatea a inregistrat durate medii de achitare a furnizorilor mai mari de 30 zile. Observam ca in anul 2006, societatea isi incaseaza creantele in 74,21 zile si plateste furnizorii in 268,67 zile.
In anul 2007, Societatea SC INSTALSRL incaseaza creantele in aproximativ 141,34 de zile si plateste furnizorii in 158,92 zile. Avand in vedere faptul ca durata de achitare a furnizorilor este mai mare decat durata de incasare a creantelor in anul 2006, mentionam acest lucru ca un aspect favorabil, deoarece plata furnizorilor se face mai lent decat incasarea creantelor.
2.6 ANALIZA RENTABILITATII
2.6.1 Rata de rentabilitate economica bruta nominala (RebN)
Cap.inv.=Active fixe brute+NFR+Disponibilitati banesti
Cap inv0=0+303+2.115=2.418
Cap inv1=0+16.630+2.539=19.169
R
R
2.6.2 Rata de rentabilitate economica bruta reala (RebR)
R = , daca Ri>10
R = RebN-Ri, daca Ri<10
RebR0=RebN0-Ri0=271.58% -4,87% =266,71%
RebR1=RebN1-Ri1=121.30% - 6,57%=114.73%
In ambele perioade, societatea inregistreaza o rata a rentabilitatii economice brute peste rata inflatiei, ceea ce inseamna ca avem o crestere reala din activitatea de exploatare.
In anul 2007 societatea inregistreaza o micsorare semnificativa a ratei rentabilitatii economice brute, datorita faptului ca excedentul brut de exploatare a scazut intr-o masura mai mare (o rata mai mare) decat capitalul investit.
2.6.3 Rata rentabilitatii economice nete nominale (RenN)
R =
R =0%
R =0%
In perioada analizata, rata rentabilitatii economice nete este 0.
2.6.4 Rata rentabilitatii financiare (Rf)
R =
R =0%
R = 0%
Rentabilitatea financiara reflecta randamentul utilizarii capitalurilor proprii. Ea trebuie sa fie superioara ratei medii a dobanzii pe piata interbancara.
2.7 ANALIZA PRAGULUI DE RENTABILITATE DIN EXPLOATARE
INDICATOR |
|
|
Cifra de afaceri neta(reala) CA |
|
|
Cheltuieli variabile(CV) |
|
24.000,55 |
Marja asupra cheltuielilor variabile MCV=CA-CV |
|
|
Marja asupra cheltuielilor variabile(%) MCV% = |
|
|
Cheltuieli fixe(CF) |
|
|
Pragul de rentabilitate din exploatare(punctul critic) CA = |
|
|
Pragul de rentabilitate in zile CA = |
|
|
Rata riscului de exploatare R = |
|
|
Indicele de securitate I = |
|
|
Pozitia absoluta fata de CA(flexibilitatea absoluta) a=CAreala- CA |
|
|
Pozitia relativa fata de CA(coeficientul de volatilitate) a` = |
|
|
CF=5%*(consumuri externe+cheltuieli cu marfurile) +20%*(cheltuieli cu personalul) +cheltuieli cu amortizarile si provizioanele de expl+cheltuieli cu alte impozite si taxe
CF0=5%*( 17.954 +0)+20%*0+0+0+=897,7
CF1=5%*( 22.289 +0)+20%*0+0+119=1.233,45
CV=95%*(consumuri externe+cheltuieli cu marfurile)+80%*cheltuieli cu personalul+cheltuieli cu despagubiri, donatii si active cedate
CV0=95%*17.954 +80%*0+5.088=22.144,3
CV1=95%*22.289 +80%*0+2.921=24.000,55
Societatea analizata nu prezinta un risc de exploatare ridicat, deoarece rata riscului de exploatare este redusa. Se observa o tendinta favorabila de scadere a acesteia in anul 2007. Aceasta imbunatatire a valorilor ratei, corelata cu cresterea indicelui de securitate reduc riscul de exploatare al societatii.
Pozitia absoluta a societatii este foarte mare, acest lucru evidentiind capacitatea societatii de a-si adapta productia la cerintele pietei si indicand un risc de exploatare scazut. Pozitia relativa inregistreaza valori mai mari cand riscul este minim, asa cum este cazul societatii analizate unde pozitia relativa are valori extrem de mari si in crestere in perioada analizata.
In raport cu pragul de rentabilitate, situatia societatii este una confortabila, deoarece cifra de afaceri neta depaseste cu mai mult de 20% punctul critic.
2.8 ANALIZA RISCULUI DE FALIMENT
2.8.1 Metoda lui Altman
Z=1,2*R5+1,4*R4+3,3*R1+ 0,6*R3+ R2
R = RC=rezultatul curent
R = AT=active totale
R =
R = CA=cifra de afaceri
R =
R1
R1
R1 are semnificatia unei rate de rentabilitate economica, sau de eficienta a utilizarii activelor si este de dorit sa fie cat mai mare si sa creasca.
R2
R2
R2 este un indicator de eficienta a utilizarii activelor care exprima rotatia activului prin cifra de afaceri. Cu cat activitatea societatii este mai eficienta, cu atat vanzarile sunt mai mari, iar activele se vor reinnoi mai rapid prin cifra de afaceri.
R3
R3
R3 semnifica gradul de indatorare al intreprinderii prin imprumuturi pe termen scurt, mediu sau lung. Se recomanda ca aceasta rata sa fie de o valoare cat mai mare.
R4 = 0, pentru ca nu avem profit reinvestit
R4 = 0, pentru ca nu avem profit reinvestit
R4 are semnificatia capacitatii de finantare interna a societatii si se recomanda ca valoarea sa fie cat mai mare.
R5
R5
R5 are semnificatia flexibilitatii societatii si arata ponderea activului circulant in activul total si se recomanda ca acest raport sa fie cat mai mare.
Z
Z
Atat in anul 2006 cat si in anul 2007, Z este mai mare decat 3, sugerand o situatie a societatii buna. Din punct de vedere bancar societatea beneficiaza de un grad ridicat de incredere,.
2.8.2 Metoda centralei bilanturilor franceze
100Z=-1,225R1+2,003R2-0,824R3+5,221R4-0,689R5-1,164R6+0,706R7+1,408R8-85,544
R =
R =
R =
R =
R =
R =
R =
R =
R1
R1
R2
R2
R3
R3
R4
R4
R5
R5
Presupunem ca VA in anul 2006 este 190.200 lei
R6
R6
R7
R7
R8
R8
100Z
Z
100Z
Z
Deoarece valoarea lui Z este in ambele perioade negativa si mai mica de -0,25 putem spune ca situatia intreprinderii este riscanta, intreprinderea prezentand o vulnerabilitate mare si avand sanse sigure sa cunoasca dificultati economico- financiare importante. Dar trebuie mentionat aspectul ca principala influenta negativa asupra acestui indicator de randament este data de valorile extrem de mari pe care le are Soldul furnizorilor
2.8.3 Metoda Conan-Holder
Z=16*R1+22*R2-87R3-10R4+24R5
R
R
R
R
R
R1
R1
R 2
R2
R3
R3
R4
R4
R5
R 5
Z
Z
Deoarece valoarea lui Z in 2007 se apropie de 16 nivelul de referinta, putem trage concluzia ca situatia intreprinderii este buna, iar riscul de faliment este mai mic de 10%.
3.Concluziile diagnosticului financiar
3.1.Puncte tari:
- In 2006 capitalul permanent a fost de 2.418 RON, iar in 2007 atingea nivelul de 19.169 RON, avand valori mult mai ridicate.
- Valorile mai ridicate ale ratei autonomiei financiare evidentiaza faptul ca societatea se bucura de o mai buna autonomie financiara, mai ales in anul 2007 fata de anul 2006.
- Situatia neta pozitiva este rezultatul profitului obtinut de societate din activitatea desfasurata si a reinvestirii acestuia, ca urmare a unei gestiuni economice sanatoase.
- Fondul de rulment are o evolutie crescatoare favorabila in perioada analizata, deoarece capitalul permanent creste intr-o masura mai mare decat cresc activele imobilizate.
- Trezoreria neta este pozitiva pe ansamblul perioadei studiate, ceea ce reflecta echilibrul financiar al societatii pe termen scurt si foarte scurt.
- Valoarea adaugata inregistreaza o tendinta favorabil crescatoare, in ambii ani de analiza.
- EBE inregistreaza o tendinta favorabila crescatoare, in special datorita cresterii productiei exercitiului realizate de catre societate.
-Atat in anul 2006 cat si in anul 2007 rata capacitatii de rambursare a datoriilor prin capacitatea de autofinantare este mult sub 1 an dovedind o capacitate buna de rambursare a datoriilor financiare prin autofinantare.
- Avand in vedere ca nivelul de referinta pentru rata lichiditatii imediate conform standardelor bancare este de 0,3 observam ca daca in anul 2006 societatea inregistra valori peste acest nivel, precum si in anul 2007 lucru care inseamna ca societatea este capabila sa-si acopere datoriile pe seama disponibilitatilor.
Normele bancare impun o rata mai mica de 1. Societatea studiata depaseste acest nivel, in anul 2006,insa in anul 2007 coboara sub 1 ceea ce inseamna ca societatea si-a achitat datoriile. Totodata levierul prezinta o tendinta favorabila de reducere.
3.2 Puncte slabe:
- Rata de indatorare globala exprima ponderea datoriilor totale in totalul pasivului. Aceasta rata atinge valori mari, atat in anul 2006, cat si in anul 2007, insa prezinta o tendinta favorabila de scadere,datorita achitarii din datorii.
- In perioada analizata, durata de incasare a creantelor este de peste 30 de zile, aspect nefavorabil pentru societatea analizata.
-Normele bancare impun o rata mai mica de 1. Societatea studiata depaseste acest nivel, lucru care se datoreaza datoriilor mari pe care le are. Totusi, levierul prezinta o tendinta favorabila de reducere.
-Deoarece valoarea lui Z este in ambele perioade negativa si mai mica de -0,25 putem spune ca situatia intreprinderii este riscanta, intreprinderea prezentand o vulnerabilitate mare si avand sanse sigure sa cunoasca dificultati economico- financiare importante.
3.3Masuri propuse pentru imbunatatirea situatiei financiare:
-Reducerea gradului de indatorare prin achitarea datoriilor
-Micsorarea duratei de incasare a creantelor
-Reinvestirea unei parti mai mari din profitul net
Acest document nu se poate descarca
E posibil sa te intereseze alte documente despre:
|
Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com | Folositi documentele afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul document pe baza informatiilor de pe site. { Home } { Contact } { Termeni si conditii } |
Documente similare:
|
ComentariiCaracterizari
|
Cauta document |