Viciile de consimtamant
Sunt vicii de consimtamant : eroarea, dolul
(viclenia), violenta si leziunea. EROAREA-Eroarea este falsa reprezentare a
realitatii la incheierea unui act vicil. Dupa criteriul consecintelor care
intervin, eroarea este de trei feluri : eroarea-obstacol (numita si distructiva
de voinat) este cea mai grava forma a erorii, falsa prezentare cazand fie
asupra naturii actului ce se incheie -; error in negatio -; fie asupra
identitatii obiectului -; error in corpore; eroarea-viciu de consimtamant este
falsa reprezen tare ce cade fie asupra calitatilor substantiale ale obiectului
actului -; error in substantiam, fie asupra persoanei cocontractante -; error
in personam; eroarea-indiferenta este falsa reprezentare a unor imprejurari mai
putin importante la incheierea actului juridic civil si care nu afecteaza
insasi valabilitatea actului. Dupa criteriul naturii realitatii fals
reprezentata, se disting doua feluri de erori : eroarea de fapt, care este
falsa reprezentare a unei situatii faptice la incheierea actului juridic (care
priveste obiectul actului, valoarea, cocontractantul); eroarea de drept, care
este falsa reprezentare a existentei ori continutului unei norme de drept
civil. In alcatuirea erorii-viciu de consimtamant intra un singur element, de
natura psihologica -; falsa reprezentare a realitatii -; de unde rezulta si
dificultatea probarii, dovedirii sale. DOLUL SAU VICLENIA-Dolul, numit si
viclenie, este acel viciu de consimtamant care consta in introducerea in eroare
a unei persoane, prin mijloace viclene sau dolosive, pentru a determina sa
incheie un act juridic. In esenta, deci, dolul este o eroare provocata (iar nu
spontana, ca eroarea propriu-zisa). Avand originea in dreptul privat roman -;
unele se distingeau intre dolus malus (dolul grav) si dolus bonus (dolul usor)
-; dupa consecintele pe care le are, ori nu, asupra valabilitatii actului
juridic, se distinge intre : dolul principal (dolus dans causam contractui),
care este dolul ce cade asupra unor elemente importante, determinate la
incheierea actului juridic si care atrage anularea actului si dolul incident
(dolus incidens), numit si incidental ori secundar, care este dolul ce cade
asupra unor imprejurari nedeterminate pentru incheierea actului juridic,
neatragand nevalabilitatea actului (se poate cere, insa, o reducere a
prestatiei, daca e cazul). Dolul, ca viciu de consimtamant, este alcatuit din
doua elemente :un element obiectiv, material, constand in utilizarea de
mijloace viclene (masinatiuni, siretenii, manopere dolosive) pentru a induce in
eroare; un element subiectiv, intentional, constand in intentia de a induce in
eroare o persoana, pentru a o determina sa incheie un act juridic civil. Pentru
a fi viciu de consimtamant, dolul trebuie sa indeplineasca, cumulativ,
conditiile :sa fie determinat pentru incheierea actului juridic; sa provina de
la cealalta parte. Fiind un fapt juridic, dolul poate fi probat prin orice
mijloc de proba, inclusiv martori sau prezumtii simple. VIOLENTA-Violenta este
acel viciu de consimtamant care consta in amenintarea unei persoane cu un rau
care ii produce o temere ce o determina sa incheie un act juridic, pe care
altfel nu l-ar fi incheiat. Dupa natura raului cu care se ameninta, se distinge
intre : violenta fizica -; vis -; existenta atunci cand amenintarea cu raul
priveste integritatea fizica ori bunurile persoanei; violenta morala -; metus
-; existenta atunci cand amenintarea cu raul se refera la onoarea, cinstea ori
sentimentele persoanei. Dupa caracterul amenintarii, se deosebeste intre
:amenintarea legitima, justa cu un rau, care nu este viciu de consimtamant
(spre exemplu, creditorul il ameninta pe debitor cu darea sa in judecata in
cazul in care nu-si indeplineste indatorirea pe care o are) si amenintarea
nelegitima, injusta, cu un rau; numai aceasta are semnificatia juridica a
viciului de consimtamant, atragand anulabilitatea actului incheiat sub imperiul
unei temeri insuflata de o asemenea amenintare. Ca si dolul, violenta -; viciu
de consimtamant este alcatuita din doua elemente :un element obiectiv,
exterior, care consta in amenintarea cu un rau; un element subiectiv, constand
in insuflarea unei temeri persoanei amenintata; ceea ce altereaza
consimtamantul, in cazul violentei, este tocmai aceasta temere insuflata
victimei violentei. Pentru a fi viciu de consimtamant, violenta trebuie sa
intruneasca, cumulativ, urmatoarele doua conditii : sa fie determinanta pentru incheierea actului
juridic civil; sa fie injusta (nelegitima, ilicita). LEZIUNEA-Leziunea este
acel viciu de consimtamant care consta in disproportia vadita de valoare intre
doua prestatii. Structura leziunii difera in functie de conceptia care sta la
baza reglementarii ei. In conceptia subiectiva, leziunea presupune doua
elemente : unul obiectiv, constand in disproportia de valoare intre
contraprestatii si unul subiectiv, constand in profitarea de stare de nevoie in
care se gaseste cealalta parte. In conceptia obiectiva, leziunea are un singur
element : paguba egala cu disproportia de valoare intre contraprestatii. Pentru
anularea actului juridic civil pentru leziune este necesar sa fie intrunite
urmatoarele conditii : leziunea sa fie o consecinta directa a actului
respectiv; leziunea sa existe in raport
cu momentul incheierii actului juridic; disproportia de valoare intre
contraprestatii trebuie sa fie vadita. In starea actuala a legislatiei noastre
in materie, leziunea are un domeniu restrans de aplicare, atat din punctul de
vedere al persoanelor care o pot invoca drept cauza de anulare, cat si din
acela al actelor susceptibile de anulare pentru leziune. Intr-adevar, sub
primul aspect, leziunea priveste minorii intre 14 si 18 ani, adica minorii cu
capacitate de exercitiu restransa. Sub cel de-al doilea aspect, sunt anulabile
pentru leziune numai actele juridice civile care, in acelasi timp : sunt acte
de administrare; au fost incheiate de minorul intre 14-18 ani singur, fara incuviintarea
ocrotitorului legal; sunt lezionare
pentru minor; sunt comutative.
