Procedura de control in fata Curtii Constitutionale. Actele Curtii Constitutionale.

Procedura de control in fata Curtii Constitutionale. Actele Curtii Constitutionale.

PROCEDURA IN FATA CURTII CONSTITUTIONALE

Procedura de realizare a controlului constitutionalitatii se realizeaza potrivit procedurii stabilite prin Legea nr.47/1992 modificata, a regulamentului Curtii Constitutionale care o completeaza, in masura in care sunt compatibile, cu prevederile din procedura civila.

Dintre principalele reguli procedurale amintim: sesizarea Curtii Constitutionale se face numai in scris si motivat; plenul Curtii este legal constituit daca sunt prezenti cel putin doua treimi din numarul judecatorilor; actele Curtii se adopta cu votul majoritatii judecatorilor; sedintele Curtii sunt publice cu exceptia cazurilor in care se hotaraste sedinta secreta; partile au acces la lucrarile dosarului; autoritatile publice, regiile autonome, societatile comerciale si orice alte institutii si organizatii au obligatia sa comunice Curtii, la cerere, informatiile, documentele si datele pe care le detin; cererile adresate Curtii Constitutionale sunt scutite de taxa de timbru.

Procedura controlului constitutionalitatii legii

Aceasta procedura difera dupa cum ne afla in prezenta controlului prealabil, anterior promulgarii legii de catre Presedintele Romaniei, sau in fata controlului posterior, dupa intrarea in vigoare a legii.

a. Procedura in cazul controlului prealabil de constitutionalitate

In aceste cazuri Curtea nu se poate sesiza din oficiu ci numai la sesizarea unuia dintre presedintii celor doua Camere, a unui grup parlamentar sau a unui numar de cel putin 50 de deputati sau 25 senatori, a Presedintelui Romaniei, a Guvernului, a Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

Sesizarea trebuie sa fie scrisa si motivata iar Curtea are obligatia sa comunice institutiei care a sesizat-o si celorlalti subiecti interesati dintre cei care au atributii in acest sens data dezbaterilor, pana la care acestia isi pot exprima in scris un punct de vedere.

Solutionarea se realizeaza prin dezbatere in plenul Curtii Constitutionale iar judecatorii se pronunta asupra prevederilor atacate dar si a celor care in mod necesar si evident nu pot fi disociate.

In urma deliberarii Curtea Constitutionala decide cu votul majoritatii judecatorilor iar decizia se comunica Presedintelui Romaniei. Daca s-a constatat neconstitutionalitatea dispozitiilor atacate se comunica si presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului pentru a se decide procedura de urmat. Decizia se publica in Monitorul Oficial al Romaniei partea I.

b. Procedura in cazul judecarii exceptiei de neconstitutionalitate

Este un procedeu eficient de aparare a drepturilor si libertatilor publice, fiind un procedeu defensiv in sensul ca pentru a o putea ataca legea trebuie sa ti se aplice.

Exceptia de neconstitutionalitate poate fi ridicata numai in fata instantelor judecatoresti, de catre una din parti sau de instanta din oficiu, numai daca de ea depinde judecarea cauzei, in sensul sa prezinte relevanta.

Curtea Constitutionala este sesizata de catre instanta de judecata in fata careia s-a ridicat exceptia de neconstitutionalitate prin incheiere care va cuprinde punctele de vedere ale partilor si opinia instantei asupra exceptiei. Incheierea va fi insotita de dovezile depuse de parti. Instanta de judecata poate respinge prin incheiere motivata exceptia inadmisibila (in cazul in care Curtea s-a pronuntat anterior prin respingere si in cazul in care solicitarea nu poate face obiectul exceptiei) si nu mai sesizeaza Curtea. Impotriva incheierii de respingere se poate face recurs.

Primind sesizarea, presedintele Curtii Constitutionale desemneaza pe unul dintre judecatori ca raportor si comunica incheierea instantei de judecata presedintilor celor doua Camere, Guvernului si Avocatului Poporului, comunicandu-le data pana la care pot transmite punctul lor de vedere.

Judecatorul raportor va lua masuri pentru administrarea probelor, termenul de judecata fiind fixat de presedintele Curtii la data depunerii raportului.

Cauza se judeca pe baza raportului prezentat de judecatorul raportor, a incheierii instantei, a probelor administrate, a punctelor de vedere prezentate, a sustinerilor partilor care pot fi asistate de avocati, cu citarea acestora si a Ministerului Public.

Curtea hotaraste cu majoritate de voturi. Deciziile sunt definitive si obligatorii si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei. Deciziile prin care se constata neconstitutionalitatea unor prevederi legale se comunica celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului.

Dispozitiile din legile si ordonantele in vigoare precum si cele din regulamente constatate ca fiind neconstitutionale isi inceteaza efectele juridice la 45 de zile de la publicarea decizie Curtii daca, in acest interval, Parlamentul sau Guvernul, dupa caz nu pun de acord prevederile neconstitutionale cu dispozitiile Constitutiei.

ACTELE CURTII CONSTITUTIONALE

Din textul Constitutiei unde sunt stabilite atributiile Curtii Constitutionale se observa ca aceasta: se pronunta, hotaraste, constata, da aviz, verifica, vegheaza, solutioneaza, indeplineste alte atributii prevazute de legea organica.

Fata de aceste atributii Constitutia nominalizeaza ca si acte care emana de la Curte decizia si avizul consultativ. Intrucat avizul consultativ intervine numai expres si limitat s-ar putea afirma ca toate celelalte acte juridice ale Curtii imbraca forma deciziilor.

Prin dispozitiile Legii nr.47/1992 mod. se stabileste insa ca actele Curtii sunt deciziile, hotararile si avizele.

Deciziile se pronunta in legatura cu constitutionalitatea legilor, initiativelor de revizuire a Constitutiei, ordonantelor, contestatiilor privind constitutionalitate unui partid politic, hotararile in cazurile in care vegheaza la respectarea procedurii pentru alegerea Presedintelui Romaniei, confirma rezultatele sufragiului, etc. iar avizele consultative in cazul propunerii de suspendare din functie a Presedintelui Romaniei.

Efectele juridice ale actelor emise de Curtea Constitutionala

Analiza efectelor juridice ale actelor Curtii onstitutionale trebuie realizata tinand cont de faptul ca ne aflam in prezenta unui control rpealabil sau posterior, ori in situatia exercitarii altor atributii. Desi atunci cand ne referim la actele Curtii Constitutionale rostim generic cuvantul "decizii', prin termenul decizie urmeaza sa intelegem orice forma de deliberare a Curtii, susceptibila de a produce ea insasi efecte juridice, adica nu numai deciziile propriu-zise, ci si hotararile Curtii.

Deciziile emise in exercitarea atributiilor prevazute de art. 146 lit.a), b) si c) din Constitutie, prin care se constata neconstitutionalitatea legilor se trimit Parlamentului pentru a se proceda in conformitate cu prevederile art. 147 din Constitutie.

Desi Constitutia prevede ca deciziile Curtii sunt obligatorii, ea nu distinge intre deciziile date in cadrul controlului anterior si cele date in cadrul controlului posteior. in lumina unei interpretari sistematice a normelor constitutionale, deciziile date in cadrul controlului anterior obliga Parlamentul sa reexamineze legea declarata neconstitutionala, iar Presedintele Romaniei sa promulge legea pentru care s-a constatat constitutionalitatea (conform Legii nr. 232/2004).

Obligativitatea deciziilor prin care se constata neconstitutionalitatea se realizeaza diferit in cazul admiterii unei exceptii de neconstitutionalitate, respectiv in cazul constarii neconstitutionalitatii unui tratat sasu acord international.

Fata de dispozitia constitutionala de principiu, formulata la alin. 4 al art. 147, celelalte alineate ale acestui articol nu fac decat sa precizeze formele specifice in care se realizeaza obligativitatea deciziilor in cateva dintre ipostazele controlului de constitutionalitate.

Pana in anul 2003, au fost numeroase imprejurarile in care s-a pus la indoiala, ba chiar s-a si nesocotit caracterul obligatoriu al unor decizii ale Curtii Constitutionale. insasi instanta suprema a talmacit partizan formularea din vechea Constitutie. Dupa revizuirea legii fundamentale si dupa dezvoltarile legislative succedente (vezi, in cazul nostru, adoptarea Legii nr. 232/2004 pentru modificarea si completarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale), credem ca investirea deciziilor instantei de contencios constitutional cu caracterul "general obligatoriu' le va proteja de orice resemnificare interesata (de genul: "sunt obligatorii, dar nu si pentru noi'), consacrandu-le, deopotriva, ca si corective/indrumare ale aplicarii legii fundamentale si isvoare ale dreptului constitutional romanesc.

Deciziile si hotararile se pronunta in numele legii si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei. De la data publicarii, deciziile sunt general obligatorii si au putere numai pentru viitor.