QReferate - referate pentru educatia ta.
Cercetarile noastre - sursa ta de inspiratie! Te ajutam gratuit, documente cu imagini si grafice. Fiecare document sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Documente drept

Raporturile si normele de drept constitutional



Raporturile si normele de drept constitutional


Literatura juridica admite astazi faptul ca divizarea dreptului in ramuri de drept este rodul folosirii unui criteriu determinat stiintific, acela al obiectului reglementarii juridice. La acest criteriu se pot adauga, in caz de nevoie, inca doua criterii, auxiliare si anume metoda reglementarii juridice, precum si interesul guvernantilor.

Dupa ce am aratat ca dreptul constitutional este o ramura a dreptului, problema ce se impune atentiei este aceea de a stabili care anume norme juridice formeaza ramura dreptului constitutional. Este necesara deci delimitarea dreptului constitutional de celelalte ramuri ale dreptului, delimitare ce devine posibila prin folosirea criteriului obiectului reglementarii juridice, adica prin gasirea acelor relatii sociale, care prin continutul lor, sunt constitutionale.



1. Identificarea raporturilor de drept constitutional

Pentru a putea stabili care sunt raporturile juridice proprii dreptului constitutional este necesara identificarea relatiilor sociale care, in ansamblul celor reglementate prin drept, au un continut specific si sunt supuse unor norme juridice de drept constitutional.

Se impune deci, inca de la inceput, identificarea, in ansamblul relatiilor sociale reglementate de drept, a acelora care prin continutul lor specific sunt raporturi de drept constitutional.

O prima dificultate priveste opiniile diferite existente in literatura de specialitate cu privire la intelesul ce trebuie dat unor notiuni, opinii ce-si au izvorul in intelegerea oarecum diferita a procesului de instaurare si mentinere a puterii, precum si a intinderii sferei dreptului constitutional.

Bineinteles ca stabilirea obiectului dreptului constitutional trebuie corelata cu fenomenul-putere de stat, cu categoriile-continut si forma a statului, privite in complexitatea lor juridica si politica.

O a doua dificultate in stabilirea obiectului dreptului constitutional este ridicata de intrebarea daca toate normele din constitutie sunt norme de drept constitutional sau nu.

Aparut mai tarziu, dreptul constitutional contine insa norme cu un caracter deosebit, indispensabile pentru consolidarea pozitiei guvernantilor, indispensabile pentru mentinerea si exercitarea puterii. in sistemul de drept ar exista deci doua mari categorii de norme juridice si anume norme (fundamentale) care privesc esenta statornicirii dominatiei unor grupuri sociale, clase si toate celelalte norme diferentiate prin obiectul de reglementare. S-ar impune deci doua criterii pentru clasificarea normelor juridice in ramuri de drept si anume criteriul fortei juridice a normelor, determinata de caracterul lor fundamental, care ar diferentia dreptul constitutional de restul dreptului si criteriul obiectului de reglementare care ar diviza in ramuri restul dreptului.

Un alt mod de justificare a tezei ca toate normele din constitutie sunt norme de drept constitutional, pleaca de la ideea ca legea fundamentala, constitutia, reglementeaza si alte relatii care sunt specifice altor ramuri de drept, precum dreptului civil, dreptului administrativ, dreptului muncii etc.

Intelegerea exacta a obiectului dreptului constitutional presupune insa intelegerea exacta a notiunilor folosite.

Cat priveste bazele puterii, ele sunt elemente exterioare statului care genereaza si determina puterea de stat in continutul sau. Aceste baze sunt factorii economici si factorii sociali. Le impun in stat existenta unor reguli care sa stabileasca astfel de drepturi si obligatii in sarcina subiectelor de drept care sa asigure atingerea scopurilor societatii.

Cat priveste bazele organizarii puterii, ele sunt tot elemente exterioare statului, dar care nu genereaza puterea de stat, ci numai conditioneaza organizarea ei. Aceste baze ale organizarii puterii sunt teritoriul si populatia, iar dreptul constitutional este chemat sa reglementeze cat priveste teritoriul relatiile privind structura de stat si organizarea administrativ-teritoriala, iar cat priveste populatia relatiile privind cetatenia si drepturile si indatoririle fundamentale.

Exercitarea puterii de stat este o activitate specifica desfasurata de organele reprezentative, fiind o activitate de conducere, dar o conducere de nivel superior tuturor activitatilor de conducere desfasurate de alte organe ale statului.


2. Particularitatile normelor de drept constitutional


Normele de drept constitutional sunt cuprinse in Constitutie, dar si in alte acte normative caracteristice obiectului sau. Una din particularitatile normelor de drept constitutional o reprezinta caracterul fundamental al acestora. El decurge din faptul ca dreptul

constitutional reglementeaza conduite, stabileste principii si valori pentru cele mai importante domenii ale vietii sociale (economic, social, politic), astfel incat natura lor reflecta si conditioneaza natura societatii, a statului, a regimului politic. Astfel, Constitutia reglementeaza principalele relatii prin care organizeaza puterea politica statala, care la randul ei este creatoarea de drept pentru domeniile vietii sociale. Se consacra forma statului in toate ipostazele ei (forma de guvernamant, structura de stat si, in mod tacit sau expres, regimul politic). De asemenea, constitutiile multor state consfiintesc natura sistemului social-economic si politic al unei tari. in Constitutia Romaniei se prevede ca 'economia Romaniei este o economie de piata'. De asemenea, se precizeaza ca Romania este un stat national, suveran, independent, unitar, indivizibil, precum si faptul ca este un stat de drept, democratic si social.

Caracterul fundamental este strans legat de faptul ca normele juridice de drept constitutional au o forta juridica superioara datorita izvoarelor de drept in care sunt cuprinse (de ex. Constitutia, legile, de obicei organice, ordonantele guvernamentale, iar in unele tari decrete prezindentiale). Ele imbraca in forma juridica suprema 'cele mai importante cerinte sociale - acelea de a caror respectare sau infaptuire depinde realizarea intereselor generale, nationale ale unei societati'. De aici rezulta ca toate celelalte norme sunt raportate la reglementarile constitutionale, ca repere valorice privind conformitatea si interpretarea lor.

In mod obisnuit, norma juridica este o regula de conduita. Dreptul constitutional cuprinde si el asemenea norme. Totusi este constituit, in mare masura, si de prevederi care contin formularea unor principii, valori, definitii, afirmarea unor drepturi fundamentale. Acestea fac parte componenta din sfera dreptului intrucat indeplinesc conditiile de a fi generale, impersonale, au caracter normativ, in sens prescriptiv.

De aici decurge o alta particularitate specifica normelor constitutionale, care consta in faptul ca unele sunt cu aplicatie mijlocita si altele cu aplicatie nemijlocita. Cele cu aplicatie mijlocita sunt reglementari de principiu, care sunt dezvoltate de alte norme, fie cu continut constitutional, fie cu alte ramuri de drept. Normele cu aplicatie nemijlocita prevazute de Constitutie sau de alte legi reglementeaza direct anumite relatii sociale.

Faptul ca unele norme, principii, definitii, drepturi, cuprinse in special in constitutie, sunt dezvoltate si de alte ramuri de drept, a condus la puncte de vedere diferite in ceea ce priveste apartenenta acestora. Unii cercetatori, pornind de la obiectul de reglementare, afirma ca aceste norme pot sa faca parte din dreptul civil, dreptul muncii, dreptul administrativ si altele. Majoritatea specialistilor din tara noastra afirma ca toate normele din constitutie sunt de drept constitutional, dar fac parte si din alte ramuri de drept, ceea ce inseamna ca nu au o dubla sau o tripla natura.

O alta particularitate consta in faptul ca unele constitutii stabilesc si elemente de identitate ale unei tari. in Constitutia noastra se arata: 'drapelul Romaniei este tricolor'; 'Ziua nationala a Romaniei este 1 decembrie'; imnul national al Romaniei este 'Desteapta-te romane' (art. 12) sau 'capitala Romaniei este municipiul Bucuresti' (art. 14).

O serie de aspecte specifice apar in legatura cu structura logico-formala a normei de drept constitutional. Unele norme nu sunt alcatuite dupa schema clasica: ipoteza, dispozitie, sanctiune (de altfel, aceasta situatie exista si in alte ramuri de drept). Daca normele juridice prevad principii, valori, definitii sau organizarea unei autoritati, se constata ca ipoteza nu este formulata explicit; sau poate sa prezinte chiar acestea, ipoteze pentru alte norme. De asemenea, multe norme de drept constitutional, inclusiv cele mentionate mai sus, nu stabilesc sanctiunea. Totusi, nu putem trage concluzia ca in dreptul constitutional nu exista sanctiune, chiar daca nu este expres formulata. Profesorul I. Muraru afirma ca sanctiunea nu este atat de evidenta ca in alte ramuri de drept, dar 'a afirma ca nu exista pune sub semnul intrebarii insasi existenta normei de drept constitutional ca norma juridica'.

Dreptul constitutional face parte dintr-un sistem in stransa corelatie cu celelalte ramuri de drept. Avand in vedere aceasta situatie, putem regasi sanctiunea intr-un alt domeniu. Astfel, daca ne referim la prevederea din Constitutie potrivit careia 'dreptul la viata, precum si dreptul la integrarea fizica si psihica ale persoanei sunt garantate' (art. 22 al. 1), sanctiunile aplicabile in cazul incalcarii acestei norme le gasim in dreptul penal. in unele cazuri, Constitutia face trimitere expresa la alte legi pentru stabilirea sanctiunii. De exemplu, 'delictele de presa se stabilesc prin lege' afirma Constitutia (art. 30 al. 8).

In acelasi timp, dreptul constitutional cuprinde sanctiuni proprii. De exemplu, declararea neconstitutionalitatii unui partid politic este prevazuta in Constitutie si concretizata detaliat in alte legi; sau este prevazuta declararea neconstitutionalitatii unor acte normative in anumite situatii. De asemenea, in Constitutie, se afirma ca o persoana vatamata intr-un drept al sau de o autoritate publica 'este indreptatita sa obtina recunoasterea dreptului pretins, anularea actului si repararea pagubei'. in orice caz, in aliniatul urmator Constitutia precizeaza ca: 'limitele exercitarii acestui drept se stabilesc prin legea organica'. Totusi exista si sanctiuni nemeditate de prevederile altor legi sau care presupun existenta unui proces. De exemplu, Presedintele Romaniei poate sa dizolve Parlamentul daca acesta nu a acordat votul de incredere pentru formarea Guvernului in termen de 60 de zile de la prima solicitare si numai respingerea a cel putin doua solicitari de investitura (art. 89 al. 1). De asemenea, ne putem referi la suspendarea din functie a Presedintelui Romaniei de catre Parlament in cazul unor fapte grave (art. 95).

Normele dreptului constitutional sunt in majoritatea lor imperative, spre deosebire de alte norme din alte ramuri, cum ar fi dreptul civil unde majoritatea lor sunt dispozitive. Prin urmare respectarea si aplicarea lor nu se lasa la latitudinea subiectelor. Exista fireste si explicatii, de exemplu exercitarea de a alege si de a fi ales.

Subiectele raporturilor de drept constitutional

Subiecte ale raporturilor de drept constitutional sunt oamenii luati individual sau grupati pe colective.

Cu privire la subiectele raporturilor de drept constitutional, trebuie sa subliniem inca de la inceput doua trasaturi specifice si anume ca unul din subiecte este totdeauna fie detinatorul puterii, fie statul, fie un organ reprezentativ (legiuitor) si ca aceste subiecte actioneaza in mod necesar intr-un raport juridic aparut in activitatea de instaurare, mentinere si exercitare a puterii.

Intr-o opinie se considera ca unitatile administrativ-teritoriale sunt subiecte ale raporturilor de drept constitutional. Sustinandu-se ca si parti componente ale statului sunt subiecte de drept constitutional, se arata ca 'si in cadrul statului unitar parti ale teritoriului pot fi subiecte ale raporturilor de drept constitutional' si ca 'unitatile administrativ-teritoriale apar ca subiecte ale raporturilor de drept constitutional', cu ocazia organizarii administrativ-teritoriale.

A. Poporul

Daca cu privire la celelalte subiecte ale raporturilor juridice de drept constitutional nu se ridica probleme deosebite, in ce priveste acest subiect se manifesta in literatura juridica cel putin trei puncte de vedere. Exista autori care contesta poporului calitatea de subiect de drept. Unii admit ca poporul poate fi subiect de drept numai in relatiile internationale si, in sfarsit altii considera ca poporul poate fi subiect si al raporturilor juridice de drept constitutional, deci al raporturilor juridice interne.

Unii juristi considera ca in numele si interesul poporului apar ca subiecte ale diverselor raporturi juridice diverse organizatii si nu poporul insusi, caci in raporturile din interiorul statului poporul apare nu in calitate de subiect nemijlocit de drept, ci in calitate de creator al raporturilor sociale. Impartasind opinia ca poporul este subiect al raporturilor juridice de drept constitutional, vom observa ca ea isi gaseste fundamentul in chiar dispozitia Constitutiei potrivit careia suveranitatea nationala apartine poporului roman, care incredinteaza exercitiul ei unor organe alese prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat.

Apare deci evident ca poporul roman concentreaza in mainile sale intreaga putere si, singur, are dreptul sa decida asupra sortii sale, lucru ce-1 face cu prisosinta in procesul de instaurare, mentinere si exercitare a puterii. Poporul isi exprima, in multe probleme, vointa sa in mod direct, nu prin intermediul altor organe. El poate aparea mai direct ca subiect al raporturilor de drept constitutional cu ocazia stabilirii formei de guvernamant, a structurii de stat, cu ocazia referendumului.

B.  Statul

Un alt subiect al raporturilor de drept constitutional este statul. El poate aparea ca subiect fie direct, fie reprezentat prin organele sale. Statul, ca intreg, apare direct ca subiect al raporturilor juridice privitoare la cetatenie si in raporturile privind federatia.


C.  Organele statului (autoritatile publice)

Acestea pot fi subiecte ale raporturilor de drept constitutional cu indeplinirea conditiilor cerute subiectelor raporturilor de drept constitutional. Organele legiuitoare apar intotdeauna ca subiecte ale raporturilor de drept constitutional, cu conditia ca raportul juridic la care participa sa fie de drept constitutional.

Celelalte autoritati ale statului (executive, judecatoresti) pot fi subiecte ale raporturilor de drept constitutional numai daca participa la un raport juridic in care celalalt subiect este poporul, statul sau organele legiuitoare si daca raportul se naste in procesul instaurarii, mentinerii si exercitarii puterii.

Organele interne ale organelor legiuitoare pot fi si ele subiecte ale raporturilor de drept constitutional. Asemenea organe interne sunt comisiile parlamentare care desi nu pot emite acte de conducere obligatorii, indeplinesc unele atributii de propunere, avizare si control. Tot aici pot fi mentionate birourile permanente si grupurile parlamentare.

D.  Partidele, formatiunile politice, alte organizatii

Ca forme organizatorice prin care cetatenii participa la guvernare, partidele politice si organizatiile pot fi subiecte ale raporturilor de drept constitutional. Astfel, partidele si formatiunile politice au dreptul de a propune candidati in alegeri.

Totodata, pentru conducerea alegerilor de deputati si senatori, se constituie birouri electorale, care sunt subiecte ale raporturilor de drept constitutional.

E.  Cetatenii

Cetatenii pot fi subiecte ale raporturilor juridice de drept constitutional, fie ca persoane fizice individuale, fie organizate in circumscriptii electorale.

Pot aparea ca subiecte ale unora din raporturile de drept constitutional. Ei pot aparea distinct ca persoane fizice, ca persoane investite cu anumite demnitati sau functii intr-un organ de stat (deputat, senator) sau organizati pe circumscriptii electorale.

Cetatenii apar ca subiecte persoane fizice individuale in raporturile de cetatenie cu statul intreg, de asemenea, apar ca subiecte individuale in raporturile in care exercita dreptul de a alege si intra in raporturi de drept constitutional cu birourile electorale.

Cetatenii grupati pe circumscriptii electorale reprezinta un subiect colectiv in raporturile care se stabilesc cu ocazia alegerilor. Aceasta calitate este confirmata de faptul ca, in functie de marimea circumscriptiilor, din punct de vedere al numarului de locuitori, se stabileste numarul de mandate in Parlament.

Cetatenii pot fi subiecte ale unor raporturi de drept constitutional si in cazul in care sustin candidaturile pentru presedintie. In aceasta calitate ei sunt subiecte intr-o dubla ipostaza, colectiv si individual. Legea prevede ca 'lipsa sustinatorilor este un act public, sub sanctiunea prevazuta de art. 292 Cod penal'.

Calitatea de subiecte ale raporturilor de drept constitutional si cetatenii care pot face propuneri de initiativa legislativa potrivit Constitutiei. Legea initiativei legislative de catre cetateni prevede ca participarea acestora se asigura de un comitet alcatuit din cel putin 10 cetateni cu drept de vot. Comitetul de initiativa reprezinta cetatenii care sustin propunerea legislativa, dupa semnarea de catre acestia a listelor de sustinere prevazute de lege.

F.  Strainii si apatrizii

Se considera ca si acestia pot aparea ca subiecte ale raporturilor de drept constitutional in raporturile ce se nasc cu privire la acordarea cetateniei romane, a azilului politic etc.

G.  Birourile electorale

Acestea sunt subiecte ale raporturilor de drept constitutional in perioada alegerilor. Celelalte subiecte sunt alegatorii, care intra in raporturi juridice cu autoritatile publice special constituite. Astfel, in legea pentru alegerile generale se arata ca 'in realizarea atributiilor ce revin birourilor electorale, toti membrii din compunerea acestora exercita o functie ce implica autoritatea de stat'.


Normele de drept constitutional


Identificand raporturile de drept constitutional sub aspectul continutului lor si al subiectelor de drept, am determinat obiectul reglementarii juridice, adica am indicat fenomenul asupra caruia isi indreapta actiunea normele de drept constitutional. Cat priveste normele ca atare, se observa ca sunt norme de drept constitutional acele norme care reglementeaza conduita oamenilor in relatiile sociale fundamentale ce apar in procesul instaurarii, mentinerii si exercitarii puterii. Aceste norme sunt cuprinse atat in Constitutie, cat si in alte acte normative care sunt izvoare de drept constitutional.

Norma juridica este definita in teoria dreptului ca fiind o regula sociala de conduita, generala si obligatorie, instituita sau sanctionata de puterea de stat in diferite forme, menita sa asigure consolidarea si dezvoltarea relatiilor sociale in conformitate cu interesele si vointa guvernantilor, determinata in ultima instanta, de conditiile vietii materiale din societate si a carei respectare este impusa, la nevoie, prin forta coercitiva a statului.

Orice norma juridica este, in ultima instanta, un comandament impus de puterea publica, formulat uneori chiar sub forma supletiva sau de recomandare. Normele constitutionale, pe langa unele prevederi care reglementeaza nemijlocit unele relatii sociale, au si prevederi care contin formularea unor principii, consfintesc bazele puterii, definesc unele institutii.

In dreptul constitutional pot fi identificate mai multe trasaturi specifice ale sanctiunilor. In primul rand, pentru mat multe dispozitii este prevazuta o singura sanctiune. Apoi sanctiunile in dreptul constitutional sunt sanctiuni specifice, precum revocarea mandatului parlamentar, revocarea unui organ de stat, declararea ca neconstitutional a unui act normativ etc. Credem ca pot fi regasite sanctiuni, chiar in normele constitutionale, pentru incalcarea oricarei dispozitii, cu conditia de a fi identificata exact obligatia sau indrituirea, cu alte cuvinte conduita subiectelor de drept.


Nu se poate descarca referatul
Acest document nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte documente despre:


Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi documentele afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul document pe baza informatiilor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }