Criza economica rusa

Criza economica rusa

Criza financiara din Rusia ("criza rublei") a izbucnit prin devalorizarea brutala a rublei rusesti, in august 1998. Cauzele au fost si in acest caz numeroase. Aparitie sa a fost influentata printre altele de contagiunea internationala din acea perioada, ca urmare a crizei asiatice din 1997. Pe langa scaderea mondiala a pretului materiilor prime, Rusia a inregistrat un declin al productivitatii si un deficit fiscal cronic. Cresterea economica era la randul ei afectata (Figura 7). La acestea s-a adaugat si costul imens al Razboiului din Cecenia. Criza financiara a condus la aparitia unei crize economice prin anuntarea de catre guvern a incapacitatii de plata a datoriei.

Figura 7: Evolutia cresterii economice din Rusia

(Sursa: OECD Factbook, 2007)

Structura pietelor financiare a favorizat la randul sau aparitia crizei. Finantarea directa (market-based) era redusa comparativ cu cea realizata prin intermediul bancilor iar piata obligatiunilor de stat era mult mai dezvoltata comparativ cu ea a obligatiunilor private (Figura8). Aceste observatii pun in evidenta absenta istoricului creditarii intreprinderilor.

Figura 8: Sursele financiare ale bancilor din Federatia Rusa in iunie 1998

(Sursa: Mavrotas si Vinogradov (2007))

Alte observatii legate de sistemul financiar sunt (Mavrotas si Vinogradov, 2007): (a) intreprinderile sunt finantate in principal de catre banci, a caror sursa de finantare sunt in special depozitele; (b) portofoliul de titluri al bancilor nu este diversificat, majoritatea titlurilor fiind reprezentate de obligatiuni guvernamentale.

Pe data de 13 august 1998 pietele financiare din Rusia au intrat in colaps ca rezultat a temerilor investitorilor ca guvernul va proceda la devalorizarea rublei si ca urmare a temerilor ca Rusia va intra in incapacitate de plata avand in vedere evolutia rezervelor internationale. Preturile actiunilor au scazut dramatic, cu pana la 65%, determinand autoritatile sa stopeze tranzactionarea titlurilor.

Pe data de 17 august Guvernul si Banca Centrala a Rusiei au efectuat o declaratie comuna, prin care anuntau:

- largirea benzii de fluctuatie a rublei in raport cu dolarul de la 5,3-7,1 ruble/dolar la 6,0-9,5 ruble/dolar;

- datoria Rusiei denominata in moneda nationala va fi restructurata intr-o maniera ce va fi anuntata ulterior;

- un moratoriu temporar de 90 zile va fi impus asupra platilor anumitor datorii ale bancilor, inclusiv datorii ce rezulta din contractele forward pe cursul de schimb.

Banca centrala (CBRF) a intervenit in repetate randuri in august 1998 permitand bancilor sa utilizeze rezervele obligatorii pentru efectuarea platilor, a oferit o "stabilizare" a creditelor in cazul bancilor cu probleme si a garantat depozitele constituite la banca de stat Sberbank. In total banca centrala a procedat la o crestere de sase ori a imprumuturilor catre bancile comerciale intr-un interval de 10 luni incepand cu iunie 1998. Desi injectarea de lichiditate a fost facuta inca inainte de declansarea crizei, turbulentele nu au putut fi evitate.

FMI si Banca Mondiala au intervenit si de aceasta data prin acordarea unui sprijin financiar de 22,6 miliarde dolari care sa sprijine reformele si sa stabilizeze pietele financiare prin operatiuni de swap asupra unui volum enorm de obligatiuni guvernamentale (GKO) ajunse la scadenta, contra euroobligatiuni pe termen lung. Reformele au avut un impact pozitiv dupa cum poate fi observat in Figura 9. Se poate spune ca aceasta criza, spre deosebire de cele precedente, a avut ca efect corectarea dezechilibrelor din economie.

Efectele negative ale crizei au avut insa costuri importante, criza din Rusia contribuind la declansarea altor episoade de turbulente. Begg subliniaza ca efectele negative ale crizei din Rusia care a avut repercusiuni pronuntate in cateva tari vecine, determinand scaderea tranzactiilor financiare si reducerea cresterii PIB in Ungaria si Polonia, in primele luni ale anului 1999. "Turbulentele financiare din Rusia au reprezentat un test pentru piata financiara din tarile est - europene" (Feldman si Watson, 2002).