 |  |
|
BAZELE CONTABILITATII - TEST GRILA EXAMEN
TRUE/FALSE
1. Potrivit conceptiei economice, patrimoniul este considerat ca totalitate a bunurilor economice exprimabile in bani, exclusiv rezultatele folosirii lor, ce apartin unei persoane fizice sau juridice.
ANS: F
2. Potrivit conceptiei juridice, patrimoniul reprezinta toate drepturile si obligatiile cu continut economic ale unui subiect de drept.
ANS: T
3. Determinarea existentiala a bunurilor economice evidentiaza faptul ca bunurile nu au o forma concreta.
ANS: F
4. Utilitatea unui bun reprezinta capacitatea acestuia de a fi exprimat in bani.
ANS: F
5. Valoarea unui bun reprezinta capacitatea acestuia de a satisface o anumita nevoie.
ANS: F
6. Fondul comercial este recunoscut ca activ necorporal atunci cand rezulta din achizitia unei alte intreprinderi al carei cost de achizitie este inferior valorii de piata a activelor nete dobandite.
ANS: F
7. Produsele finite sunt acele produse care au parcurs toate fazele de fabricatie prevazute de procesul tehnologic al intreprinderii, fiind depozitate in vederea vanzarii catre terti.
ANS: T
8. Provizioanele reprezinta datorii ale intreprinderii constituie la inchiderea exercitiului financiar pe seama cheltuielilr, pentru acele elemente de patrimoniu a caror realizare sau plata este probabila ori pentru cheltuieli care devin exigibile in perioadele urmatoare.
ANS: T
9. Metoda este o cale rationala de urmat in vederea atingerii unui scop.
ANS: T
10. Procedeul este mijlocul prin care se realizeaza scopul urmarit.
ANS: T
11. Cadrul contabil conceptual al IASB reprezinta o incercare de sistematizare a elementelor teoretice ale contabilitatii intr-o constructie teoretica, care sa ghideze practica contabila.
ANS: T
12. IASB este un organism abilitat din punct de vedere juridic sa impuna intreprinderilor, in mod direct, aplicarea standardelor sale.
ANS: F
13. Conform cadrului conceptual al IASB, obiectivul situatiilor financiare consta in furnizarea de informatii privind pozitia financiara, performantele si modificarile pozitiei financiare a intreprindertii, utile unei sfere largi de utilizatori in luarea deciziilor lor economice.
ANS: T
14. In viziunea IASB postulatele reprezinta concepte fundamentale sau conventii contabile de baza .
ANS: T
15. In conceptia IASB principiile contabile sunt concepte fundamentale sau conventii contabile de baza.
ANS: F
16. Principiul continuitatii activitatii presupune ca intreprinderea isi continua in mod normal functionarea intr-un viitor imprevizibil, fara a intra in imposibilitatea continuarii activitatii sau fara reducerea semnificativa a acesteia.
ANS: F
17. Evaluarea este procedeul metodei contabilitatii care asigura exprimarea valorica a componentelor patrimoniului.
ANS: T
18. In cadrul analizei contabile, aplicarea regulilor de functionare a conturilor are drept scop stabilirea conturilor corespondente in care urmeaza sa se inregistreze tranzactia analizata.
ANS: T
19. Dubla inregistrare consta in inregistrarea conconitenta dar cu sume diferite a unei operatii in doua conturi, si anume, in debitul unui cont si in creditul altui cont
ANS: F
20. A debita un cont inseamna a inregistra o suma in partea stanga a contului.
ANS: T
21. A credita un cont inseamna a inregistra o suma in partea stanga a contului
ANS: F
22. Rulajul contului reprezinta miscarea sau totalul sumelor inregistrate intr-o perioada de gestiune in debitul sau creditul unui cont
ANS: T
23. Conturile monofunctionale sunt acelea care, la sfarsitul perioadei de gestiune, prezinta un singur fel de sold, fie numai debitor, fie numai creditor
ANS: T
24. Formularele tipizate sunt suporturi tehnice de informatii in care continutul, forma si formatul nu sunt prestabilite si imprimate
ANS: F
25. Totalul sumelor cuprinde existentul initial si rulajul elementului patrimonial urmarit cu ajutorul contului
ANS: T
26. Soldul contului se stabileste ca diferenta intre totalul sumelor debitoare si totalul sumelor creditoare, preluand semnul totalului mai mic
ANS: F
27. Rezultatul extraordinar (profit/pierdere) = Venituri extraordinare + Cheltuieli extraordinare.
ANS: F
28. Rezultatul extraordinar (profit/pierdere) = Venituri extraordinare + Cheltuieli curente.
ANS: F
29. Prin deducerea din profitul brut a impozitului pe profit se obtine rezultatul net al exercitiului, care este supus repartizarii pe destinatiile prevazute de dispozitiile legale si cele hotarate de adunarea generala a actionarilor sau asociatilor.
ANS: T
30. Prin deducerea din profitul net a impozitului pe profit se obtine rezultatul net al exercitiului, care este supus repartizarii pe destinatiile prevazute de dispozitiile legale si cele hotarate de adunarea generala a actionarilor sau asociatilor.
ANS: F
31. Contul este un procedeu specific metodei contabilitatii, de inregistrare, calcul si control valoric, iar uneori cantitativ al existentei si miscarii fiecarui element patrimonial in parte in ordine cronologica si sistematica, pe o anumita perioada de timp.
ANS: T
32. Contul este un procedeu specific tuturor stiintelor, de inregistrare, calcul si control valoric, iar uneori cantitativ al existentei si miscarii fiecarui element patrimonial in parte in ordine cronologica si sistematica, pe o anumita perioada de timp.
ANS: F
33. Bilantul este un procedeu al metodei contabilitatii, prezentat intr-o forma speciala, cu ajutorul caruia se urmaresc zi de zi in cursul unei perioade de gestiune, de regula in expresie valorica, existenta si miscarea bunurilor economice, a surselor de formare a capitalului, a drepturilor de creanta si a obligatiilor, precum si fazele proceselor economice dintr-o intreprindere.
ANS: F
34. Balanta de verificare este un procedeu al metodei contabilitatii, prezentat intr-o forma speciala, cu ajutorul caruia se urmaresc zi de zi in cursul unei perioade de gestiune, de regula in expresie valorica, existenta si miscarea bunurilor economice, a surselor de formare a capitalului, a drepturilor de creanta si a obligatiilor, precum si fazele proceselor economice dintr-o intreprindere.
ANS: F
35. Balanta de verificare este cel mai reprezentativ procedeu al metodei contabilitatii, prin care se prezinta elementele de activ, datorii si capital propriu la inchiderea exercitiului financiar al intreprinderii, precum si in alte situatii prevazute de lege (fuziuni, divizari, lichidari, faliment etc.).
ANS: F
36. Balanta de verificare este un document contabil pentru verificarea exactitatii inregistrarilor contabile si controlul concordantei dintre contabilitatea sintetica si cea analitica, precum si principalul instrument pe baza caruia se intocmeste bilantul.
ANS: T
37. Contul functioneaza pe baza urmatoarei relatii matematice: Situatia initiala + Cresteri - Micsorari = Situatia finala.
ANS: T
38. Contul functioneaza pe baza urmatoarei relatii matematice: Situatia initiala - Cresteri + Micsorari = Situatia finala.
ANS: F
39. Contul functioneaza pe baza urmatoarei relatii matematice: Situatia initiala + Micsorari - Cresteri = Situatia finala.
ANS: F
40. Debitul si creditul contului sunt denumiri conventionale care corespund celor doua parti ale contului, pentru separarea celor doua tipuri de modificari, astfel: debitul este partea din stanga oricarui cont; iar creditul este partea din dreapta oricarui cont.
ANS: T
41. Debitul si creditul contului sunt denumiri conventionale care corespund celor doua parti ale contului, pentru separarea celor doua tipuri de modificari, astfel: debitul este partea din dreapta oricarui cont; iar creditul este partea din stanga oricarui cont.
ANS: F
42. Analiza contabila consta in cercetarea fiecarei operatii economice pe baza documentelor justificative in vederea determinarii corespondentei conturilor si stabilirii formulei contabile.
ANS: T
43. Formula contabila consta in cercetarea fiecarei operatii economice pe baza documentelor justificative si descompunerea ei in elemente componente, in vederea deducerii conturilor care se debiteaza si a conturilor care se crediteaza.
ANS: F
44. Formula contabila este modalitatea de prezentare grafica a fiecarei operatii economice sau financiare in conturile corespondente, pe baza dublei inregistrari, sub forma de egalitate valorica in ordinea in care aceste operatii s-au efectuat.
ANS: T
45. Analiza contabila este modalitatea de prezentare grafica a fiecarei operatii economice in conturile corespondente, pe baza dublei inregistrari, sub forma de egalitate valorica.
ANS: F
46. Daca la elementele formulei contabile se adauga si alte elemente, cum sunt: data la care a avut loc operatia economica, documentul justificativ care sta la baza operatiei si explicatia operatiei, se obtine articolul contabil.
ANS: T
47. Daca la elementele formulei contabile se adauga si alte elemente, cum sunt: data la care a avut loc operatia economica, documentul justificativ care sta la baza operatiei si explicatia operatiei, se obtine analiza contabila.
ANS: F
48. Stornarea in negru presupune inversarea formulei contabile eronat intocmite si apoi intocmirea formulei contabile corecte.
ANS: T
49. Stornarea in rosu presupune inversarea formulei contabile eronat intocmite si apoi intocmirea formulei contabile corecte.
ANS: F
50. Stornarea in rosu presupune anularea unei formule contabile, efectuata anterior gresit, prin repetarea ei, dar cu sumele scrise cu rosu sau in chenar, dupa care se intocmeste formula contabila corecta.
ANS: T
51. Stornarea in negru presupune anularea unei formule contabile, efectuata anterior gresit, prin repetarea ei, dar cu sumele scrise cu rosu sau in chenar, dupa care se intocmeste formula contabila corecta.
ANS: F
52. Documentatia consta in faptul ca orice operatie economica sau financiara cu privire la existenta si miscarea elementelor patrimoniale, pentru a putea fi inregistrata in conturi trebuie consemnata intr-un document care atesta infaptuirea ei.
ANS: T
53. Evaluarea reprezinta un procedeu al metodei contabilitatii care consta in cuantificarea, in expresie baneasca a existentei, miscarii si transformarii elementelor patrimoniale, in scopul reflectarii acestora in contabilitate.
ANS: T
54. Evaluarea reprezinta un procedeu al metodei contabilitatii care consta in cuantificarea, in expresie baneasca a existentei, miscarii si transformarii elementelor patrimoniale de activ, in scopul reflectarii acestora in contabilitate.
ANS: F
55. Evaluarea reprezinta un procedeu al metodei contabilitatii care consta in cuantificarea, in expresie baneasca a existentei, miscarii si transformarii elementelor patrimoniale de pasiv, in scopul reflectarii acestora in contabilitate.
ANS: F
56. Capitalul propriu reprezinta interesul rezidual al actionarilor in activele unei intreprinderi, inainte de deducerea tuturor datoriilor sale.
ANS: F
57. Capitalul propriu reprezinta interesul rezidual al actionarilor in activele unei intreprinderi, inainte de reducerea tuturor datoriilor sale.
ANS: F
MULTIPLE CHOICE
1. Prima lucrare din literatura contabila care prezinta pentru prima data descrierea partidei duble in contabilitate se intituleaza:
|
a. |
Partida dubla in contabilitate |
|
b. |
Tratat de contabilitate in partida dubla |
|
c. |
Contabilitatea in partida dubla |
|
d. |
Contabilitatea si partida dubla |
|
e. |
Parida dubla in slujba contabilitatii |
ANS: B
2. In conceptia lui Luca Paciolo, partida dubla este definita prin prisma ecuatiei de schimb dintre:
|
a. |
bani si capital |
|
b. |
avere si bani |
|
c. |
bani si bunuri |
|
d. |
avere si capital |
ANS: D
3. La inceput, contabilitatea era bazata pe empirism si a fost cunoscuta sub denumirea de:
|
a. |
contabilitate in partida dubla |
|
b. |
contabilitate arhaica |
|
c. |
contabilitate rudimentara |
|
d. |
contabilitate in partida simpla |
ANS: C
4. Atunci cand consideram contabilitatea o arta, nu trebuie sa luam in considerare:
|
a. |
arta forma a activitatii umane care oglindeste realitatea in imagini expresive |
|
b. |
arta privita ca priceperea, maiestria contabilului de a masura, inregistra, clasifica , interpreta si comunica datele exprimate valoric |
|
c. |
arta privita ca priceperea contabilului in a emite judecati profesionale |
|
d. |
arta privita ca utilizare rationala de metode in vederea obtinerii unui rezultat |
ANS: A
5. Dupa unii autori (Bernard Esnault si Christian Haurau) in contabilitate s-au conturat mai multe paradigme. Una din abordarile de mai jos nu reprezinta o paradigma a contabilitatii. Care este aceasta?
|
a. |
abordarea predictiva |
|
b. |
abordarea comportamentala |
|
c. |
abordarea deductiva |
|
d. |
abordarea cognitiva |
|
e. |
abordarea inductiva |
ANS: D
6. Una din afirmatiile de mai jos nu este corecta. Care este aceasta?
|
a. |
conform abordarii inductive in contabilitate, elaborarea teoriei contabile se face prin testarea metodelor si regulilor contabile, in functie de capacitatea lor de predictie a evenimentelor |
|
b. |
conform abordarii comportamentale in contabilitate, elaborarea teoriei contabile se face prin studierea reactiilor utilizatorului individual in momentul publicarii informatiei contabile |
|
c. |
conform abordarii economice in contabilitate, elaborarea teoriei contabile se face apreciind informatia contabila ca un bun economic, supusa regulilor economiei de piata, respectiv principiul cererii si ofertei |
|
d. |
conform abordarii deductive in contabilitate, elaborarea teoriei contabile se face prin definirea prealabila a obiectivelor, din care sunt deduse postulatele, conventiile si regulile contabile |
ANS: A
7. Una din functiile de mai jos nu apartine contabilitatii financiare. Care este aceasta?
|
a. |
functia de satisfacere a cerintelor informationale ale analizei financiare |
|
b. |
functia de producere a informatiilor destinate masurarii performantelor la nivelul produselor si al sectoarelor de activitate |
|
c. |
functia de comunicare financiara externa |
|
d. |
functia de inregistrare a tranzactiilor intreprinderii in scopul determinarii periodice a situatiei patrimoniale si financiare si a rezultatului intreprinderii |
|
e. |
functia de furnizare a informatiilor necesare sintezelor macroeconomice, pentru calcularea conturilor nationale |
ANS: B
8. Una din functiile de mai jos nu apartine contabilitatii financiare. Care este aceasta?
|
a. |
functia de furnizare a informatiilor necesare sintezelor macroeconomice, pentru calcularea conturilor nationale |
|
b. |
functia de instrument de verificare si proba, generata de ratiuni juridice si fiscale |
|
c. |
functia de comunicare financiara externa |
|
d. |
functia de satisfacere a cerintelor informationale ale analizei financiare |
|
e. |
functia de furnizare a informatiilor necesare bugetelor si conturilor previzionale |
ANS: E
9. Una din functiile de mai jos nu apartine contabilitatii financiare. Care este aceasta?
Una dintre functiile de mai jos nu apartine contabilitatii financiare. Care este aceasta?
|
a. |
functia de comunicare financiara externa |
|
b. |
functia de satisfacere a cerintelor informationale ale analizei financiare |
|
c. |
functia de instrument de verificare si proba, generata de ratiuni juridice si fiscale |
|
d. |
functia de determinarea a costurilor pe produs, activitati si unitati organizationale |
|
e. |
functia de furnizare a informatiilor necesare sintezelor macroeconomice, pentru calcularea conturilor nationale |
ANS: D
10. Una dintre functiile de mai jos nu apartine contabilitatii de gestiune. Care este aceasta?
|
a. |
functia de producere a informatiilor destinate masurarii performantelor la nivelul produselor si al sectoarelor de activitate |
|
b. |
functia de determinare a rezultatelor analitice pe produs sau activitati |
|
c. |
functia de instrument de verificare si proba, generata de ratiuni juridice si fiscale |
|
d. |
functia de determinare a costurilor pe produs, activitati si unitati organizationale |
|
e. |
functia de furnizare a bugetelor si conturilor previzionale |
ANS: C
11. Una dintre functiile de mai jos nu apartine contabilitatii de gestiune. Care este aceasta?
|
a. |
functia de instrument de verificare si proba, generata de ratiuni juridice si fiscale |
|
b. |
functia de determinare a rezultatelor analitice pe produs sau activitati |
|
c. |
functia de producere a informatiilor destinate masurarii performantelor la nivelul produselor si al sectoarelor de activitate |
|
d. |
functia de furnizare a bugetelor si conturilor previzionale |
|
e. |
functia de determinare a costurilor pe produs, activitati si unitati organizationale |
ANS: A
12. Una dintre functiile de mai jos nu apartine contabilitatii de gestiune. Care este aceasta?
|
a. |
functia de determinare a costurilor pe produs, activitati si unitati organizationale |
|
b. |
functia de furnizare a informatiilor necesare sintezelor macroeconomice pentru calcularea conturilor nationale |
|
c. |
functia de furnizare a bugetelor si conturilor previzionale |
|
d. |
functia de determinare a rezultatelor analitice pe produs sau activitati |
|
e. |
functia de producere a informatiilor destinate masurarii performantelor la nivelul produselor si al sectoarelor de activitate |
ANS: B
13. Directivele europene se elaboreaza in baza:
|
a. |
unei intelegeri prealabile cu tarile membre si tarile terte |
|
b. |
unui cadru conceptual |
|
c. |
unui proces legislativ |
|
d. |
unui acord de principiu |
ANS: C
14. Abordarea anglo-saxona din cadrul directivelor europene nu presupune:
|
a. |
furnizarea de informatii financiare cat mai cuprinzatoare, cat mai transparente |
|
b. |
acordarea prioritatii realitatii economice asupra formei juridice |
|
c. |
privilegierea informatiei furnizata creditorilor si fiscului |
|
d. |
privilegierea informatiei furnizata investitorilor |
ANS: C
15. Unul din enunturile de mai jos nu reprezinta o caracteristica a normelor contabile internationale elaborate de IASB. Care este acesta?
|
a. |
normele contabile internationale pot fi utilizate de catre bursele de valori si autoritatile de reglementare, care permit societatilor externe si celor interne sa prezinte situatiile financiare in conformitate cu standardele internationale de contabilitate |
|
b. |
normele contabile internationale pot fi utilizate ca fundament al reglementarilor contabile nationale |
|
c. |
normele contabile internationale au o flexibilitate scazuta |
|
d. |
normele contabile internationale sunt utilizate ca tratament de baza de anumite tari care isi imbunatatesc propriile reglementari |
|
e. |
normele contabile internationale pot fi utilizate de organismele supranationale, precum Comisia Europeana |
ANS: C
16. Una dintre conceptiile de mai jos nu reprezinta o conceptie privitoare la definirea si analiza patrimoniului. Care este aceasta?
|
a. |
conceptia economica |
|
b. |
conceptia existentiala |
|
c. |
conceptia juridica |
|
d. |
conceptia economico-juridica |
ANS: B
17. Una din afirmatiile de mai jos nu reprezinta o trasatura a obiectului de studiu al contabilitatii. Care este aceasta?
|
a. |
contabilitatea studiaza modul de gestionare a patrimoniului |
|
b. |
contabilitatea studiaza patrimoniul in expresie cantitativa |
|
c. |
contabilitatea studiaza patrimoniul in expresie valorica |
|
d. |
contabilitatea studiaza echilibrul patrimoniului |
ANS: B
18. Modul de valorificare a mijloacelor economice nu se refera la:
|
a. |
modul cum se se asigura reproductia lor |
|
b. |
modul cum se consuma si isi transmit valoarea asupra produselor obtinute |
|
c. |
modul cum participa la procesul de productie |
|
d. |
modul cum se realizeaza exigibilitatea lor |
ANS: D
19. Una din structurile de mai jos nu reprezinta o structura de activ. Care este aceasta?
|
a. |
active circulante |
|
b. |
venituri in avans |
|
c. |
active imobilizate |
ANS: B
20. Una din afirmatiile de mai jos nu reprezinta o parte componenta a definitiei ativului (conform Standardelor Internationale de Contabilitate). Care este aceasta?:
|
a. |
activul reprezinta o resursa de la care se asteapta sa genereze beneficii economice viitoare pentru intreprindere |
|
b. |
activul reprezinta o resursa controlata de intreprindere |
|
c. |
activul reprezinta o resursa detinuta obligatoriu in proprietate de intreprindere |
|
d. |
activul reprezinta o resursa provenita din evenimente trecute |
ANS: C
21. Una din afirmatiile de mai jos nu reprezinta o parte componenta a definitiei datoriei (conform Standardelor Internationale de Contabilitate). Care este aceasta?
|
a. |
la decontare, datoria determina un flux de beneficii dinspre intreprindere spre mediul exterior |
|
b. |
datoria este o obligatie prezenta a intreprinderii |
|
c. |
datoria provine din evenimente trecute |
|
d. |
la decontare, datoria determina un flux de beneficii dinspre mediul exterior spre intreprindere |
ANS: D
22. In structura imobilizarilor necorporale nu sunt incluse:
|
a. |
cheltuielile de dezvoltare |
|
b. |
cheltuielile de cercetare |
|
c. |
concesiunile, brevetele, licentele, marcile |
|
d. |
cheltuielile de constituire |
|
e. |
fondul comercial |
ANS: B
23. In structura imobilizarilor corporale nu se includ:
|
a. |
alte instalatii, utilaje si mobilier |
|
b. |
avansuri si imobiliozari corporale in curs de executie |
|
c. |
terenuri si constructii |
|
d. |
concesiuni, brevete, licente, marci |
|
e. |
instalatii tehnice si masini |
ANS: D
24. Una din caracteristicile de mai jos nu apartine terenurilor propriu-zise. Care este aceasta?
|
a. |
nu se amortizeaza |
|
b. |
au o durata de utilizare nelimitata |
|
c. |
sunt imobilizari financiare |
ANS: C
25. Un activ curent nu este o resursa care:
|
a. |
reprezinta numerar ori echivalente de numerar a caror utilizare nu este restrictionata |
|
b. |
reprezinta numerar ori echivalente de numerar a caror utilizare este restrictionata |
|
c. |
este detinut in scopul comercializarii sau pe termen scurt si se asteapta a fi realizat in termen de 12 luni de la data bilantului |
|
d. |
se asteapta sa fie realizat sau este detinut pentru consum sau pentru vanzare, in cursul normal al ciclului de exploatare |
ANS: B
26. In structura stocurilor nu se includ:
|
a. |
materialele consumabile |
|
b. |
materiile prime |
|
c. |
produsele finite |
|
d. |
Marfurile |
|
e. |
Creantele |
ANS: E
27. In structura activelor circulante nu se includ:
|
a. |
Creantele |
|
b. |
investitiile financiare pe termen lung |
|
c. |
Stocurile |
|
d. |
casa si conturi la banci |
|
e. |
investitiile financiare pe termen scurt |
ANS: B
28. In structura materialelor consumabile nu se includ:
|
a. |
materiile prime |
|
b. |
materialele auxiliare |
|
c. |
materialele pentru ambalat |
|
d. |
piesele de schimb |
|
e. |
Combustibilii |
ANS: A
29. Produsele reziduale nu se regasesc sub forma de:
|
a. |
Deseuri |
|
b. |
materiale recuperabile |
|
c. |
materiale consumabile |
|
d. |
Rebuturi |
ANS: C
30. In categoria creantelor nu se includ:
|
a. |
sumele de incasat de la entitatile asimilate |
|
b. |
creantele comerciale |
|
c. |
sumele de incasat de la entitatile cu care compania este legatya in virtutea intereselor de participare |
|
d. |
alte creante |
|
e. |
capitalul subscris varsat |
ANS: E
31. Sursele de finantare straine nu se mai numesc si:
|
a. |
capital strain |
|
b. |
Obligatii |
|
c. |
Datorii |
|
d. |
capital subsris nevarsat |
ANS: D
32. Sursele de finantare straine nu cuprind:
|
a. |
Furnizorii |
|
b. |
imprumuturile acordate de banci |
|
c. |
efectele de platit |
|
d. |
imprumuturile acordate de alte institutii financiar-bancare |
|
e. |
efectele de primit |
ANS: E
33. Pasivul partimonial nu cuprinde:
|
a. |
Datorii |
|
b. |
capital si rezerve |
|
c. |
cheltuieli in avans |
|
d. |
venituri in avans |
|
e. |
Provizioane |
ANS: C
34. O datorie nu este curenta daca:
|
a. |
este exigibila in termen de 12 luni de la data bilantului |
|
b. |
se asteapta sa fie achitata in cursul normal al ciclului de exploatare |
|
c. |
este exigibila in termen de peste 12 luni de la data bilantului |
ANS: C
35. In structura datoriilor nu se includ:
|
a. |
provizioanele pentru litigii |
|
b. |
datoriile in cadrul grupului |
|
c. |
imprumuturile si datoriile asimilate |
|
d. |
datoriile comerciale |
|
e. |
datoriile din interese de participare |
ANS: A
36. In cadrul intreprinderii X are loc urmatoarea operatie:
Se primeste un credit bancar pe termen lung in valoare de 10.000 u.m. Operatia produce modificari patrimoniale de tipul:
|
a. |
A+x = P+x |
|
b. |
A-x=P-x |
|
c. |
A=P+x-x |
|
d. |
A+x-x=P |
ANS: A
37. Intr-o intreprindere are loc urmatoarea operatie:
Se efectueaza plata salariilor cu suma de 200.000 lei. Operatia produce modificari patrimoniale de tipul:
|
a. |
A+x=P+x |
|
b. |
A-x=P-x |
|
c. |
A=P+x-x |
|
d. |
A+x-x=P |
ANS: B
38. Intr-o intreprindere are loc urmatoarea operatie:
Se diminueaza capitalul social cu suma de 10.000 lei, prin retragerea unui actionar. Operatia produce modificari patrimoniale de tipul:
|
a. |
A+x=P+x |
|
b. |
A-x=P-x |
|
c. |
A=P+x-x |
|
d. |
A+x-x=P |
ANS: C
39. Intr-o intreprindere are loc urmatoarea operatie:
Se majoreaza capitalul social cu suma de 5.000 lei, pe seama rezervelor. Operatia produce modificari patrimoniale de tipul:
|
a. |
A+x=P+x |
|
b. |
A-x=P-x |
|
c. |
A=P+x-x |
|
d. |
A+x-x=P |
ANS: C
40. Intr-o intreprindere are loc urmatoarea operatie:
Se incaseaza prin cont suma de 2.000 lei, reprezentand creanta asupra unui client. Operatia produce modificari patrimoniale de tipul:
|
a. |
A+x=P+x |
|
b. |
A-x=P-x |
|
c. |
A=P+x-x |
|
d. |
A+x-x=P |
ANS: D
41. Intr-o intreprindere are loc urmatoarea operatie:
Se achita in numerar datoria fata de un furnizor cu suma de 1.000 lei. Operatia produce modificari patrimoniale de tipul:
|
a. |
A+x=P+x |
|
b. |
A-x=P-x |
|
c. |
A=P+x-x |
|
d. |
A+x-x=P |
ANS: B
42. Intr-o intreprindere are loc urmatoarea operatie:
Se acorda un avans in numerar unui salariat imputernicit, in vederea achizitionarii de obiecte de inventar, in valoare de 2.000 lei. Operatia produce modificari patrimoniale de tipul:
|
a. |
A+x=P+x |
|
b. |
A-x=P-x |
|
c. |
A=P+x-x |
|
d. |
A+x-x=P |
ANS: D
43. Intr-o intreprindere are loc urmatoarea operatie:
Se primeste un credit bancar pe termen scurt de la o banca in valoare de 10.000 lei. Operatia produce modificari patrimoniale de tipul:
|
a. |
A+x=P+x |
|
b. |
A-x=P-x |
|
c. |
A=P+x-x |
|
d. |
A+x-x=P |
ANS: A
44. Care dintre procedeele de mai jos sunt procedee specifice metodei contabilitatii ?
|
a. |
observatia, rationamentul, comparatia |
|
b. |
analiza, sinteza, inventarierea |
|
c. |
bilantul, contul, balanta de verificare |
|
d. |
clasificarea, documentatia, analiza |
|
e. |
documentatia, evaluarea, calculatia |
ANS: C
45. In scopul realizarii obiectivului sau, metoda contabilitatii foloseste o serie de procedee.
Care dintre urmatoarele grupe de procedee sunt utilizate si de alte discipline economice?
|
a. |
documentatia, evaluarea, calculatia, inventarierea |
|
b. |
documentatia, observatia, rationamentul, balanta de verificare |
|
c. |
bilantul, contul, analiza, evaluarea |
|
d. |
contul, analiza, sinteza, calculatia |
|
e. |
bilantul, observatia, sinteza, evaluarea |
ANS: A
46. Una din trasaturile de mai jos nu reprezinta o trasatura caracteristica metodei contabilitatii. Care este aceasta?
|
a. |
inregistrarea valorica a existentei si miscarii patrimoniului |
|
b. |
reflectarea patrimoniului atat sub aspectul utilitatii si functionalitatii bunurilor economice cat si sub aspectul relatiilor de proprietate |
|
c. |
inregistrarea cantitativa a existentei si miscarii patrimoniului |
|
d. |
dubla inregistrare in conturi a tranzactiilor |
ANS: C
47. Unul din procedeele de mai jos nu reprezinta un procedeu comun tuturor stiintelor. Care este acesta?
|
a. |
rationamentul |
|
b. |
Clasificarea |
|
c. |
Observatia |
|
d. |
documentatia |
|
e. |
Comparatia |
ANS: D
48. Unul din procedeele de mai jos nu reprezinta un procedeu comun tuturor stiintelor. Care este acesta?
|
a. |
Inventarierea |
|
b. |
rationamentul |
|
c. |
Sinteza |
|
d. |
Analiza |
|
e. |
Observatia |
ANS: A
49. Unul din procedeele de mai jos nu reprezinta un procedeu comun si altor discipline economice. Care este acesta?
|
a. |
Evaluarea |
|
b. |
Calculatia |
|
c. |
inventarierea |
|
d. |
documentatia |
|
e. |
Observatia |
ANS: E
50. Una din categoriile de mai jos nu reprezinta o categorie de utilizatori ai situatiilor financiare, conform cadrului conceptual al IASB. Care este aceasta?
|
a. |
Angajatii |
|
b. |
Patronatele |
|
c. |
Investitorii |
|
d. |
creditorii financiari |
|
e. |
Clientii |
ANS: B
51. Una din caracteristicile de mai jos nu reprezinta o caracteristica calitativa a situatiilor financiare. Care este aceasta?
|
a. |
exhaustivitatea |
|
b. |
inteligibilitatea |
|
c. |
Credibilitatea |
|
d. |
Relevant |
|
e. |
comparabilitatea |
ANS: A
52. Cadrul conceptual al IASB defineste cinci elemente denumite structuri ale situatiilor financiare. Unul din elementele de mai jos nu reprezinta o structura a situatiilor financiare. Care este aceasta?
|
a. |
capitalurile proprii |
|
b. |
Veniturile |
|
c. |
Activele |
|
d. |
Pierderile |
|
e. |
Datoriile |
ANS: D
53. Pentru a fi utile in raport cu cerintele utilizatorilor, cadrul conceptual al IASB stabileste caracteristicile calitative pe care trebuie sa le indeplineasca informatiile contabile. Care dintre acestea sunt corecte?
|
a. |
inteligibilitatea, relevanta, oportunitatea, exhaustivitatea |
|
b. |
credibilitatea, raportul cost-beneficiu, comparabilitatea, relevanta |
|
c. |
inteligibilitatea, relevanta, credibilitatea, comparabilitatea |
|
d. |
pertinenta, raportul cost-beneficiu, oportunitatea, comparabilitatea |
|
e. |
relevanta, credibilitatea, inteligibilitatea, oportunitatea |
ANS: C
54. IASB defineste elementele pe baza carora sunt intocmite situatiile financiare, grupandu-le in clase corespunzatoare, conform caracteristicilor lor economice. Aceste clase sunt denumite:
|
a. |
structurile situatiilor financiare |
|
b. |
caracteristicile calitative ale situatiilor financiare |
|
c. |
rubricile situatiilor financiare |
|
d. |
elementele situatiilor financiare |
|
e. |
informatiile situatiilor financiare |
ANS: A
55. In contabilitate cheltuielile reprezinta:
|
a. |
cresteri de avantaje economice in cursul perioadei contabile, sub forma de iesiri sau diminuari ale valorilor activelor sau cresteri de datorii, care au ca efect diminuarea capitalurilor proprii, sub alte forme decat distribuirile in beneficiul proprietarilor capitalului |
|
b. |
diminuari de avantaje economice in cursul perioadei contabile, sub forma de intrari sau cresteri ale valorilor activelor sau cresteri de datorii, care au ca efect diminuarea capitalurilor proprii, sub alte forme decat distribuirile in beneficiul proprietarilor capitalului |
|
c. |
diminuari de avantaje economice in cursul perioadei contabile, sub forma de iesiri sau diminuari ale valorilor activelor sau cresteri de datorii, care au ca efect cresterea capitalurilor proprii, sub alte forme decat distribuirile in beneficiul proprietarilor capitalului. |
|
d. |
diminuari de avantaje economice in cursul perioadei contabile, sub forma de iesiri sau diminuari ale valorilor activelor sau cresteri de datorii, care au ca efect diminuarea capitalurilor proprii, inclusiv sub forma de distribuiri in beneficiul proprietarilor capitalului. |
|
e. |
diminuari de avantaje economice in cursul perioadei contabile, sub forma de iesiri sau diminuari ale valorilor activelor sau cresteri de datorii, care au ca efect diminuarea capitalurilor proprii, sub alte forme decat distribuirile in beneficiul proprietarilor capitalului. |
ANS: E
56. In contabilitate, veniturile reprezinta:
|
a. |
cresteri de avantaje economice in cursul perioadei contabile sub forma de intrari sau cresteri ale activelor sau diminuari ale datoriilor, care se concretizeaza in cresteri ale capitalului propriu, altele decat cele rezultate din contributii ale actionarilor. |
|
b. |
cresteri de avantaje economice in cursul perioadei contabile sub forma de iesiri sau diminuari ale activelor sau diminuari ale datoriilor, care se concretizeaza in cresteri ale capitalului propriu, altele decat cele rezultate din contributii ale actionarilor. |
|
c. |
cresteri de avantaje economice in cursul perioadei contabile sub forma de intrari sau cresteri ale activelor sau diminuari ale datoriilor, care se concretizeaza in scaderi ale capitalului propriu, altele decat cele rezultate din contributii ale actionarilor. |
|
d. |
cresteri de avantaje economice in cursul perioadei contabile sub forma de intrari sau cresteri ale activelor sau diminuari ale datoriilor, care se concretizeaza in cresteri ale capitalului propriu, rezultate din contributii ale actionarilor. |
ANS: A
57. Imaginea fidela a devenit un concept european in anul 1978, la propunerea:
|
a. |
Germaniei |
|
b. |
Frantei |
|
c. |
Belgiei |
|
d. |
Marii Britanii |
|
e. |
Olandei |
ANS: D
58. Intr-una din situatiile de mai jos, conform principiului permanentei metodelor, intreprinderile nu pot modifica politicile lor contabile. Care este aceasta?
|
a. |
daca o astfel de modificare este ceruta expres printr-un act normativ |
|
b. |
daca o astfel de modificare este ceruta expres de un standard contabil |
|
c. |
daca o noua politica contabila duce la obtinerea unor informatii mai cuprinzatoare |
|
d. |
daca o noua politica contabila duce la obtinerea unor informatii mai relevante sau mai credibile |
ANS: C
59. Intr-una din situatiile de mai jos, in aplicarea principiului prudentei, nu trebuie tinut seama de:
|
a. |
luarea in considerare a tuturor ajustarilor de valoare datorate deprecierilor, indiferent daca exercitiul financiar se incheie cu profit sau pierdere |
|
b. |
luarea in considerare a tuturor ajustarilor de valoare datorate deprecierilor, numai daca exercitiul financiar se incheie cu profit |
|
c. |
luarea in consideratie, in cadrul situatiilor financiare, numai a profiturilor recunoscute pana la data inchiderii exercitiului financiar |
|
d. |
luarea in considerare a tuturor obligatiilor previzibile si a tuturor pierderilor potentiale care iau nastere in cursul exercitiului incheiat sau pe parcursul unui exercitiu anterior, chiar daca aceste obligatii sau pierderi apar intre data inchiderii exercitiului si data intocmirii bilantului |
ANS: B
60. Principiul independentei exercitiului presupune:
|
a. |
utilizarea de catre intreprinderi a unei contabilitati de angajamente |
|
b. |
utilizarea de catre intreprinderi a unei contabilitati de incasari-plati |
|
c. |
utilizarea de catre intreprinderi a acelorasi procedee si metode de evidenta si calcul in timpul exercitiului in curs |
|
d. |
utilizarea de catre intreprinderi a prudentei in evaluarea elementelor situatiilor financiare |
ANS: A
61. Care dintre structurile de mai jos sunt vizate direct de evaluarea pozitiei financiare, potrivit Cadrului conceptual al IASB?
|
a. |
activele, capitalurile proprii, veniturile si rezultatele |
|
b. |
activele, datoriile, cheltuielile si veniturile |
|
c. |
activele, capitalurile proprii, cheltuielile si rezultatele |
|
d. |
activele, datoriile si capitalurile proprii |
|
e. |
activele, datoriile, cheltuielile si pierderile |
ANS: D
62. In raport cu modul de intocmire si cu rolul lor in cadrul sistemului informational, documentele contabile nu pot fi:
|
a. |
documente justificative |
|
b. |
registre contabile |
|
c. |
documente centralizatoare |
|
d. |
documente contabile de sinteza |
ANS: C
63. Registrele contabile nu cuprind:
|
a. |
Registrul Cartea-Mare |
|
b. |
Registrul de evidenta fiscala |
|
c. |
Registrul Jurnal |
|
d. |
Registrul Inventar |
ANS: B
64. Gestiunea documentelor nu presupune:
|
a. |
inregistrarea in contabilitate a documentelor contabile |
|
b. |
organizarea circulatiei documentelor |
|
c. |
reconstituirea documentelor contabile |
|
d. |
arhivarea documentelor contabile |
|
e. |
utilizarea si evidenta documentelor contabile |
ANS: A
65. Verificarea din punct de vedere al formei documentelor contabile nu se refera la:
|
a. |
completarea tuturor elementelor cerute de document |
|
b. |
intocmirea documentului prin raportarea la actele normative care reglementeaza genul respectiv de operatii |
|
c. |
existenta semnaturilor persoanelor responsabile de intomirea documentelor si efectuarea calculelor |
|
d. |
folosirea modelului de document corespunzator naturii operatiei consemnate |
ANS: B
66. Verificarea de fond a documentelor contabile nu vizeaza:
|
a. |
economicitatea operatiei |
|
b. |
realitatea operatiei |
|
c. |
necesitatea operatiei |
|
d. |
legalitatea operatiei |
|
e. |
completarea tuturor elementelor cerute de document |
ANS: E
67. Unul din componentele de mai jos nu este avut in vedere de evaluare, ca procedeu al metodei contabilitatii. Care este acesta?
|
a. |
obiectul evaluarii |
|
b. |
aria evaluarii |
|
c. |
etalonul monetar |
|
d. |
Pretul |
ANS: B
68. Evaluarea presupune respectarea unor serii de principii, de reguli, care influenteaza intreaga metodologie a evaluarii. Unul dintre principiile de mai jos nu reprezinta un principiu al evaluarii. Care este acesta?
|
a. |
principiul stabilitatii unitatii monetare |
|
b. |
principiul alegerii formei de evaluare corespunzatoare scopului urmarit |
|
c. |
principiul stabilitatii unitatii monetare |
|
d. |
principiul pragului de semnificatie |
|
e. |
principiul costului istoric |
ANS: D
69. Valoarea de utilitate a unui bun se stabileste in functie de mai multi factori. Unul dintre factorii de mai jos nu sta la baza stabilirii valorii de utilitate. Care este acesta?
|
a. |
calitatea bunului |
|
b. |
utilitatea bunului |
|
c. |
pretul pietei |
|
d. |
gradul de uzura al bunului |
ANS: A
70. Costul de achizitie al bunurilor procurate prin intermediul contractelor de vanzare-cumparare este format din mai multe elemente. Unul din elementele de mai jos nu reprezinta un element component al costului de achizitie. Care este acesta?
|
a. |
pretul de cumparare |
|
b. |
cheltuielile de transport-aprovizionare |
|
c. |
taxele nerecuperabile |
|
d. |
alte cheltuieli accesorii necesare pentru punerea in stare de utilitate sau intrarea in gestiune a bunului respectiv |
|
e. |
reducerile comerciale primite (rabaturi, remize si risturne) |
ANS: E
71. Costul de productie al bunurilor nu cuprinde:
|
a. |
alte cheltuieli directe de productie (ex: salarii directe acorgate muncitorilor de baza) |
|
b. |
o cota parte a cheltuielilor indirecte de productie, determinate rational ca fiind legate de fabricatia bunului respective |
|
c. |
cheltuieli de transport-aprovizionare |
|
d. |
costul de achizitie al materiilor prime consumate |
|
e. |
dobanzile la creditele bancare contractate pentru productia cu ciclu lung de fabricatie, aferente perioadei pentru care se calculeaza costul de productie |
ANS: C
72. Daca bunurile similare de natura stocurilor sau titlurilor de valoare au valori de intrare diferite si nu exista posibilitatea identificarii valorii lor de intrare, evaluarea la iesirea din patrimoniu se poate face utilizand mai multe metode. Intr-o astfel de situatie, una dintre acestea nu se utilizeaza pentru evaluarea la iesire a stocurilor. Care este aceasta?
|
a. |
metoda costului mediu ponderat (CPM) |
|
b. |
metoda identificarii specifice |
|
c. |
metoda primului lot intrat - primului lot iesit (FIFO) |
|
d. |
metoda ultimului lot intrat - primului lot iesit (LIFO) |
ANS: B
73. Pentru stabilirea valorii de inventar ale elementelor patrimoniale nu se utilizeaza:
|
a. |
costurile de achizitie sau de productie |
|
b. |
preturile de piata |
|
c. |
baremurile |
|
d. |
indicii generali de preturi |
|
e. |
indicii specifici de preturi |
ANS: A
74. Valoarea la bilant a elementelor patrimoniale nu se stabileste pe baza:
|
a. |
principiului permanentei metodelor |
|
b. |
valorii de intrare |
|
c. |
valrii de inventar |
|
d. |
principiului costului istoric |
ANS: A
75. Unul dintre enunturile de mai jos corespunde definitiei contului. Care este acesta?
|
a. |
contul este procedeul comun si altor discipline economice, cu ajutorul caruia se reflecta existenta si miscarea fiecarui element patrimonial in parte, ca urmare a modificarilor produse de tranzactiile ce au loc in intreprindere intr-o perioada de gestiune |
|
b. |
contul este procedeul specific metodei contabilitatii, cu ajutorul caruia se reflecta existenta si miscarea de ansamblu a elementelor patrimoniale, ca urmare a modificarilor produse de tranzactiile ce au loc in intreprindere intr-o perioada de gestiune |
|
c. |
contul este procedeul specific metodei contabilitatii, cu ajutorul caruia se reflecta existenta si miscarea fiecarui element patrimonial in parte, ca urmare a modificarilor produse de tranzactiile ce au loc in intreprindere intr-o perioada de gestiune |
|
d. |
contul este procedeul utilizat de orice discilina, cu ajutorul caruia se reflecta existenta si miscarea fiecarui element patrimonial in parte, ca urmare a modificarilor produse de tranzactiile ce au loc in intreprindere intr-o perioada de gestiune |
ANS: C
76. Orice cont deschis in contabilitatea curenta are un anumit continut economic care poate sa reprezinte:
|
a. |
un mijloc economic |
|
b. |
un proces economic |
|
c. |
o sursa sau o grupa de surse de finantare |
|
d. |
o functie contabila |
|
e. |
un rezultat financiar |
ANS: D
77. Una din afirmatiile de mai jos nu este importanta in clasificarea conturilor. Care este aceasta?
|
a. |
clasificarea conturilor ofera posibilitatea studierii sistematice si generalizate a conturilor, asigurand legaturile reciproce dintre ele |
|
b. |
clasificarea conturilor permite cunoasterea structurii acestora |
|
c. |
clasificarea conturilor permite asimilarea cu usurinta a continutului economic si a functiei contabile a conturilor |
|
d. |
clasificarea conturilor ajuta la intelegerea structurii planului de conturi |
|
e. |
clasificarea conturilor constituie un mijloc eficient de cunoastere a obiectului de studiu al contabilitatii |
ANS: B
78. Dupa continutul economic, nu distingem:
|
a. |
conturi de rezultate |
|
b. |
conturi de mijloace economice |
|
c. |
conturi de surse de finantare |
|
d. |
conturi de activ |
|
e. |
conturi de procese economice |
ANS: D
79. Planul de conturi general reprezinta:
|
a. |
matricea intregului sistem de conturi, in cadrul careia fiecare cont este delimitat printr-o denumire descriptiva, fiind incadrat intr-o clasa si grupa, in raport cu un anumit criteriu de clasificare |
|
b. |
matricea intregului sistem de conturi, in cadrul careia fiecare cont este delimitat printr-o denumire si un simbol cifric, fiind incadrat intr-o clasa si grupa, in raport cu un anumit criteriu de clasificare |
|
c. |
matricea intregului sistem de conturi, in cadrul careia fiecare cont este delimitat printr-o denumire si un simbol cifric, fiind incadrat intr-o clasa si subclasa, in raport cu un anumit criteriu de clasificare |
|
d. |
matricea intregului sistem de conturi, in cadrul careia fiecare cont este delimitat printr-o denumire fara simbol cifric, fiind incadrat intr-o clasa si grupa, in raport cu un anumit criteriu de clasificare |
ANS: B
80. Unul dintre elementele de mai jos nu defineste un cont sintetic in cadrul planului de conturi. Care este acesta?
|
a. |
familia din care face parte |
|
b. |
functia contabila |
|
c. |
continutul economic |
|
d. |
corespondenta cu alte conturi |
ANS: A
81. Dubla inregistrare consta in:
|
a. |
inregistrarea concomitenta dar cu sume diferite a unei operatii economice sau financiare in doua conturi, si anume, in debitul unui cont si in creditul altui cont |
|
b. |
inregistrarea concomitenta dar cu sume diferite a doua operatii economice sau financiare in doua conturi, si anume, in debitul unui cont si in creditul altui cont |
|
c. |
inregistrarea concomitenta si cu aceeasi suma a unei operatii economice sau financiare in doua conturi, si anume, in debitul unui cont si in creditul altui cont |
|
d. |
inregistrarea concomitenta dar cu sume diferite a doua operatii economice sau financiare in mai mult de doua conturi |
ANS: C
82. Analiza contabila consta in:
|
a. |
cercetarea, pe baza de doc, a fiecarei tranzactii in parte, prin descompunerea ei in elementele componente, in scopul stabilirii conturilor aflate in concordanta si a partii acestora - debit sau credit - in care urmeaza sa se inregistreze tranzactia respectiva, concomitent si cu aceeasi suma |
|
b. |
cercetarea, pe baza de doc, a fiecarei tranzactii in parte, prin descompunerea ei in elementele componente, in scopul stabilirii conturilor corespondente si a partii acestora - debit sau credit - in care urmeaza sa se inregistreze tranzactia respectiva, concomitent si cu aceeasi suma |
|
c. |
cercetarea, pe baza de doc, a fiecarei tranzactii in parte, prin descompunerea ei in elementele componente, in scopul stabilirii conturilor corespondente si a partii acestora - debit sau credit - in care urmeaza sa se inregistreze tranzactia respectiva, concomitent dar cu sume diferite |
|
d. |
cercetarea, pe baza de doc, a fiecarei tranzactii in parte, prin descompunerea ei in elementele componente, in scopul stabilirii conturilor corespondente in care urmeaza sa se inregistreze tranzactia respectiva, concomitent si cu aceeasi suma |
ANS: B
83. Unul din enunturile de mai jos nu reprezinta o etapa a analizei contabile. Care este acesta?
|
a. |
determinarea modificarilor pe care le produce respectiva tranzactie in structura elementelor patrimoniale, precum si determi-narea sensurilor acestor modificari |
|
b. |
aplicarea regulilor de functionare a conturilor, in vederea stabilirii partii conturilor corespondente - debit sau credit - in care urmeaza sa se inregistreze tranzactia analizata, adica stabilirea formulei contabile |
|
c. |
stabilirea, pe baza elementelor patrimoniale modificate, a conturilor corespondente in care urmeaza sa se inregistreze tranzactia analizata |
|
d. |
stabilirea rulajelor, a sumelor si a soldurilor finale ale conturilor corespondente |
|
e. |
stabilirea naturii si, respectiv, a continutului tranzactiei supuse analizei |
ANS: D
84. Formula contabila reprezinta:
|
a. |
calculul elementelor constitutive ale unui cont |
|
b. |
modalitatea de asigurare a unei egalitati intre elementele constitutive a doua bilanturi |
|
c. |
modalitatea de prezentare a unei operatii economice sau financiare prin incadrarea acesteia in debitul unui cont si in creditul altui cont, sub forma de egalitate valorica |
|
d. |
modalitatea de asigurare a unei egalitati intre elementele constitutive a unui bilant |
ANS: C
85. Unul din elementele de mai jos nu reprezinta un element constitutiv al formulei contabile. Care este acesta?
|
a. |
semnul "=" dintre conturile care participa la inregistrare |
|
b. |
denumirea contului corespondent debitor |
|
c. |
documentul justificativ care atesta infaptuirea operatiei |
|
d. |
suma care face obiectul inregistrarii |
|
e. |
denumirea contului corespondent creditor |
ANS: C
86. Articolul contabil se obtine prin adaugarea la elementele formulei contabile a altor elemente. Unul dintre acestea nu reprezinta un element constitutiv al articolului contabil. Care este acesta?
|
a. |
semnatura si numele persoanei care a intocmit articolul contabil |
|
b. |
documentul justificativ care atesta infaptuirea tranzactiei |
|
c. |
data cind are loc tranzactia |
|
d. |
explicatia descriptiva a tranzactiei |
ANS: A
87. Ce tip de modificare bilantiera determina operatia "acordarea unui avans spre decontare unei persoane care pleaca in delegatie"?
|
a. |
A - X = P - X; |
|
b. |
A + X - X = P; |
|
c. |
A + X = P + X; |
|
d. |
A = P + X - X. |
ANS: B
88. Conturile de pasiv pot prezenta la sfarsitul perioadei:
|
a. |
sold final debitor sau zero; |
|
b. |
sold final creditor sau debitor; |
|
c. |
sold final creditor sau zero; |
|
d. |
sold final numai debitor. |
ANS: C
89. Functiile documentelor nu sunt:
|
a. |
de consemnare cantitativa si valorica; |
|
b. |
de verificare; |
|
c. |
de asigurare a integritatii patrimoniului; |
|
d. |
juridica; |
|
e. |
de control. |
ANS: E
90. Evaluarea elementelor patrimoniale ale unei entitati economice in functie de momentul efectuarii poate fi:
|
a. |
evaluarea la intrare, la iesire, la inventariere si la bilant |
|
b. |
evaluarea initiala , semestriala si anuala |
|
c. |
evaluarea contabila si administrativa. |
ANS: A
91. Precizati formula prin care se obtine capitalul propriu
|
a. |
activ + cheltuieli = capital propriu; |
|
b. |
activ - pasiv = capitalul propriu; |
|
c. |
active - datorii = capitalul propriu; |
|
d. |
active-cheltuieli = capitalul propriu. |
|
e. |
venituri-cheltuieli= capitalul propriu. |
ANS: C
92. Din imobilizarile necorporale nu fac parte:
|
a. |
cheltuieli de constituire; |
|
b. |
cheltuieli de dezvoltare; |
|
c. |
concesiuni, brevete, licente, marci comerciale, drepturi si active; |
|
d. |
instalatii tehnice si masini |
|
e. |
fondul comercial. |
ANS: D
93. Imobilizarile financiare nu cuprind:
|
a. |
titluri puse in echivalenta |
|
b. |
creante imobilizate; |
|
c. |
alte titluri imobilizate; |
|
d. |
interese de participare; |
|
e. |
avansuri si imobilizari corporale in curs de executie. |
ANS: E
94. Precizati care elemente patrimoniale au fost incadrate corect:
|
a. |
concesiunile (active circulante); |
|
b. |
fondul comercial (active imobilizate); |
|
c. |
cheltuieli de dezvoltare (cheltuieli in avans). |
ANS: B
95. Soldul final al unui cont cu functia contabila de activ reprezinta:
|
a. |
diferenta dintre rulajul debitor si rulajul creditor al contului; |
|
b. |
diferenta dintre soldul initial si rulajul creditor al contului; |
|
c. |
diferenta dintre total sume debitoare si total sume creditoare ale unui cont; |
|
d. |
diferenta dintre soldul initial si rulajul debitor al contului; |
|
e. |
nici o afirmatie nu este corecta; |
ANS: C
96. Care dintre urmatoarele grupe de utilizatori sunt interesati cu precadere de informatiile privind lichiditatea si solvabilitatea pe termen lung a firmei, precum si de capacitatea ei de a rambursa la termen creditele contractate, impreuna cu dobanzile aferente:
|
a. |
creditorii financiari; |
|
b. |
creditorii comerciali; |
|
c. |
clientii; |
|
d. |
conducerea intreprinderii. |
ANS: A
97. Conform reglementarilor contabile actuale, care dintre formulele de calcul a activului net contabil prezentate mai jos este corecta?
|
a. |
Capitalurile proprii + Datoriile pe termen lung; |
|
b. |
Capitalurile proprii + Provizioanele pentru riscuri si cheltuieli; |
|
c. |
Active - Datorii; |
|
d. |
Activul bilantier - Posturi de regularizare - Datoriile; |
|
e. |
Capitalurile proprii - Provizioanele reglementate. |
ANS: C
98. Care dintre urmatoarele grupe de utilizatori sunt interesati cu precadere de informatiile privind lichiditatea pe termen scurt:
|
a. |
creditorii financiari |
|
b. |
creditorii comerciali; |
|
c. |
clientii; |
|
d. |
conducerea intreprinderii. |
ANS: B
99. Dispuneti de urmatoarele date din bilant: mijloace fixe 10.000 lei, materiale consumabile 1.200 lei, marfuri 2.000 lei, disponibil la banca 800 lei, numerar in casierie 400 lei, capital subscris varsat 7.200 lei, rezerve 2.200 lei, furnizori 4.200 lei, clienti creditori 800 lei. Care este marimea activului net contabil ?
|
a. |
7.200 lei; |
|
b. |
11.000 lei; |
|
c. |
5.000 lei; |
|
d. |
9.400 lei; |
|
e. |
8.800 lei. |
ANS: D
100. Ce tip de modificare bilantiera determina operatia "majorarea capitalului social pe seama rezervelor". Alegeti varianta corecta:
|
a. |
A + X = P + X |
|
b. |
A - X = P + X |
|
c. |
A + X - X = P |
|
d. |
A - X = P - X |
|
e. |
A = P + X - X |
ANS: E
101. Formula contabila rezulta din:
|
a. |
parcurgerea etapelor analizei contabile; |
|
b. |
reevaluare; |
|
c. |
balanta de verificare; |
|
d. |
evaluare; |
|
e. |
registrul-jurnal. |
ANS: A
102. Ce tip de modificare bilantiera determina operatia "acordarea unui avans spre decontare unei persoane care pleaca in delegatie". Alegeti varianta corecta:
|
a. |
A + X = P + X |
|
b. |
A - X = P + X |
|
c. |
A + X - X = P |
|
d. |
A + X - X = P |
ANS: C
103. Relatia prin care se determina performanta intreprinderii este:
|
a. |
capital propriu = activul - datoriile; |
|
b. |
capital propriu = pasiv - activ; |
|
c. |
±rezultatul = venituri - cheltuieli; |
|
d. |
capital propriu = datoriile - activul; |
|
e. |
trezoreria neta = fluxurile de incasari - fluxurile de plati. |
ANS: C
104. Conform OMFP 1752/2005, raportarile contabile anuale, se compun din:
|
a. |
bilant, cont de profit si pierdere, situatia modificarilor capitalului propriu, situatia fluxurilor de trezorerie, note explicative la situatiile financiare anuale; |
|
b. |
bilant si cont de profit si pierdere; |
|
c. |
raportul administratorilor, cont de profit si pierdere, situatia modificarilor capitalului propriu, situatia fluxurilor de trezorerie, politici contabile si note explicative |
|
d. |
balanta, bilant, cont de profit si pierdere, situatia fluxurilor de trezorerie |
|
e. |
situatia fluxurilor de trezorerie, bilant si cont de profit si pierdere. |
ANS: A
105. Care din urmatoarele elemente nu reprezinta o componenta a trezoreriei ?
|
a. |
casa; |
|
b. |
titluri de plasament; |
|
c. |
concesiuni; |
|
d. |
acreditive; |
ANS: C
106. Regula de functionare a conturilor de pasiv este :
|
a. |
conturile de pasiv incep sa functioneze prin a se debita si se crediteaza cu existentul initial (soldul initial) de pasiv si majorarile de pasiv si se debiteaza cu diminuarile de pasiv, prezentand un sold final creditor sau zero |
|
b. |
conturile de pasiv incep sa functioneze prin a se debita si se debiteaza cu existentul initial (soldul initial) de pasiv si majorarile de pasiv si se debiteaza cu diminuarile de pasiv, prezentand un sold final creditor sau zero |
|
c. |
conturile de pasiv incep sa functioneze prin a se credita si se crediteaza cu existentul initial (soldul initial) de pasiv si majorarile de pasiv si se debiteaza cu diminuarile de pasiv, prezentand un sold final creditor sau zero. |
ANS: C
107. Documentul contabil obligatoriu de inregistrare anuala si de grupare a rezultatelor inventarierii patrimoniului este:
|
a. |
jurnalul de vanzari |
|
b. |
jurnalul de cumparari |
|
c. |
registrul cartea-mare; |
|
d. |
registrul inventar. |
ANS: D
108. Operatia prin care se da semnificatie datelor contabile poarta numele de
|
a. |
inregistrare; |
|
b. |
sintetizare; |
|
c. |
interpretare; |
|
d. |
masurare; |
|
e. |
comunicare. |
ANS: A
109. Documentul contabil in care se inregistreaza zilnic, in mod cronologic, operatiile si evenimentele din viata intreprinderii este :
|
a. |
bilantul contabil |
|
b. |
contul de profit si pierdere |
|
c. |
registrul cartea mare; |
|
d. |
registrul inventar; |
|
e. |
registrul jurnal. |
ANS: E
110. Care din urmatoarele afirmatii este falsa
|
a. |
un cont de activ prezinta sold initial debitor; |
|
b. |
un cont de pasiv se debiteaza cu cresterile |
|
c. |
un cont de capitaluri proprii prezinta in debit soldul final creditor; |
|
d. |
un cont de activ se crediteaza cu diminuarile |
|
e. |
conturile de activ si de cheltuieli au reguli de functionare inverse, comparativ cu conturile de datorii, de capitaluri proprii si de venituri. |
ANS: B
111. Dupa locul intocmirii documentele pot fi clasificate astfel:
|
a. |
documente de sinteza si reportare, documente primare, documente interne; |
|
b. |
documente de evidenta contabila, documente justificative; |
|
c. |
documente interne, documente externe; |
|
d. |
documente care privesc operatiile cu active fixe, documente care privesc operatiile cu stocuri; |
|
e. |
documente primare, documente secundare |
ANS: C
112. Cheltuielile care cuprind pierderile din creante legate de participatii, sconturile acordate clientilor, dobanzile privind exercitiul financiar in curs sunt cheltuieli:
|
a. |
financiare; |
|
b. |
de exploatare; |
|
c. |
extraordinare; |
|
d. |
nici una din variante. |
ANS: A
113. Veniturile provenite din vanzarile de produse si marfuri sunt:
|
a. |
venituri din exploatare; |
|
b. |
venituri extraordinare; |
|
c. |
venituri financiare; |
|
d. |
venituri ocazionale; |
|
e. |
nici una din variante |
ANS: A
114. Sumele provenite din vanzarea de bunuri, executarea de lucrari si prestarea de servicii ce intra in categoria activitatilor curente, dupa scaderea reducerilor comerciale, a TVA - ului si a altor impozite si taxe aferente, constituie:
|
a. |
venituri; |
|
b. |
cifra de afaceri; |
|
c. |
cifra de afaceri neta; |
|
d. |
venituri din activitati extraordinare; |
|
e. |
rezultatul Contului de profit si pierdere. |
ANS: C
115. Pierderile din creantele legate de participatii sunt:
|
a. |
cheltuieli financiare; |
|
b. |
cheltuieli de exploatare; |
|
c. |
cheltuieli ocazionale; |
|
d. |
cheltuieli extraodinare; |
|
e. |
nici una din variante. |
ANS: A
116. Cheltuielile cu materii prime si materiale consumabile sunt:
|
a. |
cheltuieli financiare; |
|
b. |
cheltuieli de exploatare; |
|
c. |
cheltuieli ocazionale; |
|
d. |
cheltuieli extraodinare; |
|
e. |
nici una din variante |
ANS: B
117. Sumele de bani sau bunurile materiale ce revin unei persoane fizice sau juridice in procesul repartitiei si care sunt generate de desfasurarea unei activitati se numesc:
|
a. |
cheltuiei extraordinare; |
|
b. |
venituri financiare; |
|
c. |
venituri; |
|
d. |
profit; |
|
e. |
profit net. |
ANS: E
118. Ce functie a contului consta in aceea ca fiecare cont reflecta un anumit bun economic, o sursa de finantare sau rezultatul financiar:
|
a. |
functia economica + functia statistica; |
|
b. |
functia de sistematizare, |
|
c. |
functia economica; |
|
d. |
functia contabila + functia de grupare; |
|
e. |
functia de control. |
ANS: C
119. Care dintre elementele enumerate mai jos nu apartin contului:
|
a. |
titlul contului + soldul contului; |
|
b. |
debitul; |
|
c. |
rulajul + data inregistrarii; |
|
d. |
postul; |
|
e. |
creditul. |
ANS: D
120. Ce functie a contului se refera la faptul ca in conturi se inregistraza bunurile economice, sursele de finantare si procesele economice pe elemente omogene:
|
a. |
functia de control; |
|
b. |
functia de grupare, |
|
c. |
functia contabila; |
|
d. |
functia de calcul; |
|
e. |
functia statistica. |
ANS: B
121. Formula contabila de mai jos exprima:
= 5121
" Furnizori de imobilizari" " Conturi la banci in lei"
|
a. |
punerea in functiune; |
|
b. |
incasarea subventiei; |
|
c. |
plata facturii; |
|
d. |
restituirea subventiei nefolosite; |
|
e. |
trecerea partii corespunzatoare din subventie la venituri. |
ANS: C
122. Fondurile create pe seama cheltuielilor, destinate acoperirii fluctuatiilor privind rata dobanzii precum si pentru reglarea amortizarii derogatorii constituie:
|
a. |
subventii pentru investitii; |
|
b. |
rezultatul reportat; |
|
c. |
provizioanele reglementate; |
|
d. |
rezervele; |
|
e. |
prime de capital. |
ANS: C
123. Fondurile obtinute de la buget sau de la alte institutii interesate, fiind destinate achizitionarii sau crearii activelor imobilizate constituie:
|
a. |
subventii pentru investitii; |
|
b. |
rezultatul reportat; |
|
c. |
provizioane reglementate; |
|
d. |
rezerve; |
|
e. |
prime de capital. |
ANS: A
124. Fondurile a caror constituire din profitul net este stipulata in statutul societatii sau prin clauze contractuale constituie:
|
a. |
subventii pentru investitii; |
|
b. |
rezultatul reportat; |
|
c. |
provizioanele reglementate; |
|
d. |
rezervele statutare; |
|
e. |
prime de capital. |
ANS: D
125. Profitul capitalizat in mod durabil de intreprindere pana la o decizie contrara a organelor competente constituie:
|
a. |
subventii pentru investitii; |
|
b. |
rezultatul reportat; |
|
c. |
provizioanele reglementate; |
|
d. |
rezervele; |
|
e. |
prime de capital. |
ANS: D
126. Fondurile create din reevaluarea imobilizarilor corporale si a celor financiare constituie:
|
a. |
subventii pentru investitii; |
|
b. |
rezultatul reportat; |
|
c. |
diferente din reevaluare; |
|
d. |
rezervele; |
|
e. |
prime de capital. |
ANS: C
127. Reflectarea in contabilitatea financiara a veniturilor se face:
|
a. |
lunar; |
|
b. |
bilunar; |
|
c. |
in momentul transmiterii dreptului de proprietate asupra beneficiarului sub forma tacita a acceptarii pretului sau al intocmirii documentelor ce atesta vanzarea. |
|
d. |
anual; |
|
e. |
bianual. |
ANS: C
128. Care din elementele de mai jos se identifica cu datoriile pe termen lung:
|
a. |
dobanzile aferente depozitelor; |
|
b. |
creantele; |
|
c. |
comisioanele datorate bancilor; |
|
d. |
creditele bancare pe termen lung; |
|
e. |
nici una din variante. |
ANS: D
129. Care din elementele de mai jos se identifica cu datoriile pe termen lung:
|
a. |
dobanzile aferente depozitelor; |
|
b. |
creantele; |
|
c. |
comisioanele datorate bancilor; |
|
d. |
datoriile privind concesiunile si alte datorii similare; |
|
e. |
nici una din variante. |
ANS: D
130. Care din elementele de mai jos se identifica cu datoriile pe termen lung:
|
a. |
dobanzile aferente depozitelor; |
|
b. |
creantele; |
|
c. |
comisioanele datorate bancilor; |
|
d. |
imprumuturile din emisiunea de obligatiuni; |
|
e. |
nici una din variante. |
ANS: D
131. Care din elementele de mai jos se identifica cu datoriile pe termen lung:
|
a. |
dobanzile aferente depozitelor; |
|
b. |
creantele; |
|
c. |
comisioanele datorate bancilor; |
|
d. |
dobanzile aferente datoriilor pe termen lung ; |
|
e. |
nici una din variante. |
ANS: D
132. Performanta se calculeaza prin relatia:
|
a. |
rezultatul contabil = venituri - cheltuieli; |
|
b. |
rezultatul contabil = venituri + cheltuieli; |
|
c. |
rezultatul contabil = cheltuieli - venituri + datorii; |
|
d. |
rezultatul contabil = cheltuieli - venituri - datorii; |
|
e. |
rezultatul contabil = cheltuieli +venituri - datorii; |
ANS: A
133. Veniturile din exploatare sunt formate din:
|
a. |
venituri din participatii; |
|
b. |
venituri din dobanzi; |
|
c. |
venituri din diferente de curs valutar |
|
d. |
venituri din titluri de plasament; |
|
e. |
venituri din vanzarea de produse si marfuri. |
ANS: E
134. Veniturile din exploatare sunt formate din:
|
a. |
venituri din participatii; |
|
b. |
venituri din dobanzi; |
|
c. |
venituri din diferente de curs valutar |
|
d. |
venituri din titluri de plasament; |
|
e. |
venituri din productia de imobilizari. |
ANS: E
135. Venitul realizat din concesiune poate lua forma:
|
a. |
unei redevente; |
|
b. |
unei dobanzi; |
|
c. |
unui dividend; |
ANS: A
136. Conform conceptiei economice ecuatia generala este de forma:
|
a. |
utilizari = resurse; |
|
b. |
bunuri economice = datorii + obligatii; |
|
c. |
activ = pasiv; |
|
d. |
activ + datorii; |
|
e. |
venituri + datorii. |
ANS: A
137. Fluxurile de informatii privind pozitia financiara a unei firme sunt oferite de:
|
a. |
contul de profit si pierdere; |
|
b. |
situatia modificarilor capitalurilor proprii; |
|
c. |
bilant; |
|
d. |
situatia fluxurilor de trezorerie; |
|
e. |
nici unul dintre raspunsuri nu este corect. |
ANS: C
138. Ce tip de modificare bilantiera determina operatia "majorarea capitalului social din profitul anilor precedenti". Alegeti varianta corecta.
|
a. |
A + X = C + (D+ X) |
|
b. |
A - X = (C + X) + D |
|
c. |
A + X - X = C + D |
|
d. |
A - X = C + (D - X) |
|
e. |
A = (C+ X) + (D- X) |
ANS: E
139. Ecuatia generala a rezultatului este:
Cheltuieli ± Rezultatul = Venituri
Este corecta aceasta afirmatie de mai sus?
|
a. |
da; |
|
b. |
nu; |
|
c. |
nu, ecuatia generala este : cheltuieli + rezultat = venituri; |
|
d. |
nu, ecuatia generala este : cheltuieli - rezultat = venituri; |
|
e. |
nici un raspuns este corect. |
ANS: A
140. Conform IASB un activ reprezinta:
|
a. |
O resursa controlata de catre entitate ca rezultat al unor eveni-mente trecute, de la care se asteapta sa genereze beneficii economice viitoare pentru entitate si al carui cost poate fi evaluat in mod credibil; |
|
b. |
O resursa controlata de catre entitate ca rezultat al unor evenimente viitoare, de la care se asteapta sa genereze beneficii eco-nomice viitoare pentru entitate si al carui cost poate fi evaluat in mod credibil; |
|
c. |
O obligatie actuala a entitatii ce decurge din evenimente tre-cute si prin decontarea careia se asteapta sa rezulte o iesire de resurse care incorporeaza beneficii economice; |
|
d. |
interesul rezidual al actionarilor in activele unei entitati dupa deducerea tuturor datoriilor sale; |
|
e. |
O obligatie actuala a entitatii ce decurge din evenimente viitoa-re si prin decontarea careia se asteapta sa rezulte o intrare de resurse care incorporeaza beneficii economice. |
ANS: A
141. Conform IASB o datorie reprezinta:
|
a. |
O obligatie actuala a entitatii ce decurge din evenimente trecute si prin decontarea careia se asteapta sa rezulte o iesire de resurse care incorporeaza beneficii economice; |
|
b. |
O obligatie actuala a entitatii ce decurge din evenimente vii-toare si prin decontarea careia se asteapta sa rezulte o intrare de resurse care incorporeaza beneficii economice; |
|
c. |
O obligatie actuala a entitatii ce decurge din evenimente tre-cute si prin decontarea careia se asteapta sa rezulte o intrare de resurse care incorporeaza beneficii economice; |
|
d. |
O obligatie viitoare a entitatii ce decurge din evenimente tre-cute si prin decontarea careia se asteapta sa rezulte o iesire de resurse care incorporeaza beneficii economice; |
|
e. |
O obligatie actuala a entitatii ce decurge din evenimente pre-zente si prin decontarea careia se asteapta sa rezulte o iesire de resurse care incorporeaza beneficii economice. |
ANS: A
142. Conform IASB capitalurile proprii reprezinta:
|
a. |
interesul rezidual al actionarilor in activele unei entitati dupa deducerea tuturor datoriilor sale; |
|
b. |
O obligatie actuala a entitatii ce decurge din evenimente viitoare si prin decontarea careia se asteapta sa rezulte o intrare de resurse care incorporeaza beneficii economice; |
|
c. |
O resursa controlata de catre entitate ca rezultat al unor evenimente trecute, de la care se asteapta sa genereze beneficii economice viitoare pentru entitate si al carui cost poate fi evaluat in mod credibil; |
|
d. |
interesul rezidual al actionarilor in pasivele unei entitati dupa deducerea tuturor datoriilor sale; |
|
e. |
interesul rezidual al actionarilor in activele unei entitati inainte de deducerea tuturor datoriilor sale. |
ANS: A
143. Care din urmatoarele active nu este considerat un activ curent:
|
a. |
stocuri vandute; |
|
b. |
stocuri consumate; |
|
c. |
titluri de plasament care se asteapta sa fie realizate intr-o perioada ce depaseste 12 luni de la data bilantului; |
|
d. |
titluri de plasament care se asteapta sa fie realizate intr-o perioada mai mica de 12 luni de la data bilantului; |
|
e. |
creante comerciale. |
ANS: C
144. In care dintre urmatoarele registre de contabilitate sunt consemnate diferentele constate la inventar:
|
a. |
registrul-inventar; |
|
b. |
registrul-jurnal; |
|
c. |
fisa de cont pentru operatii diverse; |
|
d. |
fisa de cont pentru valori materiale; |
|
e. |
registrul de vanzari si cumparari. |
ANS: A
145. Una din functiile enumerate mai jos nu este caracteristica documentelor de evidenta contabila:
|
a. |
functia de consemnare cantitativa si valorica; |
|
b. |
functia de acte justificative; |
|
c. |
functia de verificare; |
|
d. |
functia de asigurare a integritatii patrimoniului; |
|
e. |
functia de sistematizare a productiei obtinute. |
ANS: E
146. Costul istoric, ca baza de evaluare, are urmatoarele calitati:
|
a. |
determinare obiectiva si verificabilitate; |
|
b. |
fiabilitate si relevanta; |
|
c. |
realitate si fiabilitate; |
|
d. |
determinare obiectiva si permanenta in timp; |
|
e. |
nici un raspuns nu este corect. |
ANS: A
147. Care dintre valorile enumerate mai jos nu poate fi retinuta ca baza de evaluare a elementelor in situatiile financiare:
|
a. |
costul curent; |
|
b. |
costul istoric; |
|
c. |
valoarea realizabila; |
|
d. |
valoarea amortizabila de intrare; |
|
e. |
valoarea actualizata. |
ANS: D
148. Rezultatul exercitiului reprezinta:
|
a. |
rezultatul precedent |
|
b. |
rezultatul curent |
|
c. |
rezultatul brut contabil al anului precedent |
ANS: B
149. Total activ = Total pasiv, reflecta:
|
a. |
o simpla coincidenta |
|
b. |
o relatie anormala pentru situatia financiara a firmei |
|
c. |
egalitatea bilantiera |
ANS: C
150. Relatia: "mijloace economice = resurse economice", este:
|
a. |
adevarata |
|
b. |
falsa |
|
c. |
Probabila |
|
d. |
intamplatoare |
ANS: A
151. Intreprinderile care detin pana la 9 angajati intra in categoria:
|
a. |
intreprinderi mijlocii |
|
b. |
microintreprinderi |
|
c. |
intreprinderi mici |
|
d. |
intreprinderi mari |
ANS: B
152. Intreprinderile care detin intre 10 si 49 de angajati intra in categoria:
|
a. |
intreprinderi mijlocii |
|
b. |
microintreprinderi |
|
c. |
intreprinderi mici |
|
d. |
intreprinderi mari |
ANS: C
153. Intreprinderile care detin intre 50 si 249 de angajati intra in categoria:
|
a. |
intreprinderi mijlocii |
|
b. |
microintreprinderi |
|
c. |
intreprinderi mici |
|
d. |
intreprinderi mari |
ANS: A
154. Intreprinderile care detin peste 250 de angajati intra in categoria:
|
a. |
intreprinderi mijlocii |
|
b. |
microintreprinderi |
|
c. |
intreprinderi mici |
|
d. |
intreprinderi mari |
ANS: D
155. Precizati la care dintre societatile enumerate mai jos, capitalul social este divizat in actiuni.
|
a. |
Societatea cu raspundere limitata |
|
b. |
Socieatatea in comandita simpla |
|
c. |
Societatea pe actiuni |
|
d. |
societatea in nume colectiv |
ANS: C
156. Precizati care dintre procedeele enumerate este specific numai metodei contabilitatii:
|
a. |
documentatia |
|
b. |
clasificarea |
|
c. |
Bilantul |
|
d. |
sinteza |
ANS: C
157. Precizati care dintre procedeele enumerate este specific numai metodei contabilitatii:
|
a. |
documentatia |
|
b. |
clasificarea |
|
c. |
Contul |
|
d. |
sinteza |
ANS: C
158. Precizati care dintre procedeele enumerate este specific numai metodei contabilitatii:
|
a. |
documentatia |
|
b. |
clasificarea |
|
c. |
Contul |
|
d. |
Sinteza |
|
e. |
Analiza |
ANS: C
159. Precizati care dintre procedeele enumerate este specific numai metodei contabilitatii:
|
a. |
documentatia |
|
b. |
clasificarea |
|
c. |
balanta de verificare |
|
d. |
sinteza |
ANS: C
160. Precizati care dintre procedeele enumerate nu este specific numai metodei contabilitatii:
|
a. |
Bilantul |
|
b. |
contul |
|
c. |
balanta de verificare |
|
d. |
Sinteza |
ANS: D
161. Precizati dintre procedeele enunerate mai jos sunt procedee specifice metodei contabilitatii?
|
a. |
analiza, sinteza, inventarierea |
|
b. |
observatia, rationamentul, comparatia |
|
c. |
clasificarea, documentatia, analiza |
|
d. |
bilantul, contul, balanta de verificare |
|
e. |
documentatia, evaluarea, calculatia |
ANS: D
162. Precizati dintre procedeele enunerate mai jos sunt procedee specifice metodei contabilitatii?
|
a. |
bilantul, contul, balanta de verificare |
|
b. |
observatia, rationamentul, comparatia |
|
c. |
clasificarea, documentatia, analiza |
|
d. |
clasificarea, analiza, sinteza |
ANS: A
163. Precizati care dintre categoriile enumerate mai jos nu intra in structura pasivului bilantier:
|
a. |
capital si rezerve |
|
b. |
venituri in avans |
|
c. |
datorii pe termen lung |
|
d. |
cheltuieli in avans |
ANS: D
164. In categoria imobilizarilor necorporale nu sunt cuprinse:
|
a. |
alte imobilizari necorporale |
|
b. |
interesele de participare |
|
c. |
cheltuielile de dezvoltare |
|
d. |
concesiunile, brevetele, licentele, drepturile si valorile similare |
|
e. |
cheltuielile de constituire |
ANS: B
165. In categoria imobilizarilor corporale nu se includ:
|
a. |
creantele comerciale |
|
b. |
instalatiile tehnice si masinile |
|
c. |
terenurile, amenajarile de terenuri si constructiile |
|
d. |
avansurile si imobilizarile corporale in curs de executie |
ANS: A
166. In categoria imobilizarilor corporale sunt cuprinse:
|
a. |
instalatiile tehnice si masinile |
|
b. |
cheltuielile de dezvoltare |
|
c. |
fondul comercial |
|
d. |
cheltuielile de constituire |
ANS: A
167. Precizati care dintre variantele de mai jos nu reprezinta structuri ale activului bilantier:
|
a. |
active circulante |
|
b. |
cheltuieli in avans |
|
c. |
active imobilizate |
|
d. |
venituri in avans |
ANS: D
168. Precizati care dintre variantele de mai jos nu reprezinta structuri ale activului bilantier:
|
a. |
active circulante |
|
b. |
cheltuieli in avans |
|
c. |
active imobilizate |
|
d. |
Datorii |
ANS: D
169. Precizati care dintre variantele de mai jos nu reprezinta structuri ale activului bilantier:
|
a. |
active circulante |
|
b. |
Provizioane |
|
c. |
active imobilizate |
|
d. |
cheltuieli in avans |
ANS: B
170. In categoria imobilizarilor necorporale nu se cuprind:
|
a. |
cheltuielile de dezvoltare |
|
b. |
avansuri si imobilizari corporale in curs de executie |
|
c. |
fondul comercial |
|
d. |
concesiunile, brevetele, licentele, marcile comerciale, drepturile si alte valori similare |
ANS: B
171. In categoria imobilizarilor necorporale nu se cuprind:
|
a. |
cheltuielile de dezvoltare |
|
b. |
imobilizari corporale in curs de executie |
|
c. |
fondul comercial |
|
d. |
concesiunile, brevetele, licentele, marcile comerciale, drepturile si alte valori similare |
ANS: B
172. In categoria datoriilor (pasivelor) curente se includ:
|
a. |
datoriile cu o scadenta mai mica de un an |
|
b. |
datoriile cu o scadenta mai mare de un an, dar mai mica de doi ani |
|
c. |
datoriile cu o scadenta mai mare de doi ani |
|
d. |
datoriile cu o scadenta mai mare de trei ani |
ANS: A
173. In categoria datoriilor (pasivelor) curente se includ:
|
a. |
datoriile cu o scadenta mai mica de un an |
|
b. |
datoriile cu o scadenta mai mare de un an, dar mai mica de doi ani |
|
c. |
datoriile cu o scadenta mai mare de doi ani |
|
d. |
datoriile cu o scadenta mai mare de cinci ani |
ANS: A
174. Fondul comercial pozitiv (goodwill-ul) apare in bilant in categoria:
|
a. |
imobilizarilor corporale |
|
b. |
imobilizarilor financiare |
|
c. |
stocurilor |
|
d. |
imobilizarilor necorporale |
ANS: D
175. Fondul comercial pozitiv (goodwill-ul) apare in bilant in categoria:
|
a. |
imobilizarilor corporale |
|
b. |
imobilizarilor financiare |
|
c. |
Creantelor |
|
d. |
imobilizarilor necorporale |
ANS: D
176. In categoria lichiditatilor sunt incluse:
|
a. |
stocurile |
|
b. |
disponibilitatile la banca si in contul curent |
|
c. |
imobilizarile |
|
d. |
creantele si datoriile |
ANS: B
177. In categoria lichiditatilor sunt incluse:
|
a. |
investitiile financiare pe termen scurt |
|
b. |
disponibilitatile la banca si in contul curent |
|
c. |
imobilizarile |
|
d. |
creantele si datoriile |
ANS: B
178. Plata furnizorilor de imobilizari reprezinta un flux de trezorerie aferent:
|
a. |
activitatilor de exploatare |
|
b. |
activitatilor de finantare |
|
c. |
nu reprezinta flux de trezorerie |
|
d. |
activitatilor de investitii |
ANS: D
179. Plata furnizorilor de imobilizari reprezinta un flux de trezorerie aferent:
|
a. |
activitatilor de exploatare |
|
b. |
activitatilor de finantare |
|
c. |
activitatilor extraordinare |
|
d. |
activitatilor de investitii |
ANS: D
180. Incasarea clientilor reprezinta un flux de trezorerie aferent:
|
a. |
activitatilor de exploatare |
|
b. |
activitatilor de finantare |
|
c. |
activitatilor de investitii |
|
d. |
nu reprezinta flux de trezorerie |
ANS: A
181. Incasarea clientilor reprezinta un flux de trezorerie aferent:
|
a. |
activitatilor de exploatare |
|
b. |
activitatilor de finantare |
|
c. |
activitatilor de investitii |
|
d. |
activitatilor extraordinare |
ANS: A
182. Contractarea (incasarea) unui credit bancar pe termen lung reprezinta un flux de trezorerie aferent:
|
a. |
activitatilor de exploatare |
|
b. |
activitatilor de finantare |
|
c. |
activitatilor de investitii |
|
d. |
nu reprezinta flux de trezorerie |
ANS: B
183. Contractarea (incasarea) unui credit bancar pe termen lung reprezinta un flux de trezorerie aferent:
|
a. |
activitatilor de exploatare |
|
b. |
activitatilor de finantare |
|
c. |
activitatilor de investitii |
|
d. |
reprezinta flux de exploatare |
ANS: B
Acest document nu se poate descarca
| E posibil sa te intereseze alte documente despre: |
| Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com | Folositi documentele afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul document pe baza informatiilor de pe site. { Home } { Contact } { Termeni si conditii } |
Documente similare:
|
Cauta document |