Procedura in cauzele cu infractori minori

Procedura in cauzele cu infractori minori

Generalitati. In dreptul penal infractorii minori se bucura de un tratament juridic diferentiat in raport de ceilalti infractori. Starea de minoritate atrage necesitatea unei reglementari deosebite si pe plan procesual penal, procedura speciala instituita de lege tinand seama de toate particularitatile urmaririi sau judecarii invinuitilor sau inculpatilor minori . Este de retinut ca dispozitiile speciale ce urmeaza a fi analizate in cadrul acestei proceduri speciale se aplica numai in cazurile in care minor este invinuitul sau inculpatul.

Urmarirea si judecarea infractiunilor savarsite de minori precum si punerea in executare a hotararilor privitoare la acestia se fac potrivit procedurii obisnuite cu derogarile si completarile prevazute de art. 481 - 493 C.p.p. si Sectiunea IV¹ a cap. I din titlul IV al partii generale (art. 480) .

Urmarirea penala a infractorilor minori. Aceasta faza a procesului penal se desfasoara potrivit regulilor de competenta si procedura obisnuite fiind valabile dispozitiile comune aplicabile in orice urmarire penala. Suplimentar organul de urmarire este obligat sa aplice si urmatoare norme derogatorii:

a) potrivit art. 481 alin.1 organul de urmarire penala ascultare sau confruntare a invinuitului sau inculpatului minor ce nu a implinit 16 ani daca considera necesar citeaza delegatul autoritatii tutelare, parintii, ori in lipsa acestora tutorele, curatorul sau persoana in ingrijirea careia se afla minorul.

Neprezentarea persoanelor legal citate nu impiedica indeplinirea acestor activitati.

Avand in vedere ca asistenta invinuitului sau a inculpatului minor este obligatorie (art. 171) in raport de prevederile art. 172 modificat prin Legea nr. 281/2003 organul de urmarire penala va asigura prezenta aparatorului la ascultarea inculpatului. De asemenea, potrivit art. 160^f invinuitilor sau inculpatilor minori retinuti sau arestati preventiv li se asigura in toate cazurile asistenta juridica obligatorie, organul judiciar fiind obligat sa ia masura pentru desemnarea unui aparator din oficiu daca minorul nu si-a ales unul.

b) organul de urmarire penala are obligatia sa dispuna efectuarea in timpul urmarii penale a unei anchete sociale cu privire la infractorul minor. Ancheta sociala se efectueaza de catre persoanele desemnate de autoritatea tutelara de pe langa primaria in a carei raza teritoriala domiciliaza minorul.

Ancheta sociala consta in strangerea de date cu privire la purtarea pe care minorul o are in mod obisnuit, la starea fizica si mintala a acestuia, la antecedentele sale, la conditiile in care a fost crescut si in care a trait, la modul in care parintii tutorele sau persoanele in ingrijirea carora se afla minorul isi indeplinesc indatoririle fata de acesta si in general cu privire la orice elemente care pot servi la luarea unor masuri sau aplicarea unor sanctiuni fata de minori (art.482).

Dispunerea si efectuarea anchetei sociale este obligatorie in toate cazurile, neindeplinirea dispozitiilor referitoare la aceasta fiind prevazuta cu sanctiunea nulitatii absolute (art. 197 alin. 2). Necitarea persoanelor aratate la art. 481 la efectuarea prezentarii materialului de urmarire penala si neefectuarea anchetei sociale in cazul unui inculpat care era minor la data savarsirii faptei determina restituirea cauzei la procuror pentru refacerea urmaririi penale .

Obligativitatea anchetei sociale se impune chiar cand inculpatul a devenit major pana la sesizarea instantei ; practica judiciara sustine obligativitatea anchetei sociale si pentru cazul concursului de infractiuni cand unele din fapte au fost savarsite in perioada minoritatii; in schimb in cazul infractiunii continuate daca unele din componente sunt din timpul minoritatii iar altele ulterioare acesteia, lipsa anchetei sociale nu determina nulitatea hotararii pentru ca infractorul este tras la raspundere pentru o infractiune unica considerata savarsita in timpul majoratului .

De asemenea, in practica judiciara s-a mai retinut ca folosirea de catre organul de urmarire penala a unei anchete sociale efectuate in alta cauza nu satisface dispozitiile imperative ale art. 482 C.p.p. si se sanctioneaza cu nulitate absoluta .

c) alte particularitati procedurale sunt legate de prezentarea materialului de urmarire penala. In conformitate cu art. 481 alin. 2 citarea autoritatii tutelare, a parintilor, tutorelui, curatorului, persoanei in ingrijirea ori supravegherea careia se afla minorul devine obligatorie la prezentarea materialului de urmarire penala. Neprezentarea celor citati nu impiedica insa efectuarea prezentarii materialului de urmarire penala.

Problema principala care se pune in acest caz este indeplinirea prezentarii materialului de urmarire penala catre inculpatul minor in prezenta aparatorului. In aceasta situatie nulitatea absoluta va interveni ca o consecinta a nerespectarii normelor care impun exceptand cazurile prevazute de art.254, obligativitatea prezentarii materialului de urmarire penala in prezenta aparatorului (art.250, art.257, art.172 alin.5) .

Judecarea infractorilor minori. Sub aspectul organizatoric in conformitate cu Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara in tara noastra functioneaza instante specializate pentru minori. Legea prevede ca in cadrul curtilor de apel, tribunalelor si judecatoriilor functioneaza dupa caz sectii sau complete specializate in cauze cu minori. De asemenea, potrivit legii se pot infiinta si tribunale specializate. Componenta completelor se stabileste de colegiul de conducere al instantei. Instanta va judeca atat infractiunile savarsite de minori cat si infractiunile savarsite asupra minorilor.

Intrucat procesul penal are o anumita durata in timp este posibil ca infractorul minor sa implineasca varsta de 18 ani in cursul desfasurarii procesului. In consecinta, trebuie sa se stie daca in asemenea conditii procedura speciala se mai mentine ori se trece la procedura de drept comun.

Art. 483 precizeaza in aceasta privinta ca inculpatul care a savarsit infractiunea in timpul cat era minor este judecat potrivit procedurii obisnuite daca la data sesizarii instantei implinise varsta de 18 ani. Dimpotriva daca minorul implineste aceasta varsta dupa sesizarea instantei, ramane competenta aceeasi instanta, completul nu se schimba iar judecata se face cu aplicarea dispozitiilor speciale .

Potrivit art. 484 alin. 1 judecarea minorului se face numai in prezenta acestuia cu exceptia cazului cand se sustrage de la judecata. Imprejurarea ca minorul a fost legal citat si asistat in instanta de un aparator din oficiu nu inlatura nelegalitatea hotararii daca nu se stabileste ca acesta s-a sustras de la judecata . Sustragerea nu poate fi dedusa din simpla absenta a minorului la judecata imprejurarea urmand a fi stabilita cu certitudine de organul judiciar.

La judecata vor fi citate partile precum si autoritatea tutelara, parintii si daca este cazul tutorele, curatorul, persoana in ingrijirea ori supravegherea careia se afla minorul si serviciul de reintegrare sociala a infractorilor si de supraveghere a executarii sanctiunilor neprivative de libertate cat si alte persoane a caror prezenta este considerata necesara. Omisiunea nerespectarii acestei obligatii constituie motiv de nulitate a hotararii in conditiile art. 197 alin. 4 C.p.p. .

Persoanele citate au dreptul si indatorirea sa dea lamuriri, sa formuleze cereri, sa prezinte propuneri in privinta masurilor ori sanctiunilor ce urmeaza a fi luate. Neprezentarea persoanelor legal citate nu impiedica judecarea cauzei. In schimb judecata nu poate avea loc in lipsa procurorului.

Judecata in cauzele cu minori nu este publica si se desfasoara separat de celelalte sedinte (art. 485); pot participa la judecata toate persoanele citate, aparatorii partilor, precum si alte persoane carora instanta le-a dat incuviintare.

Nerespectarea dispozitiilor privitoare la nepublicitatea judecatii minorilor atrage nulitatea hotararii numai daca prin aceasta s-a produs o vatamare care nu poate fi inlaturata altfel .

Daca instanta apreciaza ca cercetarea judecatoreasca si dezbaterile ar putea avea o influenta negativa asupra minorului are dreptul dupa ascultarea acestuia sa-l indeparteze din sala de judecata. Aceasta masura speciala este aplicabila inculpatului care nu a implinit 16 ani.

Cand in cauza sunt atat inculpati minori cat si inculpati majori, daca disjungerea este posibila nu se ridica probleme deosebite intrucat pentru fiecare se aplica procedura corespunzatoare. Daca disjungerea nu este posibila se aplica procedura obisnuita, completul constituindu-se insa potrivit art. 483 C.p.p. In acest caz, pentru inculpatii minori se aplica dispozitiile speciale derogatorii .

Dispozitiile speciale referitoare la judecarea minorilor in prima instanta prevazute in art. 483 - 489 se aplica in mod corespunzator si la judecata in instanta de apel si de recurs (art. 493). Pentru aceasta este necesar ca inculpatul sa nu fi devenit major inainte de sesizarea instantei de apel sau de recurs .

Punerea in executarea a hotararilor in cauzele cu minori. In urma modificarilor aduse regimului sanctionator al minorilor prin Legea nr. 104/1992 acestora li se pot aplica atat pedepse (inchisoarea sau amenda), cat si masuri educative.

Cu privire la punerea in executare a pedepselor principale nu exista aspecte particulare, executarea pedepselor pentru minori avand acelasi regim juridic ca si in cazul condamnatilor majori. In schimb, intrucat in cazul masurilor educative organul care dispune masura trebuie sa o si indeplineasca, se impune ca in cadrul normelor referitoare la procedura speciala aplicabila in cauzele cu minori, sa fie inscrise dispozitii privind punerea in executare a masurilor educative.

Potrivit art. 487 alin. 1 cand s-a luat fata de minor masura educativa a mustrarii aceasta se executa de indata in sedinta in care s-a pronuntat hotararea. In lege se mai arata ca daca masura mustrarii nu poate fi executata de indata, se fixeaza un termen pentru aducerea minorului cu citarea parintilor si daca este cazul a tutorelui, curatorului ori persoanei in ingrijirea sau supravegherea careia se afla minorul.

Procedura este asemanatoarea si in cazul celorlalte masuri educative.

Art.488 arata ca daca instanta a luat masura libertatii supravegheate, aceasta se pune in executare chiar in sedinta in care a fost pronuntata daca minorul si persoana ori reprezentatul institutiei careia i s-a incredintat supravegherea sunt de fata. Cand punerea in executare nu se face in aceiasi sedinta se fixeaza un termen pentru aducerea minorului si a persoanei ori a reprezentantului institutiei careia i s-a incredintat supravegherea.

Libertatea supravegheata poate fi revocata sau inlocuita de catre instanta care a luat masura in conformitate cu art. 489.

Cu privire la masura internarii intr-un instituit medical educativ, nu se prevad dispozitii speciale de punere in executare. Masura se dispune de instanta competenta sa judece cauza penala, prevederile art. 432 privind punerea in executare a masurii de siguranta a internarii medicale urmand a se aplica prin analogie.

In cazul in care s-a luat fata de un minor masura internarii intr-un centru de reeducare punerea in executare se face potrivit art. 490.

Minorul internat intr-un centru de reeducare poate fi liberat inainte de a deveni major. Liberarea si revocarea liberarii precum si ridicarea sau prelungirea internarii se dispun din oficiu sau la sesizare de catre instanta care a judecat cauza in prima instanta (art. 491). Reglementarea este aplicabila si in cazul ridicarii, prelungirii ori inlocuirii internarii minorului intr-un institut medical educativ.

Potrivit art.491¹ executarea masurii internarii intr-un centru de reeducare poate fi amanata sau intrerupta aplicandu-se procedura cuprinsa in art.453-455 C.p.p. In cazul savarsirii unei noi infractiuni de minorul liberat sau de minorul fata de care s-a luat masuri educative se pune problema revocarii sau mentinerii masurii. Chestiunea se rezolva de catre instanta competenta sa judece noua infractiune in conformitate cu art. 492 C.p.p.