Sistemul public de pensii

Sistemul public de pensii

Necesitatea elaborarii unui nou sistem public de pensii

Noua reglementare privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale - Legea nr. 19/2000[1] - reprezinta una din cele mai importante legi menite sa asigure realizarea unei reforme reale in materie.

Necesitatea unei astfel de reforme a reiesit din cerinta punerii de acord a intregului sistem de asigurari sociale cu noile realitati din tara noastra, realitati carora vechile reglementari (Legea 3/1977 cu modificarile si completarile ulterioare) nu mai erau capabile sa le faca fata.

Reforma are in vedere ca sistemul sa devina atotcuprinzator sub aspectul persoanelor care urmeaza a se asigura in mod obligatoriu si sa raspunda noilor conditii pe care  economia de piata le genereaza, inclusiv restrangerea sectorului de stat si dezvoltarea celui privat.

Principiile sistemului public[2]

Potrivit art. 2 din Legea 19/2000 cu modificarile ulterioare, sistemul public se organizeaza si functioneaza avand ca principii de baza:

- principiul unicitatii - potrivit caruia statul organizeaza si garanteaza sistemul public bazat pe aceleasi norme de drept.

- principiul egalitatii - asigura tuturor participantilor la sistemul public, contribuabili si beneficiari, un tratament nediscriminatoriu in ceea ce priveste drepturile si obligatiile prevazute de lege.

- principiul solidaritatii sociale - conform caruia participantii la sistemul public isi asuma reciproc obligatii si beneficiaza de drepturi pentru prevenirea, limitarea sau inlaturarea riscurilor sociale prevazute de lege.

- principiul obligativitatii - in conformitate cu care persoanele fizice si juridice au, conform legii, obligatia de a participa la sistemul public, drepturile de asigurari sociale exercitandu-se corelativ cu indeplinirea obligatiilor.

- principiul contributivitatii - conform caruia fondurile de asigurari sociale se constituie pe baza contributiilor datorate de persoanele fizice si juridice participante la sistemul public, drepturile de asigurari sociale cuvenindu-se in baza contributiilor de asigurari sociale platite.

- principiul repartitiei - pe baza caruia fondurile realizate se redistribuie pentru plata obligatiilor ce revin sistemului public, conform legii.

- principiul autonomiei - are in vedere administrarea de sine statatoare a sistemului public conform legii.

- indexarea pensiilor - este un mecanism economico-financiar ce se aplica periodic sistemului public ca urmare a procesului inflationist din economia romaneasca cauzat de liberalizarea preturilor. Aceasta se realizeaza prin acordarea unor procente graduale la pensiile curente sau aflate in plata la data indexarii.

Coordonarea sistemului public de pensii

Institutiile abilitate pentru coordonarea sistemului public de pensii si alte drepturi sociale sunt cele infiintate potrivit art. 3 din Legea 19/2000.

Potrivit prevederilor acestui articol in baza legii s-a infiintat Casa Nationala de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale, denumita, in continuare, prescurtat, C.N.P.A.S.

In subordinea C.N.P.A.S. s-au infiintat si functioneaza case judetene de pensii in fiecare municipiu resedinta de judet, precum si Casa de Pensii a municipiului Bucuresti, denumite case teritoriale de pensii.

In functie de numarul, complexitatea si structura asiguratiilor, C.N.P.A.S. poate infiinta case locale de pensii, care functioneaza sub conducerea si controlul caselor judetene de pensii si, respectiv, a Casei de pensii a municipiului Bucuresti.

4. Beneficiarii sistemului public de pensii

A. Asiguratii

In sistemul public sunt asigurate persoanele fizice denumite de lege "asigurati".

Acestia pot fi cetateni romani, cetateni ai altor state sau apatrizi, pe perioada in care au domiciliul sau resedinta in Romania, conform legii.

Obligatia asiguratilor este aceea de a plati contributiile de asigurari sociale, corelate cu dreptul de a beneficia de prestatiile de asigurari sociale.

a) Prin efectul legii[3], in sistemul public sunt asigurate obligatoriu urmatoarele categorii de persoane:

I.  persoanele care desfasoara activitati pe baza de contract individual de munca si functionarii publici;

II. persoanele care isi desfasoara activitatea in functii elective sau care sunt numite in cadrul autoritatii executive, legislative ori judecatoresti, pe durata mandatului, precum si membrii cooperatori dintr-o organizatie a cooperatiei mestesugaresti, ale caror drepturi si obligatii sunt asimilate in conditiile prezentei legi, cu ale persoanelor prevazute la punctul I;

III. persoanele care beneficiaza de drepturi banesti lunare ce se suporta din bugetul asigurarilor pentru somaj, in conditiile legii, denumiti, in continuare, "someri";

IV. persoanele care se afla in una din situatiile urmatoare :

a)  asociat unic, asociati comanditari sau actionari;

b)  administratori sau manageri care au incheiat contract de administrare sau de management;

c)  membri ai asociatiilor familiale;

d)  persoane autorizate sa desfasoare activitati independente;

e)  persoane angajate in institutii internationale daca nu sunt asiguratii acestora;

f)  alte persoane care realizeaza venituri din activitati profesionale.

V. persoanele care realizeaza prin cumul venituri brute pe an calendaristic, echivalente cu cel putin 3 salarii medii brute si care se regasesc in doua sau mai multe situatii prevazute la punctul IV;

b) Asigurarea facultativa in sistemul public de pensii se poate face in conditiile art. 5 alin. 2 din Legea nr. 19/2000[5].

Potrivit acestei reglementari se pot asigura in sistemul public, pe baza de "contract de asigurare sociala" in conditiile Legii 19/2000, modificata, persoanele care se regasesc in situatiile prevazute la alin. (1) - si care doresc sa isi completeze venitul asigurat, precum si alte persoane care nu se regasesc in situatiile prevazute in alin. (1).

Contractul de asigurare sociala se incheie intre persoana interesata, sau, dupa caz, mandatarul acesteia desemnat prin procura speciala si casa teritoriala de pensii din raza de domiciliu sau resedinta persoanei interesate.

Contractul de asigurare sociala se incheie in forma scrisa si produce efecte de la data inregistrarii acestuia la casa teritoriala de pensii.

In ceea ce priveste persoanele prevazute la art. 5 alin. (1) pct. IV si V care au cel putin varsta de 18 ani sunt obligate sa se asigure pe baza declaratiei de asigurari (s.n.) care se depune in termen de 30 de zile de la data incadrarii in situatia respectiva la casa teritoriala de pensii din raza de domiciliu sau de resedinta. Venitul lunar asigurat este cel stabilit prin declaratia de asigurare.

Sunt exceptate de la obligativitatea depunerii declaratiei de asigurare persoanele prevazute la art. 5 alin. (1) pct. IV si V daca beneficiaza de una din categoriile de pensii prevazute de Legea nr. 19/2000 sau daca se regasesc in situatiile prevazute la art. 5 alin. (1) pct. I, II si III (art. 6¹ din Legea nr. 19/2000)[6].

B. Asiguratorii

a) Potrivit art. 6 alin. 1 din Legea 19/2000 sunt asiguratori, persoanele juridice sau fizice la care isi desfasoara activitatea asiguratii prevazuti la art. 5 alin 1, pct. I si II, denumiti, in continuare, angajatori, precum si institutiile care efectueaza plata drepturilor de somaj pentru somerii prevazuti la art. 5 alin 1, pct. III.

b) Obligatiile asiguratorilor:

Potrivit art. 6 alin 1 din Legea 19/2000, modificata si completata, asiguratorii au obligatia sa depuna in fiecare luna, la termenul stabilit de C.N.P.A.S., declaratia privind evidenta nominala a asiguratilor si a obligatiilor de plata catre bugetul asigurarilor sociale de stat.[7]

c) Prestatiile de asigurari sociale

In sistemul public prestatiile de asigurari sociale reprezinta venituri de inlocuire pentru pierderea totala sau partiala a veniturilor asigurate, ca urmare a batranetii, invaliditatii sau decesului, toate acestea din urma constituind riscurile asigurate.

Prestatiile de asigurari sociale se acorda sub forma de: pensii, ajutoare si alte tipuri de prestatii prevazute de lege, corelativ cu plata contributiei de asigurari sociale.

d) Stagiul de cotizare este alcatuit din perioadele in care persoanele au platit contributii de asigurari sociale in sistemul public din Romania, precum si in alte tari, in conditiile stabilite prin acordurile sau conventiile internationale la care Romania este parte.

Cat priveste modul de constituire a stagiului de cotizare legiuitorul a precizat ca in sistemul public "stagiul de cotizare se constituie din insumarea perioadelor pentru care s-a datorat contributia la bugetul asigurarilor sociale de stat de catre angajator si asigurat, sau, dupa caz, s-a datorat si s-a platit de catre asiguratii prevazuti la art. 5 alin. (1) pct. IV si V si alin. (2).

De asemenea, mai constituie stagiu de cotizare si perioadele in care anterior intrarii in vigoare a legii 19/2000 o persoana s-a aflat in una din situatiile prevazute la art. 38[8]."

Potrivit prevederilor art. 38 alin. 1, "In sistemul public se asimileaza stagiului de cotizare si perioadele necontributive denumite perioade asimilate in care asiguratul:

a) a beneficiat sau beneficiaza de drepturi de asigurari sociale, cu exceptia celor prevazute la art. 40 lit. a-c si e (adica de pensia pentru limita de varsta, pensia anticipata, pensia anticipata partiala si pensia de urmas);

b) a urmat cursurile la zi ale invatamantului universitar, organizat potrivit legii, pe durata normala a studiilor, respectiv, cu conditia absolvirii acestora;

c) a satisfacut serviciul militar ca militar in termen sau militar cu termen redus, pe durata legal stabilita, a fost concentrat, mobilizat sau in prizonierat"[9]

Constituie, de asemenea, stagiu de cotizare si timpul util la pensie realizat de agricultori, in conditiile reglementate de Legea nr. 80/1992 privind pensiile si alte drepturi de asigurari sociale ale agricultorilor, republicata, cu modificarile ulterioare, precum si cel realizat anterior aparitiei Legii nr. 80/1992[10].

Stagiul minim de cotizare este perioada de cotizare minima care permite asiguratului care a implinit varsta sa solicite inscrierea la pensie pentru limita de varsta.

5. Contributia de asigurari sociale

1. Notiunea de contributii de asigurari sociale

Contributiile de asigurari sociale reprezinta cote procentuale din veniturile realizate de asigurati si asiguratori care sunt platite de acestia lunar la bugetul asigurarilor sociale de stat administrat de C.N.P.A.S. in vederea acoperirii riscurilor asigurate.

2. Categorii de contribuabili

Potrivit art. 18 alin. 1 din Legea 19/2000[11] cu modificarile ulterioare, in sistemul public sunt contribuabili, dupa caz:

a) asiguratii care datoreaza contributii individuale de asigurari sociale;

b) angajatorii;

c) persoanele juridice la care isi desfasoara activitatea asiguratii prevazuti la art. 5 alin. (1) pct. II, asimilate angajatorului in conditiile prezentei legi;

d) Agentia Nationala pentru Ocupare si Formare Profesionala care administreaza bugetul asigurarilor pentru somaj;

e) persoanele prevazute la art. 5 alin. (2), care incheie contract de asigurare.

Cotele de contributii de asigurari sociale sunt diferentiate in functie de conditiile de munca normale, deosebite sau speciale.

Contributia individuala de asigurari sociale datorata de asiguratii prevazuti la art. 5 alin. (1) pct. I si II se retine integral din veniturile care constituie, conform art. 23 alin. (1), baza de calcul si/sau, dupa caz, din cuantumul indemnizatiei de asigurari sociale de sanatate.

Baza lunara de calcul a contributiei individuale de asigurari sociale in cazul asiguratiilor o constituie:

a) venitul brut realizat lunar, in situatia asiguratilor prevazuti la art. 5 alin. (1) pct. I si II.

b) venitul lunar asigurat, inscris in declaratia sau contractul de asigurare sociala, in cazul asiguratilor prevazuti la art. 5 alin. (1) pct. IV si V si alin. (2).

c) salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata, corespunzator numarului zilelor lucratoare din concediul medical, cu exceptia cazurilor de accident de munca sau boala profesionala.

3. Cazurile in care nu se datoreaza contributia de asigurari sociale[12]

Acestea sunt prevazute in mod expres de art. 26 din Legea 19/2000[13] cu modificarile ulterioare.

Potrivit acestui articol, "Contributia de asigurari sociale nu se datoreaza asupra sumelor reprezentand:

a) prestatii suportate din bugetul asigurarilor sociale de stat inclusiv cele acordate pentru accidente de munca si boli profesionale;

b) diurnele de deplasare si delegare, indemnizatii de delegare, detasare si transfer, precum si drepturile de autor;

c) participarea salariatilor la profit.

6. Pensiile in sistemul public[14]

 Notiunea de pensie

Pensiile de asigurari sociale de stat sunt "drepturi banesti acordate salariatilor la expirarea unei perioade determinate de activitate si la implinirea varstei prevazute de lege ori in cazul pierderii totale sau in cea mai mare parte a capacitatii de munca, precum si urmasilor acestor persoane."

Dupa cum rezulta din cele precizate mai sus principalele categorii de pensii sunt:

pensia pentru munca depusa si limita de varsta;

pensia de invaliditate;

pensia de urmas.

Potrivit reglementarilor privind sistemul public de pensii[15] se instituie inca doua noi categorii de pensii:

- pensia anticipata

- pensia anticipata partiala.

Cat priveste pensia suplimentara instituita conform legislatiei anterioare aparitiei noului act normativ prin art. 180 alin. 1 din Legea 19/2000 cu modificarile ulterioare[16] s-a statuat ca:

"La data intrarii in vigoare a prezentei legi pensiile de asigurari sociale de stat, pensiile suplimentare, pensiile de asigurari sociale pentru agricultori stabilite in baza legislatiei anterioare, precum si ajutoarele sociale stabilite potrivit legislatiei de pensii devin pensii in intelesul prezentei legi."

De asemenea, consemnam aici faptul ca, potrivit prevederilor art. 47 alin. 2 din Constitutie, cetatenii au dreptul la pensie potrivit legii.

6.1. Pensia pentru limita de varsta

Conditii generale de pensioare

Acestea sunt expres prevazute in art. 41[17] din Legea 19/2000 cu modificarile ulterioare.

Potrivit acestui articol pensia pentru limita de varsta se acorda asiguratilor care indeplinesc cumulativ, la data pensionarii, conditiile privind varsta standard de pensionare si stagiul minim de cotizare realizat in sistemul public.

Varsta standard de pensionare este de 60 de ani pentru femei si de 65 de ani pentru barbati. Atingerea varstei standard de pensionare se va realiza in termen de 13 ani de la data intrarii in vigoare a legii (01.04.2001), prin cresterea varstelor de pensionare, incepand de la 57 de ani pentru femei si de la 62 de ani pentru barbati.

Aceste cresteri sunt esalonate in anexa 3 la Legea 19/2000 cu modificarile ulterioare.

Stagiul minim de cotizare - atat pentru femei cat si pentru barbati - este de 15 ani. Cresterea stagiului minim de cotizare de la 10 la 15 ani se va realiza in termen de 13 ani de la data intrarii in vigoare a Legii 19/2000 cu modificarile ulterioare.

Stagiul complet de cotizare este de 30 de ani pentru femei si 35 de ani pentru barbati. Atingerea stagiului complet de cotizare se va realiza tot in 13 ani de la data intrarii in vigoare a legii, prin cresterea acestuia, pornindu-se de la 25 de ani pentru femei si de la 30 de ani pentru barbati.

Trebuie sa mentionam si faptul ca legiuitorul a avut in vedere la stabilirea stagiului de cotizare si anumite perioade necontributive, denumite "perioade asimilate", in care asiguratul:

a) a beneficiat sau beneficiaza de drepturi de asigurari sociale, cu exceptia celor prevazute la art. 40 lit. a-c (pensia pentru limita de varsta, pensia anticipata, pensia anticipata partial si pensia de urmas);

b) a urmat cursurile de zi ale invatamantului universitar, organizat potrivit legii, pe durata normala a studiilor respective, cu conditia absolvirii acestora;

c) a satisfacut serviciul militar ca militar in termen sau militar cu termen redus, pe durata legal stabilita, a fost concentrat, mobilizat sau in prizonierat (art. 38 din Legea 19/2000[18], modificata).

2. Pensia anticipata. Asiguratii care au depasit stagiul complet de cotizare cu cel putin 10 ani pot solicita pensia anticipata cu cel mult 5 ani inaintea varstelor standard de pensionare.

La stabilirea stagiului de cotizare pentru acordarea pensiei anticipate nu se au in vedere perioadele asimilate (art. 38 alin. (1) lit. "b" si "c") precum si perioadele in care asiguratul a beneficiat de pensie de invaliditate.

La data indeplinirii conditiilor pentru a beneficia de pensie pentru limita de varsta in conformitate cu prevederile art. 42 din Legea nr. 19/2000, pensia anticipata devine pensie pentru limita de varsta si se recalculeaza prin adaugarea perioadelor asimilate si a eventualelor stagii de cotizare realizate in perioada de anticipare, trecerea la pensia pentru limita de varsta facandu-se la cerere.[20]

3. Pensia anticipata partiala. Asiguratii care au realizat stagiile complete de cotizare, precum si cei care au depasit stagiul complet de cotizare cu pana la 10 ani pot solicita pensia anticipata partiala cu reducerea varstelor standard de pensionare cu cel mult 5 ani.

La stabilirea stagiului de cotizare pentru acordarea pensiei anticipate partiale nu se au in vedere perioadele asimilate prevazute la art. 38 alin. (1) lit. "b" si "c" din Legea 19/2000, precum si perioadele in care asiguratul a beneficiat de pensie de invaliditate[21].

La data indeplinirii conditiilor pentru a beneficia de pensie pentru limita de varsta, pensia anticipata partiala devine pensie pentru limita de varsta si se recalculeaza prin eliminarea divizarii prevazute la art. 50 alin. (2)[22] si prin adaugarea perioadelor asimilate si a eventualelor stagii de cotizare realizate in perioada de anticipare.

6.2. Pensia de invaliditate in sistemul public

Potrivit art. 53 din Legea 19/2000, modificata, au dreptul la pensie de invaliditate asiguratii care si-au pierdut total sau cel putin jumatate din capacitatea de munca din cauza:

a) accidentelor de munca, conform legii;

b) bolilor profesionale si tuberculozei;

c) bolilor obisnuite si a accidentelor care nu au legatura cu munca.

De asemenea, mai beneficiaza de pensie de invaliditate, in conditiile aratate mai sus, si asiguratii care satisfac obligatiile militare prevazute la art. 38 alin. (1) lit. "a".

Au dreptul la pensie de invaliditate, in conditiile prevazute la alin. 1 lit. a, si elevii, ucenicii si studentii care si-au pierdut total sau cel putin jumatate din capacitatea de munca datorita bolilor obisnuite si accidentelor cuvenite in timpul si din cauza practicii profesionale.

In conditiile in care asiguratii si-au pierdut capacitatea de munca datorita unor boli obisnuite sau in urma unor accidente care nu au nici o legatura cu munca pot beneficia de aceasta pensie de invaliditate daca indeplinesc stagiul de cotizare in raport cu varsta.

Potrivit art. 53 alin. 4 din Legea nr. 19/2000, modificata, persoanele care si-au pierdut total sau partial capacitatea de munca si marii mutilati, ca urmare a participarii la lupta pentru victoria Revolutiei din decembrie 1989 ori in legatura cu evenimentele revolutionare din decembrie 1989, care erau cuprinsi intr-un sistem de asigurari sociale anterior datei ivirii invaliditatii din aceasta cauza, au drepturi si la pensii de invaliditate, indiferent de vechimea in munca, pe timpul cat dureaza invaliditatea stabilita in aceleasi conditii in care se acorda pensia de invaliditate persoanelor care au suferit accidente la munca.

4. Gradele de invaliditate si incadrarea persoanelor in aceste prevederi

Conform art. 54 din Legea 19/2000, modificata, in raport cu cerintele locului de munca si cu gradul de reducere a capacitatii de munca, invaliditatea este:

a) de gradul I, caracterizata prin pierderea totala a capacitatii de munca, a capacitatii de autoservire, de autoconductie sau de orientare spatiala, invalidul necesitand ingrijire sau supraveghere permanenta din partea altei persoane.

b) de gradul II, caracterizata prin pierderea totala a capacitatii de munca, cu posibilitatea invalidului de a se autoservi, de a se autoconduce si de a se orienta spatial fara ajutorul altei persoane.

c) de gradul III, caracterizata prin pierderea a cel putin jumatate din capacitatea de munca, invalidul putand sa presteze o activitate profesionala.

Incadrarea sau neincadrarea intr-un grad de invaliditate se poate realiza printr-o decizie emisa de catre medicul specializat in expertiza medicala, in termen de 30 de zile de la data inregistrarii cererii insotita de documentatia necesara[24] (art. 56 alin. 1 din Legea nr. 19/2000, modificata).

Conform art. 59 alin. 1 din Legea nr. 19/2000, modificata, la stabilirea pensiei de invaliditate, asiguratilor li se acorda un stagiu potential determinat, ca diferenta intre stagiul complet de cotizare si stagiul de cotizare realizat efectiv pana la data incadrarii intr-un grad de invaliditate.

Asiguratilor care au realizat un stagiu de cotizare in conditiile de handicap preexistent calitatii de asigurat li se acorda un stagiu potential, fiind determinat ca diferenta intre stagiile de cotizare cerute de art. 47[25] (art. 64 alin. 2 din Legea nr. 19/2000, modificata).

Pensionarii de invaliditate incadrati in gradul I de invaliditate au dreptul in afara pensiei la o indemnizatie pentru insotitor in cuantum fix, care in anul 2007 a fost stabilita la nivelul salariului de baza minim brut pe tara garantat in plata[26].

Revizuirea medicala a pensionarului de invaliditate

Revizuirea medicala este prevazuta in art. 62 din Legea nr. 19/2000. In acest articol se precizeaza ca pensionarii de invaliditate sunt supusi revizuirii medicale, in functie de afectiuni, la intervale de 6-12 luni pana la implinirea varstelor standard de pensionare, la termenele stabilite de casele teritoriale de pensii. In alin. 2 al aceluiasi articol se arata ca dupa fiecare revizuire medicul expert al asigurarilor sociale din cadrul casei teritoriale de pensii emite o noua decizie prin care se stabileste, dupa caz:

a) mentinerea in acelasi grad de invaliditate;

b) incadrarea in alt grad de invaliditate;

c) incetarea calitatii de pensionar de invaliditate, ca urmare a redobandirii capacitatii de munca.

Dreptul la pensie de invaliditate se modifica sau inceteaza incepand cu luna urmatoare celei in care s-a emis decizia de revizuire medicala

Neprezentarea, din motive imputabile pensionarului, la revizuirea medicala atrage suspendarea platii pensiei incepand cu luna urmatoare celei in care s-a emis decizia de revizuire medicala.

Revizuirea medicala se poate efectua si la cererea pensionarului, daca starea sanatatii lui s-a imbunatatit sau, dupa caz, s-a agravat.

Exceptiile de la revizuirea medicala periodica a pensionarilor de invaliditate sunt prevazute in art. 62 alin. 7 din Legea nr. 19/2000, modificata, si acestea sunt:

"Nu sunt supusi revizuirii medicale periodice pensionarii de invaliditate care:

a) prezinta invaliditate  care afecteaza ireversibil capacitatea de munca;

b) au implinit varstele prevazute de prezenta lege pentru obtinerea pensiei pentru limita de varsta;

c) au varsta mai mica cu pana la 5 ani fata de varsta standard de pensionare si au realizat stagiile complete de cotizare, conform prezentei legi.

5. Trecerea pensionarilor de invaliditate in randul pensionarilor care au implinit varsta standard

Potrivit art. 64 alin. 1 din Legea nr. 19/2000[27], modificata, la implinirea varstei standard sau a varstei standard reduse, conform legii, pentru obtinerea pensiei pentru limita de varsta, beneficiarul pensiei de invaliditate poate opta pentru cea mai avantajoasa dintre pensii.

Indemnizatia de insotitor se mentine indiferent de pensia pentru care se opteaza.

Totusi, pensia pentru limita de varsta poate fi mai mare decat pensia de invaliditate, numai in situatia unui invalid incadrat in gradul III de invaliditate, pentru ca numai in acest caz pensionarul respectiv mai poate presta o munca in cadrul unui contract individual de munca, putand sa obtina un punctaj suplimentar conform cu veniturile realizate in aceasta perioada si pentru care s-a platit contributia de asigurari sociale care se ia in calcul la stabilirea pensiei pentru limita de varsta.

6.3. Pensia de urmas

Consideratii generale[28]

Acordarea pensiei de urmas se poate face atunci cand persoana decedata era pensionar sau indeplinea conditiile pentru obtinerea unei pensii (art. 65 din Legea nr. 19/2000, modificata; art. 37 din Legea nr. 164/2001, republicata, privind pensiile militare de stat).

Pensia de urmas pentru copii

Potrivit art. 66 din Legea 19/2000, modificata, copii au dreptul la pensia de urmas:

a) pana la varsta de 16 ani cand, potrivit Codului muncii[29], dobandesc capacitatea de munca si pot incheia un contract individual de munca (art. 13);

b) daca isi continua studiile intr-o forma de invatamant organizata potrivit legii, pana la terminarea acestora, fara a depasi varsta de 26 de ani.

c) pe toata durata invaliditatii de orice grad, daca aceasta s-a ivit in perioada in care se aflau in una din situatiile prevazute la lit. a sau b.

Pensia de urmas pentru sotul supravietuitor

Este reglementata de art. 67-70 din Legea 19/2000, modificata.

Noua reglementare se refera la sotul supravietuitor in general, incluzand atat sotia cat si sotul supravietuitor, fata de vechea reglementare[30] care, prin referirea numai la sotia supravietuitoare, incalca un principiu de baza al asigurarilor sociale si anume al egalitatii dintre soti.

Potrivit actualelor reglementari, sotul supravietuitor are dreptul la pensie de urmas pe tot timpul vietii, la implinirea varstei standard de pensionare, daca durata casatoriei a fost de cel putin 15 ani.

In cazul cand durata casatoriei a fost cuprinsa intre 10 si 15 ani, cuantumul pensiei de urmas se diminueaza cu 0,5% pentru fiecare luna si, respectiv, cu 6% pentru fiecare an de casatorie in minus.

Sotul supravietuitor are dreptul la pensie de urmas indiferent de varsta, pe perioada in care este invalid de gradul I sau II, daca durata casatoriei a fost de cel putin 1 an.

Sotul supravietuitor are dreptul la pensie de urmas indiferent de varsta si de durata casatoriei, daca decesul sotului sustinator s-a produs ca urmare a unui accident de munca, a unei boli profesionale sau tuberculozei si daca nu realizeaza venituri lunare dintr-o activitate profesionala pentru care asigurarea este obligatorie sau acestea sunt mai mici de o patrime din salariul mediu brut.

Sotul supravietuitor care nu indeplineste conditiile de mai sus (prevazute in art. 67 si art. 68 alin. 1), beneficiaza de pensie de urmas pe o perioada de 6 luni de la data decesului sotului sustinator, daca in aceasta perioada nu realizeaza venituri lunare dintr-o activitate profesionala pentru care asigurarea este obligatorie sau acestea sunt mai mici de o patrime din salariul mediu brut.

In fine, sotul supravietuitor care are in ingrijire, la data decesului sotului sustinator, unul sau mai multi copii in varsta de pana la 7 ani, beneficiaza de pensie de urmas pana la data implinirii de catre ultimul copil a varstei de 7 ani, in perioadele in care nu realizeaza venituri lunare dintr-o activitate profesionala pentru care asigurarea este obligatorie sau acestea sunt mai mici de o patrime din salariul mediu brut pe tara. Daca acesta are dreptul la o pensie proprie si indeplineste toate conditiile pentru obtinerea pensiei de urmas, poate opta pentru cea mai avantajoasa pensie.

In legatura cu sotul supravietuitor amintim faptul ca acesta poate primi si ajutor lunar conform prevederilor Legii nr. 578/2004[31].

Astfel sotul supravietuitor al unei persoane, care la data decesului avea calitatea de pensionar (s.n.) beneficiaza la cerere de un ajutor social daca indeplineste cumulativ urmatoarele conditii:

a) este pensionar din sistemul public de pensii si are cel putin varsta standard de pensionare, prevazuta in Anexa nr. 3 la Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale cu modificarile si completarile ulterioare;

b) nu beneficiaza de pensie din alte sisteme neintegrate sistemului public;

c) nu s-a recasastorit dupa decesul sotului;

d)    durata casatoriei cu sotul care a decedat a fost de cel putin 10 ani;

e)    nu se afla in una din situatiile prevazute de art. 5 alin. (1) din Legea nr. 19/2000 cu modificarile si completarile ulterioare;

f)  are domiciliul pe teritoriul Romaniei.

De asemeni trebuie retinut ca ajutorul lunar se acroda in situatia in care cuantumurile drepturilor de pensie realizate la data solicitarii de catre beneficiar sunt mai mici de:

a)    364 lei, in situatia sotului supravietuitor care beneficiaza de pensie stabilita in baza prevederilor Legii nr. 19/2000 cu modificarile si completarile ulterioare sau stabilita in fostul sistem al asigurarilor sociale de stat, precum si in situatia sotului supravietuitor care beneficiaza atat de pensia stabilita in fostul sistem al asigurarilor sociale de stat cat si in fostul sistem al asigurarilor sociale pentru agricultori;

b) 140 lei, in situatia sotului supravietuitor care beneficiaza numai de pensia stabilita in fostul sistem al asigurarilor sociale pentru agricultori.

Cuantumul ajutorului lunar este de 90 lei pentru sotul supravietuitor care se regaseste in situatiile prevazute al alin. (3) lit. "a" si 35 lei lunar pentru sotul supravietuitor care se regaseste in situatia prevazuta la alin. (3) lit. "b".

In situatia in care durata casatoriei cu sotul care a decedat a fost mai mica de 10 ani dar cel putin 5 ani, cuantumul ajutorului lunar se diminueaza proportional.

7. Stabilirea si plata pensiilor[32]

Stabilirea pensiilor

Potrivit prevederilor art. 82 din Legea 19/2000, modificata, pensia se acorda la cererea persoanei indreptatite, a mandatarului desemnat de aceasta cu procura speciala, a tutorelui sau a curatorului acesteia.

Drepturile de pensie anticipata sau pensia anticipata partial se acorda si se platesc:

a) de la data indeplinirii conditiilor de pensionare, daca cererea a fost depusa la termenul prevazut in alin. 1, dar nu inainte de data incetarii calitatii de asigurat, in cazul persoanelor prevazute la art. 5 alin. 1 pct. I, II si III;

b) de la data indeplinirii conditiilor de pensionare, daca cererea a fost depusa la termenul prevazut in alin. 1, in cazul persoanelor prevazute la art. 5 alin. 1 pct. IV si V.

In conditiile in care cererile de pensionare ale unor persoane au fost depuse cu depasirea termenului de 30 de zile de la aceasta data, drepturile de pensie se acorda si se platesc:

a) de la data depunerii cererii, in cazul pensiei pentru limita de varsta;

b) de la data depunerii cererii, dar nu inainte de data incetarii calitatii de asigurat, in cazul persoanelor prevazute la art. 5 alin. 1 pct. I, II si III care solicita pensie anticipata partiala;

c) de la data depunerii cererii, in cazul persoanelor prevazute la art. 5 alin. 1 pct. IV si V, care solicita pensie anticipata partiala;

d) de la data depunerii cererii, dar nu inainte de data incetarii calitatii de asigurat, in cazul persoanelor prevazute la art. 5 alin. 2, care solicita pensie pentru limita de varsta, pensie anticipata sau pensie anticipata partiala (art. 83 din Legea 19/2000, modificata)[33].

Calculul pensiilor se face incepand cu data inscrierii la pensie iar cuantumul acesteia se determina prin inmultirea punctajului mediu anual realizat de asigurat in perioada de cotizare cu valoarea unui punct de pensie.

Punctajul mediu anual realizat de asigurat realizat in perioada de cotizare se determina prin impartirea numarului de puncte rezultat din insumarea punctajelor anuale realizate de asigurat in perioada de cotizare la numarul de ani corespunzatori stagiului complet de cotizare.

Punctajul anual al asiguratului se determina prin impartirea la 12 a punctajului realizat in anul respectiv din insumarea numarului de puncte realizat in fiecare luna. Numarul de puncte realizat in fiecare luna se calculeaza prin raportarea salariului brut lunar individual, inclusiv primele si adaosurile sau, dupa caz, a venitului nou asigurat, care a constituit baza de calcul a contributiei individuale de asigurari sociale la salariul mediu brut lunar din luna respectiva comunicat de Institutul National de Statistica si Studii Economice.

Punctajul asiguratului se calculeaza la nivelul veniturilor brute realizate pentru care s-au platit contributii de asigurari sociale.

Valoarea unui punct de pensie se stabileste prin legea bugetului asigurarilor sociale de stat, care in anul 2007 a fost de 396,2 lei (art. 20 din Legea nr. 487/2006 a bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2007).

In anul 2008 valoarea punctului de pensie nu va fi mai mica de 37,5% din salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat iar de la 1 ianuarie 2009, de 45% din salariul mediu brut utilizat pentru fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat.[34]

Potrivit art. 84 din Legea nr. 19/2000, modificata[35], pensia de invaliditate se acorda la cererea persoanei indreptatite, a mandatarului desemnat de aceasta cu procura speciala, a tutorelui sau a curatorului acesteia.

Drepturile la pensie de invaliditate se acorda si se platesc:

a) de la data incetarii platii indemnizatiei pentru incapacitate temporara de munca, daca cererea a fost depusa in termen de 60 de zile de la data emiterii deciziei medicale de incadrare in grad de invaliditate;

b) de la data incetarii platii indemnizatiei pentru incapacitate temporara de munca, dar nu inainte de data incetarii calitatii de asigurat, daca cererea a fost depusa la termenul prevazut la lit. a, in cazul persoanelor prevazute la art. 5 alin. 2;

c) de la data depunerii cererii, dar nu inainte de data incetarii calitatii de asigurat, in cazul persoanelor prevazute la art. 5 alin. 2 ale caror cereri au fost depuse cu depasirea termenului prevazut la lit. a;

d) de la data depunerii cererii, in cazul persoanelor care la data solicitarii pensiei de invaliditate nu mai au calitatea de asigurat.

Stabilirea pensiei de urmas se face in conditiile prevazute de art. 85 din Legea 19/2000, modificata, coroborate cu cele din art. 82 al aceluiasi act normativ.

Si aceasta pensie se acorda la cererea persoanei indreptatite, a mandatarului desemnat de aceasta cu procura speciala, a tutorelui sau a curatorului acesteia.

Drepturile de pensie de urmas se acorda:

a) de la data decesului sustinatorului, in cazul in care sustinatorul decedat nu era pensionar la data decesului, daca cererea a fost depusa in termen de 90 de zile de la data decesului;

b) de la data decesului sustinatorului, in cazul in care sustinatorul decedat nu era pensionar la data decesului, daca cererea a fost depusa in termen de 90 de zile de la aceasta data;

c) de la data depunerii cererii, in situatiile in care s-au depasit termenele prevazute de lit. a si b.

In acest caz drepturile de pensie de urmas se acorda de la data depunerii cererii.

Decizia de pensie

Potrivit prevederilor art. 86 din Legea 19/2000, modificata, admiterea sau respingerea cererii de pensionare se face prin decizia emisa de casa teritoriala de pensii, in termen de 45 de zile de la data depunerii cererii.[36]

Decizia casei teritoriale de pensii va cuprinde temeiurile de fapt si de drept putand fi contestata la instanta judecatoreasca competenta, in raza teritoriala in care se afla domiciliul asiguratului, in termen de 45 de zile de la comunicare.

Decizia casei teritoriale de pensii necontestata in termen este definitiva.

Plata pensiei

Plata pensiei in sistemul public se face lunar[37].

Pensia se plateste titularului, mandatarului desemnat de acesta prin procura speciala sau reprezentantului legal al acestuia.

Modalitatile de plata a pensiilor se stabilesc prin regulamente C.N.P.A.S., care se publica in Monitorul Oficial.

Incetarea platii pensiei are loc incepand cu luna urmatoare celei in care:

a)  beneficiarul a decedat;

b)  beneficiarul nu mai indeplineste conditiile legale in temeiul carora i-a fost acordata pensia;

c) urmasul a fost condamnat printr-o hotarare ramasa definitiva pentru infractiunea de omor sau tentativa de omor asupra sustinatorului.

Suspendarea platii pensiei are loc incepand cu luna urmatoare celei in care:

a)  pensionarul isi stabileste domiciliul pe teritoriul unui stat cu care Romania a incheiat conventie de asigurari sociale, daca in cadrul acesteia se prevede ca pensia se plateste de catre celalalt stat;

b)  beneficiarul unei pensii anticipate sau al unei pensii anticipate partiale se regaseste in una din situatiile prevazute la art. 5 alin. 1 pct. I si II;

c)  beneficiarul unei pensii de invaliditate nu se prezinta la revizuirea medicala periodica;

d)  beneficiarul unei pensii de urmas realizeaza, dintr-o activitate profesionala, venituri brute lunare mai mari de o patrime din salariul mediu brut stabilit conform art. 5 alin. 3;

e)  copilul urmas nu mai indeplineste conditiile prevazute de art. 66 lit. b si c (varsta de pana la 16 ani sau de 26 de ani daca isi continua studiile, pe toata durata invaliditatii daca aceasta a survenit in una din situatiile aratate anterior);

f)  sotul supravietuitor, beneficiarul unei pensii de urmas, se recasatoreste.

Reluarea in plata se face la cerere, daca aceasta a fost depusa in termen de 30 de zile de la data incetarii cauzei suspendarii. Cu privire la reluarea in plata a pensiilor stabilite conform legislatiei anterioare si care a fost suspendata in momentul intrarii in vigoare a Legii nr. 19/2000, modificata, art. 184[38] din acelasi act normativ arata ca reluarea platii se face in cuantumul determinat conform art. 180 , cu respectarea conditiilor legale existente la data stabilirii initiale a pensiei.

Cumulul pensiei cu alte venituri

Conform art. 94 alin. 1 din Legea 19/2000, modificata, pot cumula pensia cu veniturile realizate dintr-o activitate profesionala:

a) copiii urmasi orfani de ambii parinti, pe perioada scolarizarii, pana la varstele prevazute de art. 66 lit. a si b;

b) nevazatorii;

c) pensionarii pentru limita de varsta;

d) pensionarii de invaliditate de gradul III[40].

Recalcularea pensiei

Potrivit art. 95 din Legea 19/2000, modificata, beneficiarii pensiei pentru limita de varsta pot solicita recalcularea pensiei dupa realizarea fiecarui stagiu de cotizare de minim 12 luni[41].

Pensia recalculata se acorda incepand cu luna urmatoare celei in care s-a depus cererea de recalculare.

Sumele ramase neincasate de catre pensionarul decedat reprezentand pensia pe luna in care a avut loc decesul si, dupa caz, drepturile de pensie curente si neachitate pana la deces se platesc sotului supravietuitor, copiilor, parintilor sau, in lipsa acestora, celorlalti mostenitori in conditiile dreptului comun.

8. Ajutorul de deces

Pana la aparitia Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate, drepturile de asigurari sociale (indemnizatia de maternitate, indemnizatia pentru cresterea copilului sau ingrijirea copilului bolnav, indemnizatia pentru incapacitate temporara de munca etc.) prevazute in art. 98 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, modificate ulterior, erau cuprinse in categoria "Alte drepturi de asigurari sociale". Odata cu intrarea in vigoare a acestui act normativ din aceasta categorie a mai ramas reglementat doar "ajutorul de deces".

Potrivit art. 126 din Legea nr. 19/2000[42], modificata, in cazul decesului asiguratului sau al pensionarului, beneficiaza de ajutor de deces o singura persoana care face dovada ca a suportat cheltuielile ocazionate de deces fiind, dupa caz, sotul supravietuitor, copilul, parintele, curatorul, mostenitorul sau oricare persoana care face aceasta dovada.

Trebuie remarcat ca asiguratul ori pensionarul poate beneficia de ajutor de deces si atunci cand decedeaza un membru al familiei.

Pentru aceasta trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

a) sa fi fost in intretinerea asiguratului;

b) sa nu fi avut un drept propriu de asigurari sociale.

La art. 127 alin. 2 se precizeaza ca "se considera un membru de familie, in sensul prezentei legi:

a) sotul;

b)[43] copiii proprii, copiii adoptati, copiii aflati in plasament familial sau cei incredintati spre crestere si educare familiei, in varsta de pana la 18 ani sau, daca isi continua studiile, pana la terminarea acestora, fara a depasi varsta de 26 de ani, precum si copiii incapabili de munca, indiferent de varsta, daca si-au pierdut capacitatea de munca inaintea varstelor mentionate;

c) parintii si bunicii oricaruia dintre soti.

Ajutorul de deces se suporta din bugetul asigurarilor sociale de stat si se acorda la cerere, pe baza certificatului de deces.

Pentru anul 2007 cuantumul ajutorului de deces a fost stabilit la 1270 lei in cazul asiguratului sau pensionarului si la 635 lei in cazul unui membru de familie sau a pensionarului.[44]

9. Raspunderea juridica

In art. 145 din Legea nr. 19/2000, modificata si completata ulterior, se precizeaza ca incalcarea prevederilor acesteia atrage raspunderea materiala, civila, contraventionala sau penala, dupa caz.

Sunt incriminate drept infractiuni, potrivit art. 146-147:

- fapta persoanei care dispune utilizarea in alte scopuri si nevirarea la bugetul asigurarilor sociale de stat a contributiilor de asigurari sociale retinute de la asigurat (pedeapsa fiind inchisoarea de la 6 luni la 2 ani sau amenda);

- completarea formularelor tip pentru contributia de asigurari sociale de catre functionar cu date nereale, avand ca efect denaturarea evidentelor privind asiguratii, stagiul de cotizare sau contributia de asigurari sociale sau efectuarea de cheltuieli nejustificate din bugetul asigurarilor sociale de stat, constituie infractiunea de fals intelectual si se pedepseste, potrivit art. 289 din Codul penal, cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani.

In art. 148-153 din Legea 19/2000 sunt reglementate faptele care constituie contraventii, daca nu sunt savarsite in astfel de conditii incat potrivit legii penale sa constituie infractiuni:

a) nedepunerea la termen a declaratiei prevazute la art. 6 alin. 1;

b) nedepunerea la termen a declaratiei de asigurare prevazuta la art. 6 alin. 2;

c) nerespectarea cotelor de contributie de asigurari sociale stabilite conform art. 18 alin. 3 si art. 21;

d) nerespectarea metodologiei de incadrare in conditii deosebite de munca, conform art. 19 alin. 2-5;

e) nerespectarea prevederilor art. 23, 24 si 25 privind baza de calcul a contributiei de asigurari sociale;

f)  nerespectarea prevederilor art. 31 privind majorarile de intarziere la plata a contributiei de asigurari sociale;

g) nerespectarea prevederilor art. 96 privind obligatia anuntarii modificarilor survenite pentru acordarea pensiei;

h) neachitarea de catre angajator a indemnizatiilor de asigurari sociale care se suporta din fonduri proprii, conform prevederilor art. 101 si 102;

i)  calculul si plata eronate ale indemnizatiilor si ajutoarelor de asigurari sociale de catre institutia care efectueaza plata, conform prevederilor art. 133 si 135;

j)  nerespectarea prevederilor art. 189;

k) nevirarea la bugetul asigurarilor sociale de stat a contributiei de asigurari sociale la termenele prevazute;

l)  nevirarea, in conditiile legii, la bugetul asigurarilor sociale de stat a contributiei de asigurari sociale timp de 3 luni consecutiv;[45]

m)   refuzul de a pune la dispozitia organelor de control ale Ministerului Muncii, Familiei si Egalitatii de Sanse, ale directiilor teritoriale de munca, solidaritate sociala si familie si personalului imputernicit al Casei Nationale de Pensii si al caselor teritoriale de pensii documentele justificative si actele de evidenta necesare in vederea stabilirii obligatiilor de asigurari sociale, precum si in vederea recuperarii creantelor prin executare silita;

n) nerespectarea prevederilor art. 160 alin. (7)[46]

Sanctiunile aplicate pentru aceste contraventii sunt:

a)  cele prevazute la lit. b, c, f, g, i si m - cu amenda de la 300 lei (RON) la 600 lei (RON);

b)  cele prevazute la lit. a, d, e, h, j, k si l - cu amenda de la 1500 lei (RON) la 5000 lei (RON);

c)  cele prevazute la lit. k¹ - cu amenda de la 50.000.000 lei la 100.000.000 lei.

Constatarea contraventiilor prevazute la art. 148 lit. c, e, f, h, i, k si k¹ si aplicarea amenzilor se face de catre organele de control ale Ministerului Muncii, Familiei si Egalitatii de Sanse si ale directiilor teritoriale.

Cele prevazute la lit. a, b, d, g, i, j si l se constata de personalul imputernicit de CNPAS si al caselor teritoriale.

Dispozitiile Legii nr. 19/2000 referitoare la stabilirea si sanctionarea contraventiilor se completeaza cu prevederile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor.

10. Jurisdictia asigurarilor sociale

In art. 154 din Legea nr. 19/2000 se precizeaza ca jurisdictia de asigurari sociale se realizeaza prin tribunale si curti de apel si, odata cu intrarea in vigoare a acestei legi, se organizeaza sectii de asigurari sociale.

In baza art. 155 din Legea nr. 19/2000, tribunalele solutioneaza in prima instanta litigii privind:

a) modul de calcul si de depunere a contributiei de asigurari sociale;

b) modul de stabilire a majorarilor de intarziere;

c) inregistrarea, evidenta si certificarea contributiei de asigurari sociale;

d) deciziile de pensionare;

e) refuzul nejustificat de rezolvare a unei cereri privind dreptul de asigurari sociale;

f)  modul de stabilire si de plata a pensiilor, a indemnizatiilor si a altor drepturi de asigurari sociale;

g) plangerile impotriva proceselor verbale de contraventii;

h) contestatiile impotriva masurilor de executare silita;

i)  alte drepturi si obligatii de asigurari sociale nascute in temeiul legii.

Cererile indreptate impotriva CNPAS sau impotriva caselor teritoriale de pensii se adreseaza instantei in a carei raza teritoriala isi are domiciliul sau sediul reclamantul. Celelalte cereri se adreseaza instantei in a carei raza teritoriala isi are domiciliul sau sediul paratul.

Impotriva hotararilor tribunalelor se poate face recurs la Curtea de apel competenta.

Hotararile Curtii de apel si cele ale tribunalelor, neatacate cu recurs la termen, sunt definitive si irevocabile.

Cererile in fata acestor organe sau instante, precum si toate actele procedurale in legatura cu litigiile, avand ca obiect drepturi sau obligatii de asigurari sociale sunt scutite de orice fel de taxa de timbru.