Bugetele locale

Bugetele locale

Dupa cum rezulta din variantele moderne de organizare bugetara , in toate statele contemporane - atat unitare, cat si federale - se recunoaste individualitatea bugetelor unitatilor administrativ-teritoriale inca din etapa istorica a emanciparii a acestor unitati, datorita investirii organelor lor de conducere cu indrituiri autoritare de stat, ce se exercita in limitele teritoriale ale fiecareia dintre aceste unitati .

Individualitatea bugetelor unitatilor administrativ-teritoriale este remarcabila insa si in cadrul finantelor publice locale.

In privinta resurselor financiare ale unitatilor administrativ-teritoriale, art.5 alin.1, ordonanta de urgenta privind finantele publice locale nr.45/2003[2] prevede ca acestea se constituie din: impozite, taxe, contributii, alte varsaminte, alte venituri si cote defalcate din impozit pe venit, sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, subventii primite de la bugetul de stat si de la alte bugete.

Formarea si utilizarea resurselor financiare publice locale si contul de executie a bugetelor locale sunt supuse controlului Curtii de Conturi, tinand seama de larga autonomie financiara locala.

La baza elaborarii, aprobarii si executarii bugetelor locale stau principiile: autonomiei locale, universalitatii, publicitatii, unitatii, unitatii monetare, anualitatii, specializarii bugetare si echilibrului.

2. Veniturile si cheltuielile bugetelor locale

1.Veniturile bugetelor locale

Potrivit art.5 alin.1 veniturile bugetelor locale se constituie din:

. venituri proprii formate din: impozite, taxe, contributii, alte varsaminte, alte venituri si cote defalcate din impozitul pe venit:

. sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat;

. subventii primite de la bugetul de stat si de la alte bugete

. donatii si sponsorizari.

Impozitele si taxele locale sunt reglementate Ordonanta Guvernului nr.36/2002, cu acelasi nume, republicata[3], si sunt, inprincipal, impozitul pe cladiri, impozitul si taxa pe teren, taxa asupra mijloacelor de transport, taxele pentru eliberarea certificatelor, avizelor si autorizatiilor, taxele pentru folosirea mijloacelor de publicitate si reclama, impozitul pe spectacole, taxa hoteliera.

Din impozitul pe venit, incasat la bugetul de stat la nivelul fiecarei unitati administrativ-teritoriale se aloca lunar, in termen de 5 zile lucratoare de la finele lunii in care s-a incasat acest impozit, o cota de 36% la bugetele locale ale comunelor, oraselor si municipiilor, pe teritoriul carora isi desfasoara activitatea platitorii de impozite, 10% la bugetul propriu al judetului si 17% intr-un cont distinct, deschis pe seama consiliului judetean pentru echilibrarea bugetelor locale ale comunelor, oraselor, municipiilor si judetului. Aceste cote pot fi modificate anual prin Legea bugetului de stat.

Sumele incasate din concesionarea sau din inchirierea unor bunuri apartinand domeniului public sau privat, de interes local sau judetean, constituie venituri ale bugetelor locale.

Sumele incasate din vanzarea unor bunuri apartinand domeniului privat al unitatilor administrativ-teritoriale constituie venituri cu destinatie speciala a bugetelor locale si se utilizeaza pentru realizarea de investitii din componenta autoritatilor administratiei

publice locale.

Sumele incasate din valorificarea bunurilor confiscate devin venit local, in functie de subordonarea institutiilor care au dispus confiscarea acestora, in conditiile legii, dupa deducerea cheltuielilor legate de activitatea de valorificare.

Sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat si transferurile cu destinatie speciala din bugetul de stat se aproba anual, prin Legea bugetului de stat, pe ansamblul fiecarui judet, respectiv al Municipiului Bucuresti.

Transferurile de la bugetul de stat la bugetele locale se acorda pentru investitiile finantate din imprumuturile externe la a caror realizare contribuie si Guvernul.

Potrivit art. 26 alin.1 taxele speciale, constituie o sursa de venituri specifica bugetelor locale; acestea se stabilesc de catre consiliile locale ori judetene, dupa caz, pentru functionarea unor servicii publice locale, create in interesul persoanelor fizice si juridice.

Cuantumul taxelor speciale se stabilesc anual si trebuie sa acopere cel putin sumele investite si cheltuielile cuvenite de intretinere si functionare a acestor servicii.

Taxele speciale constituie venituri cu destinatie speciale ale bugetelor locale, fiind utilizate in scopurile pentru care au fost infiintate.Sumele ramase neutilizate din taxele speciale, stabilite ca diferenta intre veniturile incasate si platile efectuate, se reporteaza in anul urmator cu aceeasi destinatie, odata cu incheierea exercitiului bugetar.

Acelasi regim se aplica si celorlalte venituri cu destinatie speciala.

Taxele speciale se incaseaza numai de la persoanele fizice si juridice care se folosesc de serviciile publice pentru care s-au instituit taxele respective.

Prin regulamentul aprobat de consiliile locale ori judetene, dupa caz, se determina conditiile in care se pot percepe taxele speciale, modul in care se obtine acordul persoanelor fizice si juridice platitoare, precum si modul de repartizare a acestora.

2.Cheltuielile bugetelor locale

Potrivit art.5 alin.3, fundamentarea, dimensionarea si repartizarea cheltuielilor bugetelor locale, pe ordonatori de credite, pe destinatii, respectiv pe actiuni, activitati, programe, proiec-te, obiective, se efectueaza in concordanta cu atributiile care revin autoritatilor administratiei publice locale, cu prioritatile stabilite de acestea, in vederea functionarii lor in interesul colectivitatilor locale respective.

Fundamentarea si aprobarea cheltuielilor bugetare locale se efectueaza in stricta corelare cu posibilitatile reale de incasare a veniturilor locale, estimate a se realiza.

Conform art.32 alin.1, in bugetele locale se inscrie fondul de rezerva la dispozitia Consiliului local, judetean si a Consiliului General al Municipiului Bucuresti, dupa caz, in cota de pana la 5% din totalul cheltuielilor. Acesta se utilizeaza la propunerea ordonatorilor principali de credite, pe baza de hotarari ale consiliilor respective, pentru finantarea unor cheltuieli urgente sau neprevazute aparute in cursul exercitiului bugetar, pentru inlaturarea efectelor unor calamitati naturale, precum si pentru acordarea unor ajutoare catre unitatile administrativ-teritoriale in situatii de extrema dificultate.

Cheltuielile pentru investitiile judetelor, municipiilor, oraselor si comunelor, dupa caz, si ale institutiilor si serviciilor publice de subordonare judeteana si locala, care se finanteaza potrivit legii din bugetele locale si din imprumuturi, se inscriu in programul de investitii al fiecarei unitati administrativ-teritoriale, care se aproba ca anexa la bugetul local de catre consiliul local, judetean si Consiliul General al Municipiului Bucuresti, dupa caz.

Ordonanta de urgenta privind finantele publice locale interzice inscrierea in bugetele locale si aprobarea de cheltuieli fara asigurarea resurselor financiare corespunzatoare.

Potrivit Constitutiei Romaniei, bugetele locale, se elaboreaza, se aproba si se executa in conditiile legii. Aceasta norma de trimitere se refera, in prezent, la Ordonanta de Urgenta privind finantele publice locale nr.45/2003, care , la art.15 alin.1 prevede ca bugetele locale se

aproba de catre consiliile locale, consiliile judetene si Consiliul general al Municipiului Bucuresti.

De asemenea, Ordonanta de Urgenta privind finantele publice locale prevede ca fiecare comuna, oras, municipiu, sector al Municipiului Bucuresti, judet, isi intocmeste bugetul local in conditii de autonomie.

3. Elaborarea, aprobarea si executia bugetelor locale

1. Elaborarea bugetelor locale

Proiectele bugetelor locale se elaboreaza de catre ordonatorii principali de credite, avand in vedere:

a) Prognozele principalilor indicatori macroeconomici si sociali, pentru anul bugetar pentru care se elaboreaza proiectul de buget, precum si pentru urmatorii 3 ani, elaborate de organele abilitate;

b) politicile fiscale si bugetare, nationale si locale;

c) prevederile acordurilor de imprumuturi interne sau externe incheiate, ale memorandumurilor de finantare sau ale altor acorduri internationale, semnate si/sau ratificate;

d) politicile si strategiile sectoriale si locale, precum si prioritatile stabilite in formularea proiectelor de buget;

e) Propunerile de cheltuieli detaliate ale ordonatorilor de credite din subordine;

f) programele intocmite de ordonatorii principali de credite in scopul finantarii unor actiuni sau ansamblu de actiuni, carora le sunt asociate obiective precise si indicatorii de rezultate si de eficienta;

g) programele de dezvoltare economico-sociala in perspectiva ale unitatii administrativ-teritoriale, in concordanta cu politicile de dezvoltare la nivel national, regional, judetean, zonal sau local.

2. Aprobarea bugetelor locale

Ordonanta de urgenta privind finantele publice locale stabileste competenta de aprobare

atat a bugetelor locale, cat si ale institutiilor si serviciilor publice de interes local, dupa cum urmeaza:

a) Bugetele locale ori judetene de catre consiliile locale ori judetene;

b) Bugetele institutiilor ori serviciilor, finantate integral sau partial din bugetele locale, de catre consiliile mentionate la lit.a, in functie de subordonarea acestora;

c) Bugetele institutiilor si serviciilor publice, finantate integral din venituri extrabugetare, de catre organul de conducere a acestora, cu avizul ordonatorului principal de credite.

3. Executia si incheierea bugetelor locale

Veniturile si cheltuielile prevazute in bugetele locale se repartizeaza pe trimestre, in functie de doi factori:

a) Termenele legale de incasare a veniturilor;

b) Perioada in care este necesara efectuarea cheltuielilor.

Repartizarea pe trimestre a veniturilor si cheltuielilor bugetare se aproba de catre:

1. Ministerul Finantelor Publice, pentru sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat si pentru transferurile de la acest buget, pe baza propunerilor ordonatorilor principali de credite ai bugetelor locale, transmise de directiile generale ale finantelor publice si controlului financiar de stat, in termen de 20 de zile de la intrarea in vigoare a Legii bugetului de stat;

2. Ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale, pentru bugetele proprii si bugetele institutiilor si serviciilor publice subordonate, in termen de 15 zile de la aprobarea sumelor prevazute la punctul 1.

Pe baza bugetelor locale aprobate, in conditiile legii, de consiliile locale judetene, directiile generale ale finantelor publice intocmesc si transmit Ministerului Finantelor Publice bugetele pe ansamblul fiecarui judet, cu repartizarea pe trimestre a veniturilor si cheltuielilor grupate in cadrul fiecarui judet, pe comune, orase, municipii si bugetul propriu, pe structura clasificatiei stabilita de catre Ministerul Finantelor Publice.

Ordonatorii de credite sunt de trei categorii: ordonatori principali, secundari si tertiari.

a)   Ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale sunt presedintii consiliilor judetene si primarii celorlalte unitati administrativ-teritoriale.

Acestia analizeaza modul de utilizare a creditelor bugetare aprobate prin bugetele locale si prin bugetele institutiilor publice, ai caror conducatori sunt ordonatorii secundari sau tertiari de credite, dupa caz, si aproba efectuarea cheltuielilor din bugetele proprii, cu respectarea dispozitiilor legale.

b) Ordonatorii secundari de credite repartizeaza creditele bugetare aprobate, pentru bugetul propriu si pentru bugetele institutiilor publice, ai caror conducatori sunt ordonatorii tertiari de credite, si aproba efectuarea cheltuielilor din bugetele proprii, cu respectarea dispozitiilor legale.

c) Ordonatorii tertiari de credite utilizeaza creditele bugetare ce le-au fost repartizate numai pentru realizarea sarcinilor unitatilor pe care le conduc, potrivit prevederilor din bugetele aprobate si in conditiile stabilite prin dispozitiile legale.

Ordonatorii de credite au obligatia de a angaja si de a utiliza creditele bugetare in limita prevederilor si destinatiilor aprobate, pentru cheltuieli strict legate de activitatea institutiilor

publice respective si cu respectarea dispozitiilor legale.

Angajarea si efectuarea cheltuielilor din creditele bugetare aprobate in buget se aproba de ordonatorul de credite si se efectueaza numai cu viza prealabila de control financiar preventiv intern, care atesta respectarea dispozitiilor legale, incadrarea in creditele bugetare aprobate si destinatia acestora.

Conturile anuale de executie a bugetelor locale se intocmesc de ordonatorii principali de credite bugetare si se prezinta spre a fi aprobate consiliilor locale sau judetene, dupa caz, pana la data de 31 mai a anului urmator, in structura la venituri si cheltuieli identica cu cea a contului general anual de executie a bugetului de stat.

De asemenea, trimestrial, ordonatorii principali de credite intocmesc situatii financiare asupra executiei bugetare, care se depun la directiile generale ale finantelor publice; dupa verificare, acestea intocmesc si depun la Ministerul Finantelor Publice situatii financiare centralizate privind executia bugetara, la termenele si potrivit normelor stabilite de acestea.

Excedentul anual al bugetului local, rezultat la incheierea exercitiului bugetar, dupa efectuarea regularizarilor in limita sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, precum si a transferurilor consolidabile din bugetul de stat sau din alte bugete, se utilizeaza, in ordine, pentru:

a) Rambursarea eventualelor imprumuturi restante; plata dobanzilor, comisioanelor, spezelor si a altor costuri aferente acestora;

b) Constituirea fondului de rulment

Disponibilitatile fondului de rulment sunt purtatoare de dobanzi, se pastreaza intr-un cont distinct, deschis pe seama fiecarei unitati administrativ-teritoriale la unitatile teritoriale ale trezoreriei statului in afara bugetului local si pot fi utilizate, temporar, pentru acoperirea golurilor de casa provenite din decalaje intre veniturile si cheltuielile anului curent, precum si pentru acoperirea definitiva a eventualului deficit bugetar rezultat la finele exercitiului bugetar.

De asemenea, fondul de rulment poate fi utilizat si pentru finantarea unor investitii din competenta autoritatilor administratiei publice locale sau pentru dezvoltarea serviciilor publice locale in interesul colectivitatii.

Executia de casa a bugetelor locale se efectueaza prin unitatile teritoriale ale trezoreriei statului, evidentiindu-se in conturi distincte:

a) Veniturile bugetare incasate pe structura clasificatiei bugetare;

b) Efectuarea platilor dispuse de persoanele autorizate ale institutiilor publice, in limita creditelor bugetare si destinatiilor aprobate potrivit dispozitiilor legale;

c) Efectuarea operatiunilor de incasari si plati privind datoria publica interna si externa, rezultata din imprumuturi contractate sau garantate de stat precum si cele contractate sau garantate de autoritatile administratiei publice locale, inclusiv si a celor privind rambursarea ratelor la scadenta si plata dobanzilor, comisioanelor, spezelor si altor costuri aferente;

d) Efectuarea altor operatiuni financiare in contul autoritatilor administratiei publice locale;

e) Pastrarea disponibilitatilor reprezentand fonduri externe nerambursabile sau contravaloarea in lei a acestora, permite pe baza de acorduri si intelegeri guvernamentale si de la organisme internationale, si utilizarea acestora potrivit bugetelor aprobate;

f) Alte operatiuni financiare prevazute de lege.

Metodologia de elaborare si executie a bugetelor locale se stabileste de catre Ministerul Finantelor Publice.