Societate, stat, drept, politica si morala

Societate, stat, drept, politica si morala

Studierea, dar mai ales intelegerea, structurilor si institutiilor constitutionale implica anumite clarificari si delimitari ale categoriilor si termenilor cu care se opereaza. De aceea, cateva explicatii privind societatea, statul, dreptul, politica si morala se impun. Nu rareori, sensurile lor stiintifice se identifica din contextul in care sunt intrebuintate, dar plasticitatea limbajului romanesc poate uneori deruta.

Termenul societate, despre care vom vorbi deseori, are multiple sensuri si intrebuintari. In mod deosebit ne intereseaza categoria societate umana in sensul ce i se da in dictionare de ansamblu unitar, complex sistematic, de relatii intre oameni, istoriceste determinate, conditie si rezultat al activitatii acestora de creare a bunurilor materiale si valorilor spirituale necesare traiului lor individual si colectiv. Societatea umana nu este o suma aritmetica, ci un complex de oameni, grupuri, clase, stari, realitati (economice, politice).

Societatea umana se deosebeste de societatea animala nu numai prin calitatile fiintei umane (ratiune si constiinta), ci si prin caracterul sau organizat rezultat din exigentele existentei si dezvoltarii, din dorinta de perfectiune. Societatea umana determina sensurile si scopurile celorlalte categorii, numite deseori, generos dar si inselator, bine comun sau fericire. Ce este interesant de retinut este faptul ca o societate umana poate sa existe, sa se dezvolte si sa se impuna numai in structuri organizate, iar structura care s-a impus, a rezistat si rezista, fiind practic de neabandonat este statul.

Cel mai des se afirma, si nu fara temei, ca statul este cea mai importanta institutie sau chiar institutie politica.

Cuvantul stat are doua acceptiuni. intr-o acceptiune, prin stat este inteleasa suma a trei elemente si anume: teritoriul, populatia (natiunea) si suveranitatea (in sensul puterii organizate statal, de fapt statul in acceptiunea strict juridica). In aceasta acceptiune, statul este sinonim cu tara, el incluzand civilizatia, intr-o a doua acceptiune, o acceptiune restransa, prin stat se intelege forma organizata a puterii poporului, mai exact mecanismul sau aparatul statal. Aceasta este o acceptiune strict juridica.

Statul este un concept si o realitate. Statul este o constructie pe care toti, sau cei mai multi, deseori o ignora sau o detesta, dar pe care toti o invoca si o solicita cand viata, libertatea sau averea lor sunt puse in pericol.

Strict juridic (sau intr-un sens restrans) statul este un ansamblu sistematizat de organe de stat (autoritati), el cuprinde parlamente, guverne si alte autoritati executive, organe judecatoresti, armata, politie si inchisori. In aceste organe de stat (autoritatile publice) lucreaza demnitari, functionari publici si agenti publici.

Statul are o serie de functii ce sunt de regula examinate sub mai multe ipostaze. Astfel pot fi identificate: functia legislativa, functia executiva, functia jurisdictionala; functii interne si functii externe; functii economice, functii culturale, functii sociale, functii represive etc.

Statul si dreptul sunt strans legate, se sprijina si se conditioneaza reciproc. Statul creeaza dreptul si, paradoxal, dreptul delimiteaza configuratia si actiunile statului. Creand dreptul, statul impune reguli de conduita, norme obligatorii pentru toti. Prin drept statul isi exprima puterea de comanda, formuland exigente economice, umane, politice.

Ca si statul, categoria drept cunoaste doua acceptiuni: dreptul obiectiv si dreptul subiectiv. Prin dreptul obiectiv intelegem totalitatea normelor juridice. Cat priveste dreptul subiectiv, el este puterea garantata de lege vointei unei persoane, in temeiul careia aceasta este in masura, in vederea valorificarii unui interes personal direct, sa desfasoare o conduita determinata sau sa ceara unui tert indeplinirea unei actiuni sau abtinerea de la o anumita activitate.

Dreptul obiectiv, deci normele juridice, cunoaste insa o traditionala clasificare in drept public si drept privat. Dreptul public cuprinde normele juridice care privesc statul, colectivitatile publice si raporturile lor cu persoanele particulare atunci cand aceste raporturi privesc prerogativele subiectelor de drept public. Dreptul privat cuprinde normele juridice aplicabile persoanelor particulare, fizice sau juridice (morale) si raporturilor dintre ele. in dreptul privat cuprindem dreptul civil, dreptul comercial etc.

Desi cel mai frecvent in limbaj, termenul politica este cel mai greu de definit. Termenul politica are multiple sensuri, definite prin dictionare. In sensul ce ne intereseaza, politica este o forma de activitate sociala care se extinde asupra sferei relatiilor dintre clase, natiuni si alte grupuri sociale, ca si a acelora dintre indivizi si acestea, in lupta pentru putere.

Interesant de retinut pentru noi este ca politica este determinata in continutul sau de starea sociala a unei tari. De aceea exista politici si politici. Statul si dreptul sunt greu de explicat cat priveste continutul si forma lor in afara politicii.

Morala este in general definita ca o forma a constiintei sociale, care reflecta si fixeaza in principii si reguli cerintele de comportare privind raporturile dintre indivizi si dintre individ si colectivitate (familie, societate, natiune, popor, alte categorii sociale). intr-un cuvant, morala implica norme si exigente valorice. Corelatiile dintre societate, stat, drept, politica si morala sunt dense in continut, puternice. Morala se cristalizeaza in societatea umana si exprima exigentele si valorile acesteia. Ea sta si trebuie sa stea la baza statului si dreptului, la baza guvernarii. Ea trebuie sa stea si la baza politicii. Politica, ea insasi, trebuie sa fie morala.

Regulile si exigentele morale sunt mult mai apropiate de dreptul natural si de cutuma, ele exprima deziderate ancestrale si permanente ale omenirii.

Regulile morale, desi de obicei nu se aduc la indeplinire, in caz de nevoie prin forta coercitiva a statului, trebuie sprijinite juridic in realizarea lor atunci cand apara viata, libertatea si fericirea oamenilor.