Transferul de proceduri in materie penala

Transferul de proceduri in materie penala

1. Cadrul juridic de reglementare. Transferul de proceduri in materie penala este reglementat dupa cum urmeaza:

- pe plan intern in Titlul IV din Legea 302/2004 (art. 109-114¹),

- pe plan extern in urmatoarele acte:

1. Conventia privind transferul de proceduri in materie penala, Strasbourg, 15.05.1972 (ETS 073), ratificata de Romania prin Ordonanta de Urgenta nr. 77/1999, aprobata prin Legea nr. 34/2000. Conventia a fost ratificata de un numar foarte mic de state: Albania (2000), Almeria (2005), Austria (1998), Bosnia si Hertegovina (2005), Bulgaria (2004), Cipru (2002), Cehia (1993), Danemarca (1978), Estonia (1997), Letonia (1997), Liechtenstien (2003), Letonia (2000), Olanda (1985), Norvegia (1978), Romania (2000), Serbia (2002), Slovacia (1993), Spania (1998), Suedia (1978), Macedonia (2005), Turcia (1979), Ucraina (1995), Muntengru (2006). Conventia nu stabileste o procedura comuna de determinare a jurisdictiei,,
2. Conventia europeana de extradare, Paris, 112.1957, ratificata prin Legea nr. 80/1997 (art.6 paragraful 2),
3. Conventia europeana de asistenta judiciara in materie penala, Strasbourg, 20.04.1959, ratificata prin Legea nr. 236/1998 (art. 21),
4. Conventia europeana pentru reprimarea infractiunilor rutiere, Strasbourg la 30.11.1964, ratificata prin Legea nr. 183/1997 (art. 3 - art. 7),
5. Conventia europeana pentru reprimarea terorismului, adoptata la Strasbourg la 27.01.1977, ratificata prin Legea nr. 19/1997 (art.6 - art. 7),
6. Conventia Natiunilor Unite impotriva traficului ilicit de stupefiante si substante psihotrope, adoptata la Viena la 20.12.1988, Legea de aderare nr. 118/1992,
7. Conventia Natiunilor Unite impotriva criminalitatii transnationale organizate, adoptata la New York la 15.11.2000,ratificata prin Legea nr.565/2002 (art. 16).

Astfel, cererile privind transferul de proceduri in materie penala sunt reglementate distinct in Legea nr. 302/2004, in acelasi timp ele fac obiectul unor conventii multilaterale speciale, desi se regasesc si in tratatele bilaterale de asistenta judiciara in materie penala. Pe cale de consecinta, tratatele si conventiile de extradare pot fi utilizate ca temei juridic pentru formularea  unei cereri de transfer al procedurii penale.

Temeiul juridic pentru asemenea cereri poate fi gasit apoi in tratatele bilaterale  de asistenta judiciara in materie penala care contin prevederi privind preluarea urmaririi penale, transferul procedurii penale sau denuntul in vederea urmaririi. Asemenea tratare sunt:

* Albania - Tratat intre Republica Populara Romana si Republica Populara Albania privind asistenta juridica in cauzele civile, familiale si penale, ratificat prin Decretul nr. 463/1960, publicat in B. Of. nr. 4/18.011961,

Algeria Conventie de asistenta juridica in materie civila, familiala si penala intre Republica Socialista Romania si Republica Algeriana Democratica si Populara, ratificata prin Decretul nr. 418/1979, publicat in B.Of. nr. 97/8.12.1979 ,

* Belgia - Conventie intre Republica Socialista Romania si Regatul Belgiei privind extradarea si asistenta judiciara in materie penala, ratificata prin Decretul nr. 82/1977 si Protocolul aditional la aceasta conventie, ratificat prin Decretul nr. 482/1983,

* Bosnia si Hertegovina - (prin declaratie de succesiune) - Tratat intre Republica Populara Romana si Republica Populara Federativa Iugoslavia privind asistenta juridica, ratificat prin Decretul nr. 24/1961, publicat in B.Of. nr. 6/6.02.1961,

* Bulgaria - Tratat intre Republica Populara Romana si Republica Populara Bulgaria privind asistenta juridica in cauzele civile, familiale si penale, ratificat prin Decretul nr. 109/1959,

* Canada - Tratatul privind asistenta judiciara reciproca in materie penala dintre Romania si Canada, ratificat prin Legea nr. 106/1999, publicat in M.Of. nr. 284 din 21 iunie 1999,

* Cehia - Tratat intre Republica Populara Romana si Republica Cehoslovaca privind asistenta juridica in cauzele civile, familiale si penale, ratificat prin Decretul nr. 506/1958, publicat in B.Of. nr. 6/18.02.1958,

* China Tratatul de asistenta juridica in materie civila si penala dintre Romania si Republica Populara Chineza, semnat la Beijing la 16 ianuarie 1991,

* Coreea de Nord Acord intre Republica Socialista Romania si Republica Populara Democrata Coreeana cu privire la asistenta juridica in cauzele civile, familiale si penale, ratificat prin Decretul nr. 305/1972, publicat in B. Of. nr. 87/7.08.1972.

* Croatia - (prin declaratie de succesiune) - Tratat intre Republica Populara Romana si Republica Populara Federativa Iugoslavia privind asistenta juridica, ratificat prin Decretul nr. 24/1961, publicat in B.Of. nr. 6/6.02.1961,

* Cuba Conventie intre Republica Socialista Romania si Republica Cuba privind asistenta juridica in materie civila, familiala si penala, ratificata prin Decretul nr. 67/1981, publicat in B.Of. nr. 19/27.01981,

* Egipt - Conventia dintre Romania si Republica Araba Egipt privind asistenta judiciara in materie penala, transferul condamnatilor si extradarea, ratificat prin Legea nr. 438/2002

* Franta Conventie intre Republica Socialista Romania si Republica Franceza privind asistenta judiciara in materie penala si extradarea, ratificata prin Decretul nr. 78/1975,

*Grecia Conventie de asistenta juridica in materie civila si penala intre Republica Socialista Romania si Regatul Greciei si Protocol aditional, ratificate prin Decretul nr. 290/1973, publicat in B.Of. nr. 78/06.1973,

*Italia - Conventie intre Republica Socialista Romania si Republica Italiana privind asistenta judiciara in materie civila si penala, ratificata prin Decretul nr. 288/1973, publicat in B.Of. nr. 77/2.06.1973,

* Maroc Conventie intre Republica Socialista Romania si Regatul Maroc privind asistenta juridica  in materie civila si penala, ratificat prin Decretul nr. 291/1973, publicat in B. Of. nr. 79/4.06.1973,

* Moldova Tratat intre Romania si Republica Moldova privind asistenta juridica in materie civila si penala, ratificat prin Legea nr. 177/1997, publicata in M.Of. nr. 310/111.1997,

* Mongolia Tratat intre Republica Populara Romana si Republica Populara Mongola cu privire la asistenta juridica in cauzele civile, familiale si penale, ratificat prin Decretul nr. 415/1973, publicat in B.Of. nr. 116/31.07.1973,

* Noua Zeelanda Tratat de extradare intre Romania si Marea Britanie, Bucuresti, 9 (21) martie 1893,

* Polonia - Tratat intre Republica Populara Romana si Republica Populara Polona privind asistenta juridica si relatiile juridice in cauzele civile, familiale si penale, Ratificat prin Decretul nr. 323/1962, publicat in B.Of. nr. 13/4.06.1962,

* Rusia - (prin declaratie de succesiune) Tratat intre Republica Populara Romana si Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste privind acordarea asistentei juridice in cauzele civile, familiale si penale, ratificat prin Decretul nr. 334/1958, publicat in B.Of. nr. 30/4.08.1958,

* Serbia si Muntenegru - (prin declaratie de succesiune) - Tratat intre Republica Populara Romana si Republica Populara Federativa Iugoslavia privind asistenta juridica, ratificat prin Decretul nr. 24/1961, publicat in B.Of. nr. 6/6.02.1961,

* Siria Conventie intre Republica Socialista Romania si Republica Araba Siriana privind asistenta juridica in materie civila si penale, ratificat prin Decretul nr. 70/1979, publicat in B. Of. nr. 19/5.01979, 

* Slovacia (prin declaratie de succesiune - Legea nr. 30/2000 privind Protocolul intre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Slovace privind valabilitatea tratatelor, acordurilor, conventiilor si a altor intelegeri incheiate de Romania cu Cehoslovacia) Tratat intre Republica Populara Romana si Republica Cehoslovaca privind asistenta juridica in cauzele civile, familiale si penale, ratificat prin Decretul nr. 506/1958, publicat in B.Of. nr. 6/18.02.1958

* Statele Unite ale Americii - Tratatul dintre Romania si Statele Unite ale Americii privind asistenta judiciara in materie penala, ratificat prin Ordonanta Guvernului nr. 93/1999, aprobata prin Legea nr. 53/2000, publicata in M.Of. nr. nr. 169 din 20 aprilie 2000,

* Tunisia Conventie intre Republica Socialista Romania si Republica Tunisiana privind asistenta juridica in materie civila si penale, ratificat prin Decretul nr. 483/1971, publicat in B. Of. nr. 11/29.01.1972,

* Turcia - Conventia de asistenta juridica in materie civila si penala intre Republica Socialista Romania si Republica Turcia ratificata prin Decretul nr. 347/1970,

* Ungaria - Tratat intre Republica Populara Romana si Republica Populara Ungara privind asistenta juridica in cauzele civile, familiale si penale ratificat prin Decretul nr. 505/1958, publicat in B.Of. nr. 2/17.01.1959.

Pe plan european, cel mai frecvent este utilizat art. 21 din Conventia europeana de asistenta judiciara in materie penala, Strasbourg, 20 aprilie 1959, care reglementeaza denuntul in vederea urmaririi. Astfel, orice denunt adresat de o parte contractanta in scopul urmaririi in fata tribunalelor unei alte parti va face obiectul comunicarilor intre ministerele de justitie. In pofida acestor dispozitii, partile contractante vor putea uza de posibilitatea prevazuta la paragraful 6 al art. 15 din Conventia europeana de asistenta judiciara in materie penala.In acest sens, oricare parte contractanta, in momentul semnarii Conventii sau al depunerii instrumentului sau de ratificare sau de aderare, va putea, printr-o declaratie adresata secretarului general al Consiliului Europei, fie sa faca cunoscut ca toate cererile de asistenta judiciara sau anumite asemenea cereri trebuie sa ii fie adresate pe alta cale decat cea prevazuta in prezentul articol, fie sa ceara, in acelasi timp, sa fie transmisa o copie de pe comisia rogatorie ministerului sau de justitie.

Analiza art. 21 din Conventia europeana de asistenta judiciara :

cererea are ca obiect judecarea persoanei de catre autoritatile Statului solicitat,

cererea trebuie sa cuprinda elementele oricarei cereri de asistenta judiciara internationala in materie penala, inclusiv data cererii,

la cerere se vor anexa originalul sau copia certificata a dosarului penal, precum si toate documentele utile,

cererea se transmite prin intermediul autoritatilor centrale ale Statelor parte,

in cazul Statelor Membre ale Uniunii Europene, cererea se transmite direct intre autoritatile judiciare competente (art. 6 paragraful 1 din Conventia de asistenta judiciara intre Statele Membre ale Uniunii Europene, Bruxelles, 2000),

dispozitiile art. 21 sunt aplicabile in cazuri limitate in situatia in care persoana acuzata dupa ce a savarsit o infractiune pe teritoriul unui stat parte la  Conventie se refugiaza pe teritoriul statului de cetatenie, iar extradarea nu este posibila,

nu exista o practica unitara:

aplicarea este intotdeauna posibila in cazul in care nu a fost pronuntata o hotarare definitiva

aplicarea nu este posibila in cazul in care exista deja o hotarare de condamnare definitiva - principiul autoritatii de lucru judecat sau principiul ne bis in idem

Aplicarea este posibila chiar si in cazul in care exista o hotarare definitiva de condamnare, daca a fost pronuntata in lipsa

2. Definitie si caracterizare

Transferul de proceduri in materie penala reprezinta o forma de cooperare internationala in materie penala, reglementata expres in lege, care are ca scop efectuarea unei proceduri penale sau continuarea unei proceduri initiate de catre autoritatile judiciare romane competente, pentru o fapta care constituie infractiune conform legii romane, procedura ce poate fi transferata unui stat strain, cu respectarea conditiilor prevazute de lege.

Transferul reciproc de proceduri in materie penala reprezinta o forma de cooperare judiciara in materie penala prin care un stat competent a urmari o infractiune comisa de o persoana, poate renunta la angajarea acestei proceduri in favoarea altui stat de care persoana respectiva este legata prin origine, cetatenie sau resedinta obisnuita, etc., pentru a asigura astfel o sanctiune mai justa si o reinsertie sociala mai eficienta.

Avand la baza aceasta definitie putem caracteriza transferul de proceduri in materie penala astfel:

• desi are o importanta deosebita, aceasta forma de cooperare nu beneficiaza de o definitie prevazuta expres nici in legea interna nici in cele internationale. In Conventia privind transferul de proceduri in materie penala se definesc notiunile de "infractiune" si "sanctiune". Propunem "de lege-ferenda" a se da o definitie clara, concisa si precisa a acestei forme de cooperare, pentru a se inlatura orice interpretare gresita asupra naturii sale juridice,
• transferul de proceduri in materie penala este in primul rand un remediu in cazul refuzului extradarii, fie pe motivul cetateniei, fie din alte motive. Aceasta forma de cooperare pune in evidenta adagiului aut dedere aut judicare. Toate tratatele de extradare contin dispozitii in sensul ca refuzul extradarii obliga statul solicitat sa supuna cauza autoritatilor sale judiciare competente, in vederea exercitarii urmaririi penale (conform art. 6 alin. 2. din Conventia europeana de extradare),
• scopul sau fundamentul acestei forme de cooperare este acela de a facilita fie efectuarea in intregime a unei proceduri penale, fie continuarea unei proceduri initiate de catre autoritatile judiciare romane competente,
• obiectul sau il poate forma numai o fapta care este incriminata ca infractiune conform legii romane,
• transferul de proceduri presupune renuntarea la jurisdictia penala de catre unul din statele parte la Conventie si acceptarea de catre statul parte solicitat a cererii formulate de catre statul solicitant,
• decizia de renuntare la jurisdictie este provizorie, pana la pronuntarea unei hotarari definitive in Statul solicitat (art. 3 teza II din Conventie)
• decizia de acceptare a cererii nu este irevocabila (art. 12 din Conventie).

Conditiile transferului de proceduri in materie penala

statul solicitant are jurisdictie primara asupra infractiunii care face obiectul procedurii penale,

cererea se formuleaza indiferent de faza procesuala: urmarire penala sau judecata (chiar dupa pronuntarea unei hotarari in prima instanta),

exista dubla incriminare (art. 7 din Conventie),

transferul de proceduri este in interesul bunei administrari a justitiei,

sa nu fie incidente unul din cazurile prevazute la art. 11 din Conventie

a) motivul pe care se bazeaza cererea nu este justificat,

b) acuzatul nu are resedinta obisnuita in Statul solicitat,

c) acuzatul nu este cetatean al Statului solicitat si nu avea resedinta sa obisnuita pe teritoriul acestui stat la data savarsirii infractiunii,

d) infractiunea in legatura cu care se solicita transferul procedurii penale are un caracter politic sau este o infractiune pur militara ori pur fiscala,

e) exista motive serioase sa se creada ca cererea de transfer de proceduri este determinata de considerente de rasa, nationalitate sau opinii politice,

f) a intervenit prescriptia raspunderii penale (statul solicitat are jurisdictie primara asupra infractiunii - termenul de prescriptie se calculeaza potrivit legii acestui stat. Statul solicitat are jurisdictie secundara asupra infractiunii - termenul de prescriptie se calculeaza potrivit legii acestui stat, care se prelungeste cu inca 6 luni (art. 23 din Conventie),

g) infractiunea s-a comis in afara teritoriului Statului solicitant,

h) procedura penala este contrara angajamentelor internationale ale Statului solicitat (art. 6 CEDO, imunitatea diplomatica),

i) procedura penala este contrara principiilor fundamentale ale ordinii juridice din Statul solicitat

i) statul solicitant a incalcat o regula de procedura prevazuta de Conventie

4. Procedura

transmiterea cererii de transfer a procedurii penale se face de catre Ministerul Justitiei sau Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie (competenta alternativa). Cererea trebuie sa cuprinda elementele oricarei cereri de asistenta judiciara internationala in materie penala, inclusiv data cererii (art. 10 lit. c din Conventia privind transferul de procerduri). Daca cererea este nedatata Statul solicitat va avea dreptul sa solicite o astfel de informatie (art. 14 din Conventie),

autoritatile competente ale oricarui Stat parte vor avea in vedere posibilitatea transferarii urmatoarelor procedurii penale (particularitatile cauzei, disponibilitatea probelor, posibilitatea reabilitarii sociale a persoanei, evitarea imposibilitatii punerii in executare a hotararii pronuntata in lipsa persoanei acuzate, existenta unei legaturi dintre infractiunea cercetata de catre autoritatile unui stat cu cele cercetate de catre autoritatile altui stat,  cu infractiuni cercetate ),

transferul procedurii penale se solicita de organul de urmarire penala competent, sau de catre instanta pe rolul careia se afla cauza in prima instanta, in functie de faza in care se afla procesul penal,

cererea de transfer a procedurii penale este formulata in baza incheierii prin care instanta competenta dispune motivat transferul.    Incheierea poate fi atacata cu recurs in termen de 5 zile de la pronuntare, pentru cei prezenti, sau de la comunicare, pentru cei lipsa,

incheierea prin care se dispune transferul procedurii, ramasa definitiva, suspenda termenul de prescriptie a raspunderii penale, precum si continuarea procedurii penale incepute, sub rezerva actelor si demersurilor cu caracter urgent,

cererea este transmisa Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie sau Ministerului Justitiei, insotita de copii autentice ale tuturor actelor de procedura intocmite in cauza.

5. Efectele transferului de proceduri. efectele se impart in doua categorii, cum cum este vorba despre statul solicitant si statul solicitat:

Statul solicitant nu mai poate sa procedeze la urmarirea persoanei acuzate pentru fapta care a motivat cererea sau sa mai execute o hotarare pronuntata anterior prezentarii cererii. Efectul intervine incepand cu data la care Statul solicitat a prezentat cererea (data transmiterii cererii).

pana la notificarea deciziei, Statul solicitant poate efectua orice acte de cercetare penala, care sunt in interesul ambelor state, cu exceptia sesizarii instantei de judecata (audierea persoanei acuzate, confiscarea bunurilor furate, orice ce alte masuri de conservare a mijloacelor de proba identificate pe teritoriul Statului solicitat) - art. 15 alin. 2  si art. 21 alin. 1 din Conventia privind transferul de proceduri,

Statul solicitant redobandeste jurisdictia penala daca Statul solicitat nu da curs cererii in cazurile prevazute la art. 10 (motive obligatorii de refuz) si art. 11 din Conventia privind transferul de proceduri, (motive optionale de refuz) sau revoca acceptarea cererii in conditiile art. 12,

Statul solicitat dobandeste jurisdictia penala asupra infractiunii care face obiectul cauzei penale. Dupa ce transferul procedurii penale a fost aprobat de statul solicitat, nici o alta procedura pentru aceeasi fapta nu mai poate fi inceputa de autoritatile judiciare romane,

orice act de procedura indeplinit in Statul solicitant, in conformitate cu prevederile legislatiei interne, are aceeasi valoare in Statul solicitat ca si cum ar fi fost indeplinit de catre autoritatile acestui stat,

sanctiunea aplicabila infractiunii este cea prevazuta de legea Statului solicitat, cu exceptia cazului in care legislatia sa interna prevede altfel, precum si in cazul in care jurisdictia sa decurge din cererea de transfer formulata in baza Conventiei,

in caz de condamnare, hotararea pronuntata in procedura initiata sau continuata in statul solicitat, ramasa definitiva, se inscrie in cazierul judiciar si produce aceleasi efecte ca si cand ar fi fost pronuntata de o instanta romana.