Bugetul asigurarilor sociale de stat

Bugetul asigurarilor sociale de stat

1.Evolutia reglementarii si finantarii asigurarilor sociale

Necesitatea asigurarilor sociale a fost recunoscuta inca in etapa dezvoltarii manufacturilor cu un numar de salariati treptat sporit, in scopul ajutorarii banesti a acestora in cazul de accidente, imbolnaviri si alte imprejurari in care nu-si puteau continua activitatea salariata.

Din aceasta etapa incipienta a economiei de piata, accidentele de munca si imbolnavirile profesionale au fost recunoscute ca riscuri inevitabile pentru persoanele fizice care participa la productia de bunuri, la constructii si alte lucrari, la transporturi si alte servicii. Aceste riscuri s-au dovedit inevitabile cu toate actiunile de protectie a muncii si de prevenire a accidentelor si imbolnavirilor profesionale, determinand instituirea procedeului de ajutorare baneasca denumita asigurari sociale.

Denumirea "asigurari sociale" a fost generalizata justificat de fatul ca, asemanator asigurarilor de bunuri si de persoane, asigurarile sociale au fost instituite ca un procedeu financiar de constituire a unor fonduri banesti din plati sau contributii ale subiectelor de drept interesate, din care se acorda insa nu despagubiri specifice asigurarilor de bunuri si persoane, ci ajutoare si indemnizatii banesti de asigurari sociale.

Atributul "social" din expresia "asigurari sociale" corespunde in primul rand faptului ca fondurile banesti de asigurari sociale se contituie prin plati sau contributii banesti nu numai ale salariatilor care primesc ajutoarele banesti de acest fel, ci si ale altor subiecte de drept si anume ale patronilor si ale statului. Pe de alta parte, categoria ajutoarelor de asigurari sociale a fost extinsa cu motivatie "sociala" si cuprinde indemnizatii pentru prevenirea imbolnavirilor, pensii pentru incapacitate temporara de munca, pensie pentru depasirea anumitor varste, ajutoare de deces si alte ajutoare cu motivatie sociala.

Asigurarile sociale avand aceste particularitati de finatare, se deosebesc de asistenta sociala, care, in statul nostru, se realizeaza prin cheltuieli bugetare pentru camine de batrani, plata alocatiei de stat pentru copii ajutoare si pensii acordate invaliziilor, orfanilor si vaduvelor de razboi, etc.

In acelasi timp asigurarile sociale sunt reglementate si realizate distinct de protectia sociala a somerilor, insa fondurile banesti din care se acorda ajutorul de somaj si se finanteaza actiuni de calificare si recalificare a somerilor se constituie asemanator fondurilor banesti de asigurari sociale din contributii ale unitatiilor avand salariati, din contributii ale salariatilor si prin subventii din bugetul statului.

Din evolutia istorica a asigurarilor sociale este remarcabil ca primele procedee de asigurare sociala au fost initiate de lucratorii salariati din manufacturi si fabrici. Urmarea acestei initiative, s-au infiintat casa de asigurari sociale, ale caror fonduri banesti se constituiau la inceput mai ales din cotizatiile salariatilor ce se inscriau ca membrii si, apoi, si din contributii ale patronilor, respectiv ale intreprinderilor si celorlalte unitati economice care foloseau munca salariata, carora in statele contemporane li s-au adaugat subventiile banesti ale statelor.

Asemanator, pentru functionarii publici s-a inceput cu case particulare de asigurari in care functionarii se inscriau voluntar si plateau cotizatiile care le dadeau dreptul de a primi pensie. Aceste case inregistrau deficite pe care statul se considera obligat sa le acopere cu subventii. in mod evoluat, de exemplu printr-o lege din 1924, a fost infiintata o casa a pensiilor si s-au introdus retineri din salariile functionarilor peentru fondul banesc, care, in functie de necesitati, era completat din bugetul statului .

In statul nostru, la inceputul acestui secol, a fost instituita asigurarea sociala obligatorie in caz de boala si accident a salariatilor, urmata de organizarea asigurarilor muncitoresti. Insa in aceste asigurari nu erau cuprinsi toti salariatii, ajutoarele de boala si pentru deces se acordau din fonduri banesti constituite numai din cotizatiile salariatilor, iar pensiile de batranete si invaliditate se acordau in cuantumuri reduse, din fonduri banesti constituite din cotizatiile salariatilor, din alocatii bugetare de stat si din contributii patronale in procente nejustificat de mici.

Abia prin Legea asigurarilor sociale din anul 1938, in tara noastra s-a ajuns ca patronii sa plateasca o contributie pentru asigurari sociale egala cu a salariatilor.

Comparativ, in Austria, Japonia, Suedia si alte state, conributiile patronilor sunt sensibil mai mari decat ale salariatilor, iar statul contribuie cu subventii la completarea fondurile banesti necesare asigurarilor sociale.

Din evolutia ulterioara a reglementarii si finantarii asigurarilor sociale in statul nostru, este remarcabila adoptarea conceptului asigurarilor sociale de stat extinse asupra tuturor categoriilor de salariati, drepturile banesti de asigurari sociale fiind considerate ca avand temeiul raporturilor juridice de munca si fiind specificate prin dispozitii exprese ale Codului muncii .

Conform conceptului asiguraririlor sociale de stat, salariatii sunt exonerati de plata contributiei banesti de asigurari sociale, care se suporta exclusiv de catre intreprinderi, institutii si organe de stat, agenti economici etc. Salariatii cuprinsi in asigurarile sociale de stat au indatorirea de a plati o contributie baneasca numai pentru pensia suplimentara, iar salariatii si pensionarii care merg la tratament balnear si odihna suporta o parte a costului sejurului si tratamentului in statiuni balneoclimaterice.

Prin extinderea sferei de aplicare a asigurarilor sociale de stat, pe langa salariatii organelor de stat si a institutiilor publice, intreprinderilor si societatilor cu capital de stat, in aceste asigurari sunt cuprinsi salariatii unitatilor romanesti care isi desfasoara activitatea in strainatate, personalul salariat al societatilor mixte si al reprezentantelor organizatiilor economice straine de pe teritoiul tarii noastre, personalul reprezentantelor diplomatice si membrii familiilor acestora aflati in tara noastra, salariatii firmelor straine care platesc contributia de asigurari sociale, precum si personalul casnic angajat de persoane fizice cu domiciliul stabil in statul nostru, inclusiv salariatii intreprinderilor mici asociatilor cu scop lucrativ care desfasoara activitate independenta autorizata si platesc contributia de asigurari sociale pentru salariatii lor.

Sintetizand, pentru regimul asigurarilor sociale de stat ce se aplica in prezent in tara noastra, doctrina finantelor publice considera caracterizatoare urmatoarele:

- generalizarea acestor asigurari, cuprinzand intregul personal salariat activ, pe toti pensionarii, ca si membrii familiilor tuturor acestora;

- scutirea beneficiarilor acestor asigurari de plata contributiei banesti de asigurari sociale;

- scutirea pensiilor de asigurari sociale de orice impozite si taxe;

- imprescriptibilitatea dreptului la pensie si indemnizatii de asigurari sociale si garantarea ca drept personal ce nu poate fi cedat, avand in vedere scopul acestor asigurari de a crea conditii decente de viata si de a mentine capacitatea de munca a persoanelor fizice aflate in activitate .

Insemnatatea si rolul actual in tara noastra al asigurarilor sociale de stat se degaja din cheltuielile bugetare cu destinatia acestor asigurari, din conditiile constituirii fondurilor banesti necesare acestor asigurari, ca si din procedura elaborarii, aprobarii si executiei bugetului acestor asigurari.

2. Cheltuielile bugetare pentru asigurarile sociale de stat

Pornind de la dispozitiile Codului muncii referitoare la asigurarile sociale si determinat de evolutia trebuintelor banesti ale acestor asigurari, cheltuielile bugetare pentru asigurarile sociale de stat sunt reglementate avand destinatiile urmatoare:

o  pensiile pentru munca desfasurata pana la depasirea unei limite legale de varsta;

o  pensiile ce se acorda pentru pierderea capacitatii de munca din cauza unui accident de munca si boala profesionala, denumite si pensii de invaliditate;

o  pensiile de urmas ce se acorda copiilor pana la o anumita varsta ai asiguratilor decedati si sotiilor acestora in raport cu varsta si durata casatoriei cu sustinatorul decedat;

o  ajutorul social banesc prevazut persoanelor care nu intrunesc conditiile de a primi pensie, sunt inapte de munca datorita varstei sau unor boli cronice, nu au mijoace proprii de intretinere si nici sustinatori legali;

o  indemnizatiile banesti pentru prevenirea imbolnavirilor, refacerea si intarirea sanatatii ce se acorda in cuantumul necesar acoperirii diferentei de salariu celor care in scopul refacerii sanatatii li se reduce programul de lucru sau sunt trecuti temporar in locuri de munca mai usoare, ca si pentru trimiterea la tratamente balneoclimaterice, pentru carantina in cazuri de boli contagioase si alte trebuinte asemanatoare;

o  indemnizatiile banesti acordate femeilor in caz de maternitate - pe timpul concediului  de maternitate si pentru medicamentele necesare in acest timp si internare gratuita in institutiile medicale de specialitate;

o  ajutorul banesc in caz de deces al salariatului si al membrului familiei acestuia.

Fiecare dintre aceste pensii, indemnizatii si ajutoare banesti de asigurari sociale se calculeaza in temeiul unor norme speciale, instituite in aplicarea dispozitiilor necesare cuprinse in Codul muncii si considerate, in consecinta, ca dispozitii ale dreptului muncii.

In acest sens, este remarcabil ca in literatura juridica din tara noastra s-a acreditat conceptia ca "drepturile banesti acordate in cadrul asigurarilor sociale de stat sunt conditionate de raporturile juridice de munca" .

Calculul pensiilor, indemnizatiilor si ajutoarelor banesti de asigurari sociale de stat pe baza normelor speciale de drept al muncii garanteaza acordarea acestor pensii, indemnizatii si ajutoare in mod individual, in functie de conditiile particulare de pensionare, invaliditate etc. ale fiecarui salariat. Insumarea acestor dreptui banesti individuale pe unitati administrativ-teritoriale si in mod central are rezultatul stabilirii cuantumului banesc total al fiecareia dintre respectivele categorii de cheltuieli bugetare ale asigurarilor sociale de stat in cadrul procedurii de elaborare a bugetului acestor asigurari sociale.

Din ansamblul reglementarilor juridice ale acestor drepturi banesti de asigurari sociale, din punct de vedere juridic, sunt remarcabile dispozitiile care urmaresc acordarea acestor drepturi numai in cazurile si in conditiile legale.

Astfel, sumele de bani ce se constata ca au fost platite a pensii, indemnizatii si ajutoare de asigurari sociale de stat "fara drept", deci in alte cazuri conditii decat cele legale, trebuie restituite fondurilor banesti din care au fost acordate, de catre beneficiari, pe baza deciziilor date in acest scop de organele administrative de specialitate. Restituirile de acest fel nu se urmaresc daca persoanele fizice au decedat intre timp.

In aceasta ordine de idei, a interpretarii si aplicarii temeinice a normelor privind drepturile banesti de asigurari sociale, in cazuri in care incapacitatea de munca a salariatilor a fost cauzata de nerespectarea sau neaplicarea normelor juridice referitoare la igiena si protectia muncii, indemnizatiile trebuie restituite fondurilor banesti de asigurari sociale, ramanand ca sumele de bani respecitve sa fie suportate de persoanele vinovate de nerespectarea sau neaplicarea normelor juridice referitoare la igiena si protectia muncii.

Referitor la criteriile de stabilire a pensiilor de asigurari sociale de stat, avand in vedere ca aceste asigurari au fost si sunt considerate si ca o componenta structurala a finantelor publice - indeosebi datorita faptului ca, in prezent, bugetul asigurarilor sociale de stat este alaturat bugetului de stat in cuprinsul bugetului public national din statul nostru -, in lucrarile de specialitate privind finantele publice, alaturat conditiilor de calcul al pensiilor, indemnizatiilor si ajutoarelor de asigurari sociale, sunt exprimate si cerinte actuale importante privind mai ales pensiile.

Astfel, sunt considerate de importanta deosebita "imbunatatirea raportului dintre pensii si salariu", respectiv corelarea justa a cuantumului banesc al pensiei ca salariul avut de fiecare pensionar, ca si "realizarea unei proportii echitabile intre diferitele categorii de pensii".

3. Veniturile bugetare ale asigurarilor sociale de stat

Conform asigurarilor sociale de stat adoptate in tara noastra, prin extinderea sferei de aplicare acestor asigurari si exonerarea salariatilor de plata contributiilor banesti, sursa principala de constituire a fondurilor banesti necesare cheltuielilor acestor asigurari a devenit contributia pentru asigurarile sociale de stat platita de institutiile, intreprinderile, societatile economice si celelalte persoane juridice, de catre intreprinderile mici si asociatiile cu scop lucrativ independente, precum si de catre persoanele fizice si alte subiecte de drept ai caror salariati sau angajati sunt cuprinsi in aceste asigurari ca beneficiari ai pensiilor, indemnizatiilor si ajutoarelor banesti acordate in cadrul acestor asigurari.

Pe langa contributia baneasca pentru asigurarile sociale de stat, ca venituri bugetare ale acestor asigurari sunt prevazute contributiile salariatilor si pensionarilor pentru trimiterile la odihna si tratament balnear, dobanzile bancare pentru disponibilitatile banesti aparute in executarea bugetului asigurarilor sociale de stat, majorarile si amenzile aplicate pentru neplata integrala si la termen a contributiei datorate de institutii, intreprinderi etc., sumele de bani obtinute din lichidarea unor debite restante din anii anteriori, restituirea pensiilor si indemnizatiilor acordate fara temei legal si alte venituri de acest fel.

Dintre veniturile bugetare ale asigurarilor sociale de stat, contributia platita de institutii, intreprinderi etc. este cel mai important venit bugetar si cu o reglementare juridica mai complexa.

Contributia pentru asigurarile sociale de stat datorata de institutiile, intreprinderile, societatile si organizatiile economice etc., se calculeaza asupra fondului de salarii al fiecareia dintre unitatile platitoare, in acest scop fiind precizate sumele de bani ce se includ si cele care nu pot fi cuprinse in fondul de salarii contributiv.

Se includ in fondul de salarii contributiv al fiecarei unitati debitoare urmatoarele:

- salariile tarifare ale intregului personal permanent, temporar sau zilier al unitatilor debitoare;

- drepturile banesti pentru concedii legale si suplimentare;

- salariile cuvenite personalului scos din productie sau activitate pentru calificare profesionala si cele cuvenite elevilor scolilor profesionale pentru perioada de practica in productie;

- indemnizatiile ce se platesc celor ce indeplinesc functii de conducere;

- sporurile de salarii pentru vechime in munca neintrerupta, pentru conditii de munca grele si periculoase, pentru activitatea prestata suplimentar, peste programul de lucru, cu alte motivatii asemanatoare;

- onorariile banesti platite specialistilor pentru expertize;

- premiile banesti ce se acorda personalului propriu in cursul anului pentru realizari deosebite, economii la energie si materiale etc.;

- alte drepturi banesti de natura salariala acordate personalului propriu in conditii legale.

Nu se cuprind in fondul de salarii contributiv sumele de bani acordate sau platite personalului in alte scopuri decat cel salarial, si anume: diurnele pentru deplasari si detasari in interesul serviciului, indemnizatiile pentru transferari, preavizele legale prevazute pentru desfacerea contractului individual de munca, drepturile banesti de autor si pentru colaborari, precum si alte plati asemanatoare.

Fondul de salarii contributiv se calculeaza anual de catre institutii, intreprinderi, societatile economice si alti debitori ai contributiei pentru asigurarile sociale de stat, si se repartizeaza pe semestre, aceste date fiind necesare intocmirii bugetului asigurarilor sociale de stat.

In sistemul asigurarilor sociale reglementat de Legea nr. 19/2000, contributia pentru asigurarile sociale de stat se datoreaza bugetului asigurarilor sociale de stat, pe baza acestuia determinandu-se apoi dreptul la diferite tipuri de pensii acordate de stat.

Contributia pentru asigurarile sociale de stat se calculeaza prin aplicarea anumitor procedee legal stabilite asupra fondului de salarii contributiv si respectiv asupra castigurilor banesti lunare ale personalului casnic si angajat de persoane fizice si alte subiecte de drept. Aceste procente au fost reglementate in ultimii ani cu diferentieri determinate de importanta ramurilor economice sau de activitate, de conditiile si de gradul de periculozitate, toxicitate etc.

Cotele de contributii de asigurari sociale se aproba anual, prin Legea bugetului asigurarilor sociale de stat.

In conformitate cu prevederile art. 18 alin.(2) din Legea nr. 19/2000, cu modificǎrile si completǎrile ulterioare, pentru anul 2009 cotele de contributie de asigurǎri sociale se stabilesc dupǎ cum urmeazǎ:

- pentru conditii normale de munca : 28 % ;

- pentru conditii deosebite de munca : 33 %;

- pentru conditii speciale de munca : 38 %.

Potrivit art.16 alin. (2) din Legea nr. 387/2007, cota contributiei individuale de asigurari sociale, datorata potrivit art. 21 alin. (2) din Legea nr. 19/2000, cu modificarile si completarile ulterioare, este de 9,5%, indiferent de conditiile de munca.

Conform art. 16 alin.(3) din Legea nr. 387/2007 coroborat cu art. 43 alin.(3) din Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, in cota de contributie individuala de asigurari sociale este inclusa si cota de 2,5% aferenta fondurilor de pensii administrate privat. Cota de 2,5% se aplicǎ veniturilor brute realizate, incepand cu cele corespunzǎtoare lunii ianuarie 2009.

Diferenta dintre cotele de contributie de asigurari sociale aprobate prin lege, functie de conditiile de munca, si cota de contributie individuala de asigurari sociale se suporta de angajator.

Conform procentelor legal constituite, contributiile banesti pentru asigurarile sociale de stat se suporta de catre unitatile si persoanele debitoare in mod diferit.

Neplata contributiei pentru asigurarile sociale de stat la termenele legale ale acestor proceduri de plata atrage aplicarea majorarii de intarziere de 0,12% pentru fiecare zi de intarziere.

Din ansamblul conditiilor legate de calcul si plata a contributiei pentru asigurarile sociale de stat se desprinde concluzia ca aceasta contributie este o obligatie financiar-bugetara cu destinatia specifica de venit principal al bugetului asigurarilor sociale de stat.

4. Elaborarea proiectului bugetului asigurarilor sociale de stat

Acest buget, care se intocmeste distinct de bugetul de stat, cuprinde relatiile financiare de constituire, repartizare si utilizare a fondurilor banesti necesare asistentei si protectiei sociale.

Potrivit art. 11 Legea 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale "Guvernul elaboreaza anual, pe baza propunerilor Casei Nationale de Pensii si alte Drepturi de Asigurari Sociale, proiectul bugetului asigurarilor sociale de stat, pe care il supune aprobarii Parlamentului".

Acesta este un text de sinteza, reflectand o realitate formala. In fapt, potrivit prevederilor legale , Casa Nationala de Pensii si alte Drepturi de Asigurari Sociale propune Ministerului Muncii si al Solidaritatii Sociale indicatori de fundamentare a bugetului asigurarilor sociale de stat urmand ca, pe baza acestora, Ministerul Muncii si al Solidaritatii Sociale sa elaboreze proiectul bugetului asigurarilor sociale de stat pe care il inainteaza Ministerului Finantelor Publice. Responsabilitatea formei finale a bugetului asigurarilor sociale de stat apartine Ministerului Finantelor Publice care, potrivit art. 3 pct. 8 al H.G. nr. 208/2005 elaboreaza proiectul bugetului asigurarilor sociale de stat.

Intrucat Guvernul este organul care are conducerea generala executiva in domeniul finantelor publice[11], asigurand elaborarea legilor bugetare anuale prin intermediul Ministerului Finantelor Publice care "coordoneaza actiunile care sunt in responsabilitatea Guvernului cu privire la sistemul bugetar" , ajungem la concluzia corectitudinii absolute a art. 11 din Legea 19/2000 mai sus citat, chiar daca saracia exprimarii legiuitorului poate creea uneori confuzii.