Procedura administrativa in materie contraventionala

Procedura administrativa in materie contraventionala

§ 1. Constatarea savarsirii contraventiei

1.1. Persoanele competente

Organele competente sa constate contraventii sunt indicate sub termenul generic ca agenti constatatori, respectiv persoane anume prevazute in actul normativ de reglementare a abaterilor si care incheie procesul-verbal (art. 15/1).

Agentii constatatori sunt primarii, ofiterii si subofiterii din cadrul Ministerului Administratiei si Internelor special abilitati, persoanele imputernicite in acest scop de ministri si de alti conducatori ai autoritatilor administratiei publice centrale, de prefecti, presedinti ai consiliilor judetene, primari, de primarul general al municipiului Bucuresti, precum si de alte persoane prevazute in legi speciale (art. 15/2).

Primarul si organele de interne au o competenta generala in constatarea contraventiilor in sensul ca ori de cate ori legea contraventionala speciala nu face referire expresa la organul constatator si sanctionar aceste doua autoritati prementionate trebuie considerate, implicit, a fi competente.

In plus, legea a prevazut ca lucratorii de interne constata contraventii privind ordinea publica, circulatia rutiera, comertul alimentar si nealimentar, cel al tigarilor si bauturilor alcoolice, precum si in alte domenii de activitate stabilite prin lege sau hotarare de guvern (art. 15/3).

Rezulta ca in materia unor contraventii determinate primarul si internele au si o competenta speciala exclusiva[1] ori de cate ori prin reglementari speciale sunt expres insarcinate cu atributii in materie contraventionala.

Daca insa norme speciale reglementeaza competenta in materie contraventionala atribuind-o unor organe specializate in ramura sau domeniul respectiv, concomitent cu incredintarea ei atat primarului cat si internelor, atunci organele de specialitate vor avea competenta principala, iar cea secundara apartine primarului sau politiei, jandarmeriei, etc.

In privinta celorlalte organe competente enumerate de lege, ministri, alti conducatori de autoritati centrale, prefecti, presedinti de consilii judetene, primari si persoane prevazute prin legi speciale, inclusiv imputernicitii tuturor acestora, ele nu pot avea decat o competenta speciala expres determinata care nu le permite actionarea in afara ei.

Intr-o asemenea categorie intra contraventiile savarsite de functionarii publici sau de persoanele angajate in cadrul raporturilor de serviciu sau de munca (in materie de acte de stare civila[2], prevenirea si stingerea incendiilor, protectia muncii, etc.). Intr-adevar abaterile acestora se constata de sefii de servicii sau de sectii ori asimilatii acestora, anume imputerniciti in acest sens de conducerea autoritatii, institutiei, regiei, societatii comerciale respective, printr-un act administrativ de abilitare nominala (delegare de atributii).

In acest sens, apararea, internele si autoritatile cu structuri militare vor stabili prin regulamente interne organele competente sa constate si sa aplice sanctiuni in cazul contraventiilor savarsite in legatura cu serviciul de cadrele militare si angajatii civili (art.46).

Pentru persoanele care nu au calitatea de functionar sau de angajat al organizatiei respective, dar care aflandu-se in incinta ei, intr-o anumita calitate legala, savarsesc astfel de abateri (elevi si studenti in practica profesionala sau vizita de lucru ori de documentare, persoane delegate, etc.) acestea se constata tot de catre persoanele anume imputernicite in mod special in respectivul domeniu.

1.2. Procesul verbal in materie contraventionala

Contraventia se constata printr-un proces-verbal incheiat de agentii constatatori. El reprezinta o operatiune tehnico-materiala - realizata in forma scrisa - constatatoare a faptului ilicit savarsit.

Procesul-verbal de constatare va cuprinde in mod obligatoriu urmatoarele elemente (art. 16/1):

data si locul unde este incheiat;

numele, prenumele, calitatea si institutia din care face parte agentul constatator;

datele personale din actul de identitate, inclusiv codul numeric personal, ocupatia si locul de munca al contravenientului;

descrierea faptei contraventionale cu indicarea datei, orei si locului la care si in care a fost savarsita, precum si aratarea tuturor imprejurarilor ce pot servi la aprecierea gravitatii faptei si la evaluarea eventualelor pagube pricinuite;

indicarea actului normativ prin care se stabileste si se sanctioneaza contraventia;

indicarea societatii de asigurari, in situatia in care fapta a avut ca urmare producerea unui accident de circulatie;

posibilitatea achitarii in termen de 48 de ore a jumatate din minimul legal al amenzii daca actul normativ prevede o asemenea posibilitate;

termenul de exercitare a caii de atac si organul la care se depune plangerea;

alte mentiuni privitoare la obiectiunile contravenientului cu privire la continutul procesului-verbal consemnate in mod distinct in actul constatator la o rubrica corespunzatoare, agentul avand obligatia in momentul incheierii inscrisului sa aduca la cunostinta contravenientului dreptul de a face obiectiuni, iar nementionarea acestora, daca au fost formulate, atrage sanctiunea nulitatii procesului-verbal.

In cazul in care contravenientul este minor inscrisul va mai cuprinde si numele, prenumele si domiciliul parintilor sau ai reprezentantilor sau ocrotitorilor legali ai acestuia (art. 16/5).

In cazul contravenientului persoana juridica se vor face mentiuni privind denumirea, sediul, numarul de inmatriculare in Registrul Comertului, codul fiscal, precum si datele de identificare a persoanei care o reprezinta (art. 16/6).

In cazul contravenientului strain sau cetatean roman cu domiciliul in strainatate vor fi cuprinse ca elemente de identificare numele, prenumele, seria si numarul pasaportului, statul emitent si data eliberarii documentului precum si seria si numarul tichetului de inscriere a contraventiilor eliberat la intrarea in Romania de politia de frontiera de la punctele de control pentru trecerea frontierei de stat (art. 16/3 si 2).

La iesirea din tara politia de frontiera va solicita tichetul de inscriere a contraventiilor si dovada platii amenzii contraventionale.

Lipsa mentiunilor privind numele, prenumele contravenientului, iar in cazul persoanelor juridice lipsa denumirii si a sediului acesteia, a faptei savarsite, si a datei comiterii ei, a semnaturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal, care poate fi constatata si din oficiu (art. 17).

Contravenientul este obligat sa prezinte agentului constatator, la cerere, actul de identitate ori documentele similare (pasaport), iar in caz de refuz acesta poate apela la ofiterii si subofiterii de politie, jandarmi care sunt obligati sa-i acorde sprijin.

Procesul-verbal se semneaza pe fiecare pagina de agentul constatator si de contravenient. In cazul in care contravenientul nu se afla de fata, refuza sau nu poate sa semneze, agentul va face mentiune despre aceste imprejurari, care trebuie confirmate de cel putin un martor. In acest caz procesul-verbal va cuprinde si datele personale din actul de identitate al martorului si semnatura acestuia. In lipsa unui martor agentul va preciza motivele care au condus la incheierea procesului-verbal in acest mod.

Nu poate avea calitatea de martor un alt agent constatator se prevede in lege (art. 19/2) si consideram ca incalcarea acestei interdictii exprese si imperative atrage nulitatea absoluta a actului incheiat astfel.

Daca o persoana savarseste mai multe contraventii constatate in acelasi timp de acelasi agent se incheie un singur proces-verbal legea prevazand ca pentru aceeasi fapta nu se pot aplica doua sau mai multe sanctiuni principale, repetate nici prin acelasi act incheiat, dar nici printr-un al act separat incheiat de acelasi sau de un alt agent.

Procesul-verbal de constatare (ca si cel de constatare si sanctionare) are valoarea probanta a unui inscris oficial autentic, care nu poate fi combatut nici cu alte inscrisuri neautentice, sub semnatura privata ori de proba cu martori, decat prin inscrierea sa in fals.

Procedura intocmirii lui vizeaza operatiunii mult simplificate pentru constatarea (dovedirea) contraventiei, dar si pentru operatiunea de sanctionare a celui vinovat - prin chiar acest act - sau cea de sesizare a organului competent sa stabileasca raspunderea juridica, altul decat cel constatator.

1.3. Moduri de constatare a contraventiei

Din prevederile Ordonantei nr. 2/2001 si ale Legii nr.61/1991, republicata, rezulta ca abaterile contraventionale se constata personal de agentul constatator in momentul comiterii lor, legea neprevazand ipoteza intocmirii ulterioare a
procesului-verbal, dupa savarsirea faptei ilicite, ci doar pe cea a absentei contravenientului la intocmirea actului (art. 19/1 teza a II-a).

In literatura juridica si practica judiciara au fost exprimate opinii diferite referitore la modalitatile de constare a savarsirii contraventiilor si consecintele lor juridice.

Intr-o prima opinie[3] s-a considerat ca procesul-verbal nu se poate referi decat la fapte constatate personal de catre agentul instrumentator la data intocmirii lui, in caz contrar contravenientul este absolvit de raspundere pentru ipoteza in care procesul-verbal s-a intocmit potrivit declaratiilor unor martori sau la o alta data decat cea la care s-a savarsit contraventia .

Dupa o alta opinie[5], s-a considerat ca o asemenea optica este gresita dandu-se o interpretare eronata legii deoarece numeroase contraventii se savarsesc in lipsa agentului competent sa le constate, incheierea ulterioara a proceselor-verbale fiind valabila, antrenand raspunderea juridica a autorului faptei ilicite.

In sfarsit, o alta opinie[6] considera ca exista atat contraventii care pot fi constatate personal sau flagrante, cum sunt cele care aduc atingere regulilor de convietuire sociala, ordinii si linistii publice, precum si contraventii care pot fi constatate atat flagrant cat si ulterior, cum sunt cele care au un obiect material.

Fata de aceste opinii se impune precizarea ca din reglementarile legale nu se poate trage in mod neindoielnic concluzia ca o abatere administrativa poate fi constata numai in mod flagrant, desi in practica cele mai multe contraventii se constata astfel, datorita prezentei agentului instrumentator la locul si in timpul savarsirii faptei.

Exista insa posibilitatea ca ulterior comiterii abaterii pe baza unor probe, altele decat cele de genul constatarilor personale si directe ("propriis sensibus") ale agentului, sa se poata stabili si dovedi fapta si vinovatia contravenientului, astfel incat raspunderea administrativa a acestuia sa poata fi declansata.

§ 2. Aplicarea sanctiunii contraventionale

De regula, aplicarea sanctiunii contraventionale se face de catre agentul constatator prin chiar procesul-verbal incheiat, care devine astfel un inscris constatator al unui act juridic administrativ individual de sanctionare, in afara cazului in care reglementarea nu prevede altfel.

Pentru astfel de situatii procesul-verbal - care are valoarea unui inscris constatator si pregatitor - se trimite, de indata, organului sau persoanei competente sa aplice sanctiunea si care daca este o autoritate administrativa dispune prin rezolutie scrisa pe procesul-verbal, iar daca este instanta de judecata pronuntata hotararea (sentinta) corespunzatoare.

In cazul contraventiilor pentru care legea prevede sanctiunea prestarii unei activitati in folosul comunitatii alternativ cu amenda, daca agentul constatator apreciaza ca sanctiunea amenzii nu este indestulatoare, incheie procesul-verbal si il inainteaza, in cel mult 48 de ore, judecatoriei in a carei raza teritoriala a fost savarsita contraventia, pentru aplicarea sanctiunii corespunzatoare (art. 22/1). Participarea procurorului la solutionarea cauzei este obligatorie (art. 8/4 din Ordonanta nr. 55/2002).

Daca instanta apreciaza ca se impune aplicarea altei sanctiuni va dispune inlocuirea acestei masuri cu sanctiunea obligarii la prestarea unei activitati in folosul comunitatii dar numai cu acordul contravenientului.

Aplicarea sanctiunii obligarii la prestarea unei activitati in folosul comunitatii se fac potrivit normelor din legile speciale

Sanctiunea se aplica in limitele prevazute de actul normativ si trebuie sa fie proportionala cu gradul de pericol social al faptei savarsite, tinandu-se seama de imprejurarile in care a fost savarsita fapta, de modul si mijloacele de savarsire a acesteia, de scopul urmarit, de urmarea produsa, precum si de circumstantele personale ale contravenientului si de celelalte date inscrise in procesul-verbal (art. 21/3 coroborat cu art. 5/5 teza I-a).

Avertismentul si amenda contraventionala se pot aplica oricarui contravenient persoana fizica sau juridica.

Prestarea unei activitati in folosul comunitatii se poate aplica numai persoanelor fizice.

Procesul-verbal se va inmana sau se va comunica, dupa cum contravenientul este prezent sau nu, in copie autorului abaterii si, daca este cazul, partii vatamate si proprietarului bunurilor confiscate.

Comunicarea actului sanctionator se face de organul care a aplicat masura in termen de cel mult o luna de la data aplicarii ei (art. 25/2), sub sanctiunea prescrierii (decaderii, in realitate) executarii daca acest termen a fost depasit (art. 14/1).

Daca agentul constatator aplica si sanctiunea, iar contravenientul este prezent la incheierea procesului-verbal i se va inmana copia de pe acesta, precum si instiintarea de plata, facandu-se cuvenita mentiune in actul incheiat. Contravenientul va semna de primire. La fel se procedeaza si fata de celelalte persoane carora trebuie sa li se comunice copia de pe
procesul-verbal - parte vatamata, proprietarul bunurilor
confiscate - daca sunt prezente la incheierea actului.

In cazul in care contravenientul nu este prezent, sau, desi prezent, refuza sau nu poate sa semneze procesul-verbal, comunicarea acestuia, precum si a instiintarii de plata se face de catre agentul constatator in termen de cel mult o luna de la data incheierii, prin posta, cu aviz de primire, sau prin afisarea la domiciliul sau la sediul contravenientului.

Daca persoana imputernicita sa aplice sanctiunea apreciaza ca fapta a fost savarsita in astfel de conditii incat, potrivit legii penale, constituie infractiune, sesizeaza organul de urmarire penala competent.

Dimpotriva, in cazul in care fapta, initial, a fost urmarita ca infractiune si ulterior s-a stabilit de catre procuror sau instanta de judecata ca ea ar putea constitui contraventie, actul de sesizare sau de constatare a faptei, impreuna cu o copie de pe rezolutia au ordonanta procurorului ori de pe hotararea judecatoreasca, se trimite, de indata, organului in drept sa constate contraventia pentru a lua masurile ce se impun conform legii.

Termenul de prescriptie a aplicarii sanctiunii contraventionale de 6 luni curge de la data sesizarii organului in drept sa aplice sanctiune (art. 30/2) cu conditia ca sesizarea organelor penale de cercetare, urmarire sau judecata sa se fi facut inauntrul termenului de 6 luni de la savarsirea faptei (art. 13/3 teza I-a), prescriptia operand totusi daca sanctiunea contraventionala nu s-a aplicat in termen de un an de la data savarsirii, respectiv constatarii faptei (in cazul contraventiilor ce nu se consuma instantaneu cum sunt cele continue), daca prin lege nu se dispune altfel (art. 13/3 teza a II-a).

In cazul in care prin savarsirea contraventiei s-a cauzat o paguba si exista tarife de evaluare a acesteia, persoana imputernicita sa aplice sanctiunea stabileste si despagubirea, cu acordul expres al persoanei vatamate, facand mentiunea corespunzatoare in procesul-verbal (art. 23/1 coroborat cu art. 3/1 teza ultima).

Daca nu exista un asemenea tarif persoana vatamata isi va putea valorifica pretentiile potrivit dreptului comun.

Persoana imputernicita sa aplice sanctiune dispune si confiscarea bunurilor destinate, folosite sau rezultate din contraventii, - inclusiv a celor a caror detinere sau circulatie este interzisa prin lege, descriindu-le in procesul-verbal si luand, in privinta lor, masurile legale de conservare sau valorificare, facand mentiunile corespunzatoare in actul incheiat.

In cazul in care bunurile nu se gasesc contravenientul este obligat la plata contravalorii lor in lei.

Agentul constatator va identifica proprietarul bunurilor confiscate, iar daca acestea apartin unei alte persoane decat contravenientul, in procesul-verbal se vor mentiona datele acesteia sau motivele care n-au facut posibila identificarea.

Sanctiunile prevazute in Ordonanta nr. 2/2001 nu se aplica in cazul contraventiilor savarsite de militari in termen,
procesul-verbal constatator fiind trimis comandantului unitatii militare din care face parte contravenientul, pentru a i se aplica masuri disciplinare, daca se constata ca acesta este intemeiat (art. 44/1).

Apreciem ca in cazul sanctiunii avertismentului - atunci cand sanctiunea este aplicata de agentul constatator si contravenientul este prezent - nu mai trebuie incheiat
procesul-verbal intrucat, conform legii (art. 38/1), avertismentul se adreseaza oral, in timp ce in celelalte cazuri, daca autorul abaterii este absent, avertismentul se socoteste executat prin comunicarea procesului-verbal de constatare a contraventiei sau a acestuia insotit de rezolutia corespunzatoare a organului ce a dispus sanctionarea, conform legii, sau hotararea judecatoreasca.

In privinta sanctiunilor principale, in mod evident nu se pot cumula intre ele, ci doar alterna, aplicandu-se numai una, iar, eventual, in privinta modului de executare prestarea unei activitati in folosul comunitatii, are loc numai cu acordul contravenientului.

Desigur, sanctiunea principala se poate cumula cu una sau mai multe sanctiuni complementare.

In sfarsit, sanctiunile complementare se aplica in functie de natura si de gravitatea faptei, ele putand fi cumulate (art. 5/6, 7).

Noua reglementare nu mai prevede, ca si reglementarea anterioara, neincheierea procesului-verbal in cazul in care contravenientul achita pe loc agentului constatator jumatate din minimul amenzii prevazute prin reglementare, plata amenzii facandu-se contra chitanta si orice urmarire inceteaza (art. 25/1 din Legea nr. 32/1968 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor), aceasta situatie putand fi reglementata prin acte speciale cum ar fi, de exemplu, carul circulatiei rutiere.

Totusi poate achita pe loc sau in termen de 48 de ore de la data intocmirii procesului verbal ori, dupa caz, a comunicarii acestuia a jumatate din minimul legal al amenzii prevazute in actul normativ, facandu-se mentiune despre aceasta posibilitate in procesul-verbal. In actul normativ de stabilire a contraventiilor aceasta posibilitate trebuie insa mentionata expres (art. 28/1).

§ 3. Caile de atac impotriva actelor de sanctionare contraventionala

3.1. Conditii de exercitare

Impotriva procesului-verbal de constatare si de aplicare a sanctiunii contraventionale se poate face plangere in termen de 15 zile de la data inmanarii sau comunicarii acestuia, dupa cum contravenientul a fost prezent sau absent la incheierea lui, ori daca sanctiunea s-a dispus de un alt organ, decat cel constatator, prin rezolutie comunicata celui in cauza.

Calea de atac se exercita de catre contravenient si poate viza toate masurile dispuse fata de el, in vreme ce partea vatamata poate face plangere numai in ceea ce priveste despagubirea, iar cel caruia ii apartin bunurile confiscate, altul decat contravenientul, numai in privinta acestei masuri.

Conditiile de exercitare a plangerii constau in:

existenta procesului-verbal de constatare a contraventiei si de aplicare a sanctiunii;

luarea sa la cunostinta - prin inmanare sau comunicare - de catre contravenient, parte vatamata, titularul bunurilor confiscate;

sa nu se fi depasit termenul de 15 zile de la luarea la cunostinta in exercitarea caii de atac.

Efectele plangerii constau in:

suspendarea de drept a executarii actului;

inaintarea acestuia cu dosarul cauzei de catre organul din care face parte agentul constatator la judecatoria in a carei circumscriptie a fost savarsita abaterea.

In primul rand, plangerea insotita de copia procesului-verbal de constatare si sanctionare se depune la instanta de judecata competenta care este obligata sa o primeasca si sa inmaneze depunatorului o dovada in acest sens. Nu are relevanta daca sanctiunea a fost aplicata de chiar agentul constatator ori de un alt organ, ca de exemplu cel din care face parte agentul sau o alta autoritate.

In al doilea rand, calea de atac nu se poate exercita inaintea comunicarii masurii sanctionatoare, chiar daca exista actul constatator si continutul sau este cunoscut ori a fost comunicat, fiind prematur introdusa si, in consecinta, respinsa.

In al treilea rand, depasirea termenului de 15 zile in exercitarea caii de atac, determina respingerea plangerii ca tardiv introdusa.

In al patrulea rand, plangerea suspenda executarea in totalitate a actului, atunci cand se exercita de catre contravenient, si numai in privinta despagubirii sau, dupa caz, a confiscarii in cazul celorlalte persoane vatamate sau titulare a bunurilor confiscate.

3.2. Moduri de solutionare a caii de atac

Judecatoria, primind plangerea, va fixa termen de judecata, care nu va depasi 30 de zile, si va dispune citarea contravenientului sau, dupa caz, a persoanei care a facut plangerea, a organului care a aplicat sanctiunea, a martorilor indicati in procesul-verbal sau in plangere, precum si a oricaror alte persoane in masura sa contribuie la rezolvarea temeinica a cauzei.

In cazul in care fapta a avut ca urmare producerea unui accident de circulatie, judecatoria va cita si societatea de asigurari mentionata in procesul-verbal constatator.

Instanta de judecata solutioneaza cu precadere plangerea, dupa regulile procedurii civile, inaintea altor cauze.

Dupa verificarea respectarii termenului de exercitare a plangerii, este ascultat autorul acesteia, precum si celelalte persoane citate, daca s-au prezentat, se administreaza orice probe prevazute de lege, necesare in vederea verificarii legalitatii si temeiniciei procesului-verbal, instanta competenta hotarand asupra sanctiunii aplicate a despagubirii stabilite, precum si asupra bunurilor confiscate.

Hotararea judecatoreasca prin care s-a solutionat plangerea poate fi atacata cu recurs - ceea ce suspenda executarea ei - in termen de 15 zile de la comunicare la sectia de contencios administrativ a tribunalului.

Motivarea recursului nu este obligatorie motivele de recurs putand fi sustinute si oral in fata instantei superioare.

Plangerea impotriva procesului-verbal contraventional, recursul impotriva hotararii judecatoresti precum si orice alte cereri incidente sunt scutite de taxa judiciara de timbru.

Solutionand cauza instanta de fond sau de recurs competenta poate respinge plangerea, ca neintemeiata ori tardiv introdusa, poate anula actul de sanctionare, in totalitate masurilor dispuse sau in mod partial, pentru netemeinicie sau ilegalitate, ori poate modifica actul de sanctionare, in sensul diminuarii sanctiunii (amenzii) ori inlocuirii ei cu alta mai usoara (de exemplu, amenda cu avertismentul), in functie de gravitatea faptei, de persoana contravenientului, de conditiile materiale ale acestuia.

Reglementarile legale au prevazut si cai speciale de atac in materie judecatoreasca, de genul reexaminarii de catre aceeasi instanta.

Presedintele judecatoriei poate suspenda pana la solutionare, executarea sanctiunii aplicate. Hotararea data in urma reexaminarii este definitiva.

Ordonanta nr. 55/2002 (art. 10) a prevazut recursul ca si cale de atac impotriva hotararii judecatoresti de sanctionare contraventionala, care poate fi exercitat in 24 de ore de la pronuntare sau comunicare dupa cum cel in cauza a fost prezent sau absent. Hotararea pronuntata este irevocabila.

Procesul - verbal neatacat in termen, precum si hotararea judecatoreasca prin care s-a solutionat plangerea, ramasa definitiva si irevocabila, constituie titlu executoriu, fara vreo alta formalitate.

§ 4. Executarea si punerea in executare a sanctiunilor contraventionale

In cazul contraventionale se disting diferite modalitati de executare a sanctiunilor in functie de continutul (patrimonial sau nepatrimonial) al acestora, precum si dupa posibilitatea exercitarii constrangerii in punerea lor in executare.

In primul rand, in privinta avertismentului executarea acestuia se considera realizata prin formularea orala (verbala) de catre agent atunci cand contravenientul este prezent la constatarea contraventiei si sanctiunea este aplicata de agent (art. 38/). Daca contravenientul nu a fost prezent, comunicarea actului sanctionator tine locul executarii sanctiunii.

In celelalte cazuri avertismentul se socoteste executat prin comunicarea procesului-verbal de constatare a contraventiei cu rezolutia corespunzatoare, daca aplicarea sanctiunii nu revine agentului constatator ci unui alt organ administrativ (art. 38/2).

Daca sanctiunea a fost aplicata de instanta prin inlocuirea amenzii contraventionale cu avertisment, comunicarea acesteia se face prin incunostintare scrisa (art. 38/3).

In al doilea rand, in privinta amenzii contraventionale contravenientul poate achita pe loc sau in termen de cel mult 48 de ore de la data incheierii sau comunicarii procesului-verbal, dupa cum autorul abaterii a fost prezent sau absent la intocmirea lui, jumatate din minimul amenzii prevazute in actul normativ, agentul constatator facand mentiune despre aceasta posibilitate in procesul-verbal.

In actul de reglementare a contraventiilor aceasta posibilitate trebuie prevazuta expres, de unde, concluzie fireasca, in sensul ca prevederile generale in aceasta materie, a Ordonantei au un caracter facultativ pentru reglementarile speciale, nefiind obligatorii si nici subintelese ca aplicabilitate tacita.

Plata amenzii se face la C.E.C. sau la Trezoreria Finantelor Publice, iar o copie de pe chitanta se preda de catre contravenient agentului constatator sau se trimite prin posta organului din care face parte acesta in termen de 48 de ore de la efectuarea platii.

In cazul in care s-a achitat jumatate din minimul legal prevazut pentru fapta savarsita orice urmarire inceteaza.

La fel se procedeaza daca contravenientul achita jumatate din minimul legal al amenzii pentru fiecare din contraventiile constate prin acelasi act fara ca prin totalizare sa depaseasca, pentru plata, maximul prevazut pentru contraventia cea mai grava (art. 29 coroborat cu art. 10/2).

Contravenientul minor care a implinit 14 ani va plati jumatate din minimul sau maximul legal stabilit pentru contraventia respectiva, daca dispune de venituri proprii, fiind incadrat in munca, de exemplu, in caz contrar apreciem ca executarea nu poate avea loc asupra patrimoniului parintilor sau a sustinatorilor legali, datorita caracterului strict personal al sanctiunii administrative, decat in privinta masurii confiscarii si a despagubirilor.

In mod evident, din cele prezentate, rezulta ca plata amenzii contraventionale se poate realiza benevol de catre contravenient, ceea ce nu exclude, la nevoie, executarea silita, prin constrangere (comparativ cu avertismentul nesusceptibil de o astfel de modalitate de indeplinire), cand punerea in executare se realizeaza dupa cum urmeaza (art. 39):

a) de catre organul din care face parte agentul constatator, ori de cate ori nu se exercita calea de atac - in termenul prevazut de lege - impotriva procesului-verbal de constatare a contraventiei, ramas definitiv la acesta;

b) de catre instanta de judecata care a solutionat plangerea in celelalte cazuri.

In vederea executarii amenzii organele mai sus indicate vor comunica din oficiu organelor de specialitate, conform prevederilor legale privind executarea creantelor bugetare, in a caror raza teritoriala domiciliaza sau isi are sediul contravenientul, procesul-verbal de constatare a contraventiei si de aplicare a sanctiunii, neatacat in termen de 15 zile de la data inmanarii sau comunicarii sale, ori, dupa caz, dispozitivul hotararii judecatoresti prin care s-a solutionat plangerea[7]. Desigur, executarea se va face in conditiile legale privind executarea silita a creantelor bugetare, iar impotriva actelor de executare se poate face contestatie la executare, in conditiile legii.

In cazul in care contravenientul nu plateste amenda si nici nu exista posibilitatea executarii silite, judecatoria din raza teritoriala de savarsirea contraventiei, la sesizarea organului din care face parte agentul constatator, dispune inlocuirea amenzii, cu consimtamantul contravenientului, cu obligarea la prestarea unei activitati in folosul comunitatii (art. 12 din Legea nr. 82/1992).

In al treilea rand, executarea sanctiunilor complementare, in materie contraventionala, se face potrivit dispozitiilor legale in vigoare, ca si a despagubirilor datorate pentru pagubele cauzate prin contraventie.

In privinta confiscarii sanctiunea este dusa la indeplinire de organul care a dispus masura, in conditiile legii.

In privinta executarii platii despagubirii, daca prin savarsirea contraventiei s-a cauzat o paguba si exista tarife de evaluare a acesteia, fixata prin actul de sanctionare, ea se va face in cuantumul stabilit si in beneficiul persoanei vatamate.

In scopul executarii despagubirilor stabilite pe baza de tarif, procesul-verbal de constatare si sanctionare ori, dupa caz, hotararea judecatoreasca, se comunica si partii vatamate, care va proceda potrivit dispozitiilor legale referitoare la executarea silita a creantelor.

In cazul contraventiilor savarsite de minori, plata tarifelor si a despagubirilor, daca acestia nu realizeaza venituri proprii, se suporta de catre parintii sau sustinatorii legali ai acestora, care raspund pentru faptele minorilor aflati in supravegherea lor.

Daca nu exista tarif de evaluare a pagubei persoana vatamata isi va putea valorifica pretentiile potrivit dreptului comun.

In caz de anulare sau de constatare a nulitatii
procesului-verbal bunurile confiscate - cu exceptia celor a caror detinere sau circulatie este interzisa prin lege - se restituie, de indata, celui in drept.

Daca, intre timp, aceste bunuri au fost valorificate, instanta va dispune sa se achite celui in drept o despagubire care se stabileste in raport cu valoarea de circulatie a bunurilor.

Desi legea nu reglementeaza, instanta, dupa caz, poate dispune si anularea despagubirilor - stabilite pe baza de tarif si acordate prin procesul-verbal constatator si sanctionator - imputate contravenientului, cu obligarea restituirii acestora de catre partea vatamata, daca tariful a fost deja incasat de aceasta.

In privinta executarii sanctiunii obligarii contravenientului la prestarea unei activitati in folosul comunitatii (potrivit Ordonantei nr.55/2002), ea se face in temeiul hotararii judecatoresti.

Sanctiunea nu poate viza minorii sub 16 ani.

Instanta unde hotararea a ramas definitiva trimite o copie de pe dispozitivul acesteia, insotita de mandatul de executare comunicate primariei din raza teritoriala de domiciliu a contravenientului precum si acestuia din urma.

Primarul are obligatia de a duce la indeplinire mandatul de executare stabilind continutul activitatii ce urmeaza sa fie prestata de contravenient, conditiile de executare, programul de lucru, incunostintand instanta de judecata si unitatea beneficiara a prestatiei.

Activitatea se presteaza pe o durata cuprinsa intre 50 - 300 de ore, iar pentru minorii care au implinit 16 ani, la data savarsirii faptei, intre 25 - 150 de ore, sanctiunea fiind executata dupa orele de program ale contravenientului, pe o durata de maxim 3 ore pe zi si de 6 - 8 ore in zilele nelucratoare, ori pentru fiecare zi din cursul saptamanii, daca contravenientul are o asemenea posibilitate de executare a sanctiunii, asigurandu-se supravegherea activitatii acestuia de catre persoanele imputernicite de primar.

Impotriva masurilor privind continutul activitatii si conditiile de realizare ale ei, inclusiv modul de supraveghere contravenientul poate face plangere, depusa la primaria sau politia din care face parte agentul supraveghetor, care se inainteaza instantei de judecata care a pronuntat hotararea.

Instanta poate dispune, dupa caz, schimbarea activitatii sau a masurilor de supraveghere.

Instanta poate dispune si inlocuirea sanctiunii obligarii la prestarea activitatii in folosul comunitatii cu amenda contraventionala in urmatoarele situatii (art.21) cand contravenientul:

- nu se prezinta cu rea-vointa la primar pentru luare in evidenta ori la locul stabilit pentru prestarea activitatii;

- se sustrage, dupa inceperea activitatii, de la executare;

- nu-si indeplineste indatoririle ce-i revin la locul de munca.

Cererea privind inlocuirea sanctiunii obligarii la prestarea unei activitati in folosul comunitatii cu sanctiunea amenzii contraventionale se judeca cu citarea contravenientului si participarea procurorului.

Contravenientul sau procurorul pot declara recurs, iar hotararea pronuntata, in acest caz, este definitiva si irevocabila.

Inlocuirea sanctiunii obligarii la prestarea unei activitati cu amenda se face in intregime sau proportional cu restul ramas din activitatea neprestata.

Minorilor cu varsta cuprinsa intre 14 ani pana la 16 ani neimpliniti nu li se poate aplica sanctiunea obligarii la prestarea unei activitati in folosul comunitatii, ci masurile prevazute de legislatia privind regimul ocrotirii unor categorii de minori.

In cazurile de sanctionare cu amenda sau obligarea la prestarea unei activitati in folosul comunitatii exista posibilitatea, ca, la cerere, sa opereze amanarea, intreruperea sau esalonarea executarii sanctiunii in conditiile legii ceea ce afecteaza derularea prescriptiei care nu curge in aceste intervale.