Termenul de apel

Termenul de apel

Art.363 C.p.p., prevede ca apelul se poate declara in 10 zile . Acesta este termenul general aplicabil de cate ori legea nu dispune astfel. Daca termenul de apel expira intr-o zi nelucratoare, calea de atac declarata in ziua urmatoare se considera introdusa in termen . In afara termenului general, exista situatii cand se prevad si alte termene de apel. Acestea, de regula sunt mai scurte decat termenul general. De exemplu, termenul de apel in cadrul producerii speciale aplicabile unor infractiuni flagrante este de 3 zile (art.477) .

Verificarea introducerii in termen a caii ordinare de atac este un atribut exclusiv al instantei competente a judeca apelul .

Pentru calcularea termenului de apel prezinta importanta stabilirea exacta a momentului de la care acesta incepe sa curga (dies a quo). In consecinta, art.363 face precizarile in acest sens, aratand datele diferite de la care curge termenul, dupa caz.

Pentru procuror termenul curge de la pronuntare, in toate cazurile cand acesta a participat la judecata. Daca procurorul nu a fost prezent la sedinta, cauza fiind dintre acelea la care participarea acestuia nu era obligatorie, instanta dupa redactarea hotararii trimite de indata dosarul la parchetul corespunzator. Procurorul are indatorirea sa verifice dosarele putand exercita dreptul de apel si in cauzele respective. In aceste cazuri termenul de apel curge din momentul inregistrarii de catre parchetul respectiv a adresei de trimitere a dosarului. Dupa examinarea termenului de apel, procurorul are obligatia sa restituie dosarul cauzei la instanta, indiferent daca a fost declarat sau nu apel.

In legatura cu calcularea termenului, pentru procuror exista o particularitate de care urmeaza a se tine seama si in ce priveste momentul epuizarii termenului (dies ad quem).  Potrivit art.187 alin.2, actele procurorului capata data certa prin trecerea lor in registrul de iesire al unitatii Ministerului Public si daca data este inauntrul termenului cerut de lege, actul se considera realizat in termen. Regula nu se aplica insa in cazul exercitarii cailor de atac. Pentru ca apelul sa nu fie tardiv, procurorul trebuie sa sesizeze inauntrul termenului legal insasi instanta.

Pentru parti termenul de apel curge, dupa caz, de la pronuntarea hotararii sau de la comunicarea acesteia.

Pentru cei care au fost prezenti la dezbateri sau la pronuntare, termenul curge de la pronuntare. Conditia de prezenta este alternativa, nefiind necesar ca cel care declara apel sa fi fost prezent in ambele momente procesuale (dezbateri si pronuntare). Pentru partea prezenta la dezbateri, dar absenta la pronuntare, exista obligatia de a se interesa de modul cum s-a solutionat cauza, intrucat instantei nu-i revine indatorirea comunicarii hotararii pronuntate.

Pentru partea care a lipsit atat la dezbateri cat si la pronuntare, precum si pentru inculpatul detinut ori pentru inculpatul militar, rezervist concentrat, elev al unei institutii militare de invatamant, ori pentru inculpat internat intr-un centru de reeducare/institut medical-educativ, termenul curge de la comunicarea copiei de pe dispozitiv. Daca partea a fost reprezentata prin aparator, ea se considera ca si cum ar fi fost de fata si ca atare comunicarea nefiind necesara termenul curge de la pronuntarea hotararii .

In practica s-a ridicat problema de a sti care sunt consecintele nerespectarii de catre instanta a obligatiei de comunicare a hotararii. S-a decis ca o comunicare facuta eronat la o alta adresa, duce la concluzia ca termenul de apel nu a expirat, chiar daca, in raport cu data la care s-a facut comunicarea nelegala, acest termen a fost cu mult depasit[6].

Incheierile prin care s-a dispus asupra cheltuielilor de judecata pot fi atacate cu apel de cei prevazuti in art.362 lit.e de indata dupa pronuntarea incheierii si cel mai tarziu in 10 zile de la pronuntarea sentintei prin care s-a solutionat cauza. Judecarea apelului se face dupa solutionarea cauzei, afara de cazul cand pricina a fost suspendata (art. 363 alin. ultim).

Repunerea in termen. Termenul de apel fiind un termen peremptoriu, nerespectarea lui duce la decaderea din dreptul exercitarii caii de atac, caci un apel introdus dupa epuizarea termenului este in principiu respins ca tardiv. Totusi, in mod exceptional, legea inlatura efectul amintit pentru persoana decazuta din motive neimputabile acesteia. Art.364 prevede institutia repunerii in termen, prin intermediul careia cel care a pierdut termenul poate declara apel si ulterior, acoperindu-se astfel decaderea rezultata din nerespectarea initiala a termenului.

Pentru a opera repunerea in termen trebuie sa se constate ca intarzierea in declararea apelului a fost determinata de o cauza temeinica de impiedicare .

In practica si doctrina s-au concretizat anumite opinii in legatura cu interpretarea corecta a expresiei "cauze temeinice de impiedicare" a declararii apelului. Astfel s-a hotarat ca amanarea pronuntarii de 7 ori timp de o luna si jumatate cu aceiasi motivare - nevoia de timp pentru deliberare deci, cu incalcarea art. 306 C.p. , sau ca elementele survenite in viata personala a inculpatei dupa judecata - s-a casatorit si s-a mutat in alta localitate asteptand comunicarea hotararii iar inculpata nu avea nici un fel de pregatire constituie o asemenea cauza; omisiunea primei instante de a trece in condica de sedinte rezultatul deliberarii, motiv pentru care inculpatul a crezut ca solutia nu s-a pronuntat inca, constituie o imprejurare de natura a constitui o impiedicare temeinica .

Pentru repunerea in termen, legea conditioneaza introducerea cererii intr-un interval care sa nu depaseasca 10 zile de la inceperea executarii pedepsie sau a despagubirilor civile.

Pana la solutionarea apelului introdus in conditiile repunerii in termen instanta superioara poate dispune, daca este cazul, asupra suspendarii hotararii atacate.

Consideram ca in mod judicios s-a indicat in doctrina, ca in baza rolului activ, judecatorul delegat cu executarea, cand constata ca hotararea primei instante puse in executare nu a fost atacata cu apel de catre cei impotriva carora se indrepta, sa dispuna ca organul care procedeaza la executare sa atraga atentia celor interesati ca pot introduce apel in urmatoarele 10 zile de la inceperea executarii, daca pot dovedi existenta unor impiedicari in exercitarea normala a caii de atac .

Apelul peste termen. Este o forma speciala a apelului obisnuit si nu constituie o cale de atac deosebita, deoarece - in afara unor caractere distinctive - este supus acelorasi reguli procedurale ca si apelul ordinar . Apelul peste termen este reglementat in art.365 C.p.p. si este instituit in favoarea celor judecati in lipsa, care beneficiaza de un termen suplimentar de apel.

Apelul peste termen poate fi introdus de oricare parte din proces cu conditia sa fi lipsit atat la judecata cat si la pronuntarea hotararii. El constituie un remediu procesual care se bazeaza pe imprejurarea ca partea lipsa nu a cunoscut data cand a inceput sa curga termenul de apel .

Legea nu fixeaza data la care apelul peste termen poate fi declarat, dar apare evident ca nu poate fi vorba de intrebuintarea acestei institutii, cata vreme partea mai este in drept a folosi in termen apelul ordinar. Apelul peste termen are insa o limita pana la care se exercita si anume nu mai tarziu de 10 zile de la data dupa caz, a inceperii executarii pedepsei sau a inceperii executarii dispozitiilor privind despagubirile civile. Apelul peste termen poate fi introdus desigur si inainte de inceperea executarii.

Cererea partii care foloseste institutia nu trebuie intitulata in mod necesar "apel peste termen", fiind de obligatia instantei sa-l considere ca atare, daca sunt satisfacute conditiile prevazute de art.365 C.p.p. In practica s-a decis, ca daca inculpatul a lipsit la judecata si pronuntare si a declarat apel dupa epuizarea termenului legal, dar inainte de inceperea executarii hotararii, instanta nu avea dreptul sa respinga apelul ca tardiv, avand obligatia solutionarii lui din oficiu, ca un apel peste termen .

Uneori partile folosesc gresit cai extraordinare de atac impotriva hotararilor ramase definitive in fata primei instante, in cauze judecate si pronuntate in lipsa lor. In practica s-a statuat, ca desi partile intitulau impropriu cererile lor drept cai de atac extraordinare, acestea trebuie considerate apeluri peste termen, daca sunt intrunite conditiile legale ale folosirii institutiei. Gresita denumire a actului prin care se exercita o cale de atac nu schimba caracterul acesteia, atunci cand ea este data prin lege .

Apelul peste termen nu suspenda executarea hotararii atacate, dar instanta superioara poate aprecia si decide suspendarea acesteia.