Circuitele de plati

Circuitele de plati

Desfasurarea platilor in economie inseamna implicit vehicularea instrumentelor de plata intre banci, respectiv a informatiilor cuprinse in aceste documente. In conformitate cu aceste informatii, in fapt dispozitii privind disponibilitatile din conturi, devine posibila operarea lor, trecerea sumelor dintr-un cont in altul, respectiv desfasurarea circulatiei monetare scripturale.

Initial, aceste operatii reciproce reveneau bancilor. Cu timpul, numarul crescand al documentelor de plata reciproce intre banci a condus la infiintarea unor institutii specializate, casele de compensatie, functionand de regula, sub egida bancii centrale de emisiune.

Adesea, operatiunile de prelucrare a instrumentelor de plata si compensare a platilor intre bancile participante se desfasoara, avand in vedere multitudinea lor, prin piete paralele.

Situatia actuala din Franta, are o asemenea caracteristica prezentand trasaturi tipice si altor tari, si afirmandu-se implicit ca model.

In aceasta tara activeaza in prezent:

casele de compensatie;

ordinatoarele de compensatie;

sistemul in timp real SAGITTAIRE (o prelungire interna a sistemului SWIFT)

centrele regionale de schimb a imaginilor-cec, care prelucreaza informatii privind cecurile ramase sub control la banca platitoare.

Un rol deosebit il are, incepand din 1990, sistemul interbancar de telecompensatie care s-a pus in functiune, progresiv, pana in 1992. sistemul este conceput sa efectueze toate operatiunile tranzitate initial de ordinatoarele de compensatie, legand direct bancile cu un centru in conditii de inalta securitate. Operatiile se deruleaza astfel continuu, asigurand prelucrarea in termen si la costuri moderate.

Sistemul interbancar de telecompensatie este prevazut pentru a desfasura miliarde de operatiuni, incluzand si pe cele ce decurg din utilizarea cartii de credit, si sa asigure, in perspectiva, implementarea unui sistem national de schimb de imagini cec.

In schema circuitelor actuale de plati se cuprinde si sistemul SWIFT (Society for WorldWide Financial Telecommunication).

A fost pus in functiune in 1977 si este o artera internationala interbancara a fondurilor. Reteaua se axeaza pe doua centre operationale aflate in SUA si Olanda care transmit mesajele sau le preiau de la centrele regionale, de care depind bancile respective.

Reteaua cuprindea in 1989 banci din circa 80 de tari de pe toate continentele.

Prin acest sistem se actioneaza pentru diminuarea costurilor, tariful actual fiind mult mai scazut fata de reteaua obisnuita.