Prescriptia raspunderii penale
Are ca efect inlaturarea raspunderii penale
pentru fapta savarsita. De aceea se considera ca, in dreptul penal, prescriptia
reprezinta o sanctiune la adresa pasivitatii organelor judecatoresti care au
avut dreptul sa-l traga la raspundere pe infractor. Efectul prescriptiei
raspunderii penale este similar cu cel al amnistiei antecondamnatorii. Prescriptia
opereaza indiferent de gradul de gravitate a infractiunii, cu exceptia
infractiunilor contra pacii si omenirii. Termenele de prescriptie se determina
in functie de natura si durata sanctiunii prevazute de lege pentru fapta care
se prescrie, avandu-se in vedere maximul special al acestei pedepse: Daca este
o pedeapsa cu detentiunea pe viata sau cu inchisoarea mai mare de 15 ani,
termenul este de 15 ani. Daca este o pedeapsa cuprinsa intre 10-15 ani,
termenul este de 10 ani. Daca este o pedeapsa cuprinsa intre 5-10 ani, termenul
este de 8 ani. Daca este o pedeapsa cuprinsa intre 1-5 ani, termenul este de 5
ani. Daca este o pedeapsa cu inchisoarea pana la un an sau amenda, termenul
este de 3 ani. Termenul de prescriptie incepe sa curga de la data savarsirii
infractiunii (cand se produce rezultatul in cazul infractiunilor de rezultat,
cand are loc actiunea sau inactiunea in cazul infractiunilor formale si cand se
epuizeaza infractiunea in cazul infractiunilor cu durata de executare). In
cazul minorilor termenele de prescriptie se reduc la jumatate. Asadar, in cazul
minorilor opereaza o dubla reducere, pentru ca termenul de incercare se
calculeaza in functie de limitele pedepsei reduse la juma-tate, iar apoi
termenul astfel calculat se reduce si el la jumatate. Intreruperea prescriptiei-Are
loc atunci cand intervine un act de tragere la raspunderea penala a
faptuito-rului sau atunci cand se efectueaza orice act de procedura care
trebuie comunicat invinuitului sau inculpatului (fac parte din aceasta
categorie arestarea, citatia, confruntarea etc.). Suspendarea cursului
prescriptiei-Are loc atunci cand, potrivit legii, exista o cauza care impiedica
punerea in miscare sau continuarea actiunii nepenale. De exemplu, in cazul
infractiunilor care intra sub incidenta legii penale romane in baza
principiului realitatii, actiunea penala se pune in miscare numai cu
autorizarea procurorului general. Pana cand intervine aceasta autorizare, cursul
prescriptiei este suspendat. De asemenea, se considera suspendat cursul
prescriptiei si in caz de intrerupere a procesului penal pe motivul existentei
unei boli grave a invinuitului sau incul-patului. Alta situatie in care se
intrerupe termenul este cea in care intervine un eveniment imprevizibil, care
impiedica desfasurarea unor acte de procedura (locali-tatea in care s-a comis
infractiunea e izolata din cauza unor calamitati naturale). Diferenta dintre
intreruperea si suspendarea prescriptiei- Dupa intrerupere incepe sa curga un
nou termen, iar dupa suspendare cursul termenului continua o data cu disparitia
cauzei de suspendare, luandu-se in calcul si perioada anterioara intervenirii
suspendarii. Pentru a evita o prescriptie perpetua, legiuitorul a reglementat o
prescriptie spe-ciala care are ca efect inlaturarea raspunderii penale pentru
fapta comisa, indiferent de numarul intreruperilor, daca termenul de
prescriptie a fost depasit cu jumatate din durata sa.