Participarea altor persoane in procesul penal

Participarea altor persoane in procesul penal

In afara de parti, Codul de procedura penala reglementeaza si participarea altor persoane la procesul penal. Intre acestea, se cuvine a se lamuri notiunile de: reprezentant, succesor, substitut procesual.

v      Reprezentantul este persoana imputernicita sa indeplineasca in procesul penal acte procesuale in numele si interesul uneia dintre partile din proces, parte care fie nu doreste, fie nu poate sa se prezinte sau sa stea in judecata in nume propriu. Din acest punct de vedere, vorbim despre o reprezentare conventionala, atunci cand o parte din proces desemneaza o alta persoana (de regula avocat) sa participe in numele ei, sa exercite drepturile procesuale si sa efectueze acte procesuale in numele ei. Pe de alta parte, avem de a face cu o reprezentare legala in cazul persoanelor lipsite de capacitate procesuala - minorii sub 14 ani si cei pusi sub interdictie - in cazul carora participa in numele lor in proces reprezentantii lor legali, dupa caz: parinti, tutori, curatori.

Tot reprezentare legala exista si in cazul persoanei juridice, deoarece potrivit art.35 din Decretul - Lege nr.31/1954 si art. 479² alin. 2 Cod de procedura penala persoana juridica isi exercita drepturile si isi indeplineste obligatiile prin organele sale si este reprezentata la indeplinirea actelor procesuale si procedurale de reprezentantul sau.

Cine este, insa, reprezentantul legal al persoanei juridice invinuite sau inculpate? Plecand de la definitia notiunii de reprezentant, care desemneaza persoana imputernicita sa indeplineasca, in cadrul procesului penal, acte procesuale si procedurale in numele si interesul unei parti din proces, consideram ca este vorba chiar de organele de conducere ale persoanei juridice, singurele care pot asigura reprezentarea ei legala, facand, in acest fel, ca vointa unei sau unor persoane fizice ce fac parte din persoana juridica sa fie insasi vointa persoanei juridice.

Ca atare, ar putea avea calitatea de reprezentant legal al persoanei juridice presedintele sau vicepresedintele consiliului de administratie, administratorii sau asociatii, uneori directorii sau managerii, dupa caz, ca reprezentanti permanenti ai acestora.

In al doilea rand, plecand de la reglementarea de principiu din cuprinsul C. proc. pen., care permite coexistenta raspunderii penale a persoanei juridice culpabile cu aceea a persoanei fizice care actioneaza in numele si in interesul ei, in calitate de organ sau reprezentant al acesteia (a "persoanei fizice care a contribuit in orice mod la savarsirea aceleiasi infractiuni"), se pune problema de a sti cum trebuie procedat atunci cand, pentru aceeasi fapta sau pentru fapte conexe, s-a inceput urmarirea penala si impotriva reprezentantului legal al persoanei juridice.

Pentru aceasta situatie, s-a prevazut expres, in actuala reglementare procedurala, introdusa prin Legea nr. 356/2006, posibilitatea persoanei juridice, de a-si numi un mandatar, pentru a o reprezenta (art. 479² alin. 3 C. pr. pen.). aceasta ipoteza vizeaza, evident, reprezentarea conventionala a persoanei juridice in fata autoritatilor judiciare ale procesului penal.

Problema care s-ar putea pune aici este aceea a modalitatii de desemnare a mandatarului. Este necesara oare o procura autentica speciala, dupa regulile mandatului din procesul civil? Care va fi actul de legitimare a mandatarului persoanei juridice invinuite sau inculpate in procesul penal?

Dupa parerea noastra, se va proceda dupa regulile dreptului comun in materie de mandat. Totusi, fiind vorba de reprezentarea conventionala a persoanei juridice intr-un proces penal si tinand seama de principiul pluralitatii organelor de conducere, credem ca trebuie sa preexiste o hotarare a organului colectiv de conducere, cu privire la persoana imputernicita, care va trebui sa indeplineasca aceleasi conditii si sa aiba aceeasi responsabilitate civila si penala ca un administrator persoana fizica ce actioneaza in nume propriu, urmata de o procura speciala din partea organului de conducere unipersonal al persoanei juridice ori a unei persoane anume imputernicite in acest sens din partea organului colectiv de conducere.

Ce se intampla, insa, daca persoana juridica refuza sa-si desemneze un mandatar, in pofida obligatiei legale a acesteia? In cazul in care persoana juridica nu isi numeste un mandatar, in ipoteza inceperii urmaririi penale si impotriva reprezentantului legal, nu exista decat o singura varianta: aceea a desemnarii unui mandatar din oficiu, de catre organul de urmarire penala sau de instanta de judecata, dupa caz, eventual, din randul practicienilor in insolenta, autorizati potrivit legii, astfel cum se prevede expres in art. 479² alin. 4 C. pr. pen. Aceasta s-ar putea realiza fie prin ordonanta procurorului, in timpul urmaririi penale, fie prin incheierea instantei, in timpul judecatii si ar corespunde unei reprezentari judiciare a persoanei juridice urmarite sau trimise in judecata, dupa caz, avand un caracter subsidiar in raport cu reprezentarea conventionala.

Practicienii in insolenta autorizati potrivit legii sunt persoane fizice sau juridice (administratori judiciari sau lichidatori) care sunt autorizate sa conduca procedurile de insolenta, procedurile de lichidare voluntara sau amiabila, precum si procedurile de prevenire a insolventei prevazute de lege, inclusiv masurile de supraveghere financiara sau de administrare speciala.

Ei trebuie sa prezinte un minimum de garantii de independenta si impartialitate, fiind interzisa numirea sau desemnarea in calitate de practicieni in insolventa la persoana juridica la care cel in cauza a detinut calitatea de administrator, asociat, actionar, director sau membru in consiliul de administratie ori alte functii sau pozitii similare si preiau, practic, toate atributiile practicienilor in reorganizare si lichidare, a caror activitate este organizata in baza O.G. nr.79/1993.

In fine, se prevede expres, in alin. 5 al art. 479² C. pr. pen., ca practicienilor in insolventa, desemnati dupa procedura mentionata mai sus, li se aplica, in mod corespunzator, dispozitiile art. 190 alin. 1, 2, 4-6 C. pr. pen, beneficiind de un tratament juridic similar cu cel aplicabil martorului, expertului si interpretului.

v      Reprezentarea oricarei parti in procesul penal este posibila indiferent de stadiul procesual, cu exceptia inculpatului care nu poate fi reprezentat atunci cand prezenta acestuia este obligatorie.

v      Substitutii procesuali sunt persoane care indeplinesc activitati procesuale in nume propriu (exercitandu-si un drept propriu reglementat de lege) dar in interesul sau pentru realizarea unui drept al altuia (al uneia din parti).

Cu titlu de exemplu: un sot poate face plangere penala pentru celalalt sot; cererea de liberare pe cautiune sau sub control judiciar poate fi facuta si de sotul ori rudele apropiate ale inculpatului arestat; apelul sau recursul pot fi declarate si de catre sotul inculpatului, iar cererea de revizuire poate fi exercitata si de catre sotul sau rudele apropiate ale condamnatului. Daca substitutilor procesuali legea le recunoaste dreptul de a interveni in sprijinul uneia dintre partile procesului penal, prin efectuarea unui act de procedura, cel in favoarea caruia s-a actionat poate sa isi insuseasca sau dimpotriva sa nu isi insuseasca cererea, infirmand actul de procedura realizat de ruda apropiata, existand obligatia organului judiciar de a-l intreba pe cel in favoarea caruia s-a actionat daca isi insuseste cererea.

Aparatorul

Aparatorul sau avocatul in procesul penal este un participant calificat din punct de vedere juridic, care se situeaza pe pozitia procesuala a partii pe care o asista sau o reprezinta. Raporturile dintre parte si aparator sunt guvernate de regulile de la mandat, contractul de asistenta juridica incheiat intre parte si aparator fiind practic un contract de mandat cu caracter special.

Regula este ca asistenta sau reprezentarea in proces este facultativa si ca oricare parte din proces are dreptul de a-si angaja un avocat, fara ca angajarea unui aparator sa fie obligatorie.

Cu toate acestea inculpatul, in unele situatii, trebuie sa fie asistat obligatoriu de catre un avocat, potrivit legii. Daca inculpatul nu si-a angajat un avocat ales, in cazurile expres reglementate de lege, organele judiciare au obligatia de a desemna un avocat din oficiu, platit din fondurile Ministerului Justitiei.  

Invinuitul sau inculpatul are dreptul sa fie asistat de aparator, in tot cursul urmaririi penale si al judecatii, iar organele judiciare sunt obligate sa-i aduca la cunostinta acest drept ( art.171 Cod de procedura penala ).

Asistenta juridica este obligatorie potrivit art. 171 alin. 2 Cod de procedura penala cand invinuitul sau inculpatul este minor, internat intr-un centru de reeducare sau intr-un institut medical educativ, cand este retinut sau arestat chiar in alta cauza, cand fata de acesta a fost dispusa masura de siguranta a internarii medicale sau obligarea la tratament medical chiar in alta cauza ori cand organul de urmarire penala sau instanta apreciaza ca invinuitul ori inculpatul nu si-ar putea face singur apararea, precum si in alte cazuri prevazute de lege.

In cursul judecatii, asistenta juridica este obligatorie si in cauzele in care legea prevede pentru infractiunea savarsita pedeapsa detentiunii pe viata sau pedeapsa inchisorii de 5 ani sau mai mare.

Tot un caz de asistenta juridica obligatorie este si atunci cind aparatorul ales nu se prezinta nejustificat la data stabilita pentru efectuarea unui act de urmarire penala sau la termenul de judecata fixat si nici nu asigura substituirea, pleaca sau refuza sa efectueze apararea, organul judiciar ia masuri pentru desemnarea unui aparator din oficiu care sa-l inlocuiasca, acordandu-i timpul necesar pentru pregatirea apararii.

In cursul judecatii, dupa inceperea dezbaterilor, cand asistenta juridica este obligatorie, daca aparatorul ales lipseste, nejustificat, la termenul de judecata si nu asigura substituirea, instanta ia masuri pentru desemnarea unui aparator din oficiu care sa-l inlocuiasca, acordand un termen de minimum 3 zile pentru pregatirea apararii.

Delegatia aparatorului desemnat din oficiu inceteaza la prezentarea aparatorului ales.

Daca la judecarea cauzei aparatorul lipseste si nu poate fi inlocuit in conditiile prevazute mai sus, judecatorul este obligat prin lege sa amane cauza.

In calitate de reprezentant legal al partii pe care o reprezinta, aparatorul are unele drepturi pe tot parcursul procesului penal.

In cursul urmaririi penale, aparatorul invinuitului sau inculpatului are dreptul sa asiste la efectuarea oricarui act de urmarire penala si poate formula cereri si depune memorii Lipsa aparatorului nu impiedica efectuarea actului de urmarire penala, daca exista dovada ca aparatorul a fost incunostintat de data si ora efectuarii actului.

Incunostintarea se face prin notificare telefonica, fax, internet sau prin alte asemenea mijloace, incheindu-se in acest sens un proces-verbal.

Cand asistenta juridica este obligatorie, organul de urmarire penala va asigura prezenta aparatorului la ascultarea invinuitului sau inculpatului

In cazul in care aparatorul invinuitului sau inculpatului este prezent la efectuarea unui act de urmarire penala, se face mentiune despre aceasta, iar actul este semnat si de aparator. Persoana retinuta sau arestata are dreptul sa ia contact cu aparatorul, asigurandu-i-se confidentialitatea convorbirilor.

Aparatorul are dreptul de a se plange, potrivit art. 275, daca cererile sale nu au fost acceptate.

In situatiile prevazute in art. 172 alin. 2, 4 Cod de procedura penala (cand asistenta juridica este obligatorie in cursul urmaririi penale la ascultarea invinuitului sau inculpatului sau atunci cand persoana este retinuta sau arestata si i se asigura dreptul de a lua contact cu aparatorul) procurorul este obligat sa rezolve plangerea in cel mult 48 de ore.

In cursul judecatii, aparatorul are dreptul sa asiste pe inculpat, sa exercite drepturile procesuale ale acestuia, iar in cazul cand inculpatul este arestat, sa ia contact cu acesta.

Aparatorul ales sau desemnat din oficiu este obligat sa asigure asistenta juridica a invinuitului sau inculpatului. Pentru nerespectarea acestei obligatii, organul de urmarire penala sau instanta de judecata poate sesiza conducerea baroului de avocati, in vederea luarii de masuri.

In privinta celorlalte parti care participa la procesul penal, aparatorul partii vatamate, al partii civile si al partii responsabile civilmente are dreptul sa asiste la efectuarea oricarui act de urmarire penala si poate formula cereri si depune memorii. In cursul judecatii, aparatorul exercita drepturile partii pe care o asista sau o reprezinta.

Atunci cand organul judiciar - procurorul, organul de cercetare penala si instanta - apreciaza ca din anumite motive partea vatamata, partea civila sau partea responsabila civilmente nu si-ar putea face singura apararea, aceasta este obligata a dispune din oficiu sau la cerere, luarea masurilor pentru desemnarea unui aparator.

Instanta de judecata

Instanta de judecata, constituita din unul sau mai multi judecatori si un grefier, constituie unul dintre participantii la procesul penal, de o importanta deosebita avand in vedere ca solutionarea cazului este data in competenta judecatorilor care compun completul de judecata.

O cauza penala parcurge de regula trei grade de jurisdictie: prima instanta, apel si recurs. Prin exceptie, cauzele cu infractiuni apreciate de legiuitor ca fiind mai putin grave, nu mai parcurg calea apelului, solutiile pronuntate in prima instanta in astfel de cazuri putand fi atacate numai cu recurs. Este vorba despre acele infractiuni care se judeca la plangerea prealabila adresata de catre partea vatamata organului de cercetare penala sau procurorului.

Pe de alta parte, o cauza penala parcurge mai multe stadii procesuale, parcurgand mai intai faza de urmarire penala, apoi faza de judecata si in final faza executarii hotararii judecatoresti pronuntate.

Prin ciclu procesual se inteleg etapele parcurse de o cauza penala pana la solutionarea definitiva sau pana la desfiintarea actelor efectuate si dispunerea refacerii lor, dupa caz prin casarea cu rejudecare sau restituirea in vederea refacerii urmaririi penale.

Etapele judecatii cuprind:

- activitatile care premerg si pregatesc judecarea pricinii;

- judecata propriu-zisa: inceputul sedintei de judecata, cercetarea judecatoreasca, dezbaterile judiciare si ultimul cuvant al inculpatului;

- deliberarea si pronuntare hotararii judecatoresti.  

Compunerea instantei nu trebuie confundata cu constituirea instantei. Compunerea instantei priveste numarul de judecatori care alcatuiesc completul de judecata.

Potrivit legii de organizare judecatoreasca in vigoare in acest moment, completul de judecata se compune dintr-un judecator la prima instanta, din doi judecatori in apel si din trei judecatori in recurs, cu precizarea ca judecatorii stagiari pot solutiona cauze penale pornite la plangerea prealabila a persoanei vatamate si cereri de reabilitare.

De asemenea, cauzele cu infractori minori se judeca de judecatori anume desemnati de catre presedintele instantei, iar prin lege speciala s-a prevazut ca judecarea in prima instanta a faptelor penale de coruptie sa fie solutionate de un singur judecator.

Indiferent de infractiunea care formeaza obiectul invinuirii, in cursul urmaririi penale luarea sau prelungirea masurii preventive se dispune de un singur judecator.

Procurorul

Procurorii sunt constituiti in parchete si functioneaza potrivit principiilor legalitatii, impartialitatii si controlului ierarhic.

In prezent, conform art.316 C. proc. pen. in desfasurarea cercetarii judecatoresti si a dezbaterilor, procurorul exercita rolul sau activ in vederea aflarii adevarului si a respectarii dispozitiilor legale.

Procurorul este liber sa prezinte concluziile pe care le considera intemeiate, potrivit legii, tinand seama de probele administrate.

Cand cercetarea judecatoreasca nu confirma invinuirea sau cand a intervenit vreuna din cauzele de incetare a procesului penal prevazute in art. 10, procurorul pune, dupa caz, concluzii de achitare a inculpatului sau de incetare a procesului penal.

Astfel procurorul participa obligatoriu la judecarea cauzelor penale in prima instanta:

- in cauzele in care instanta de judecata a fost sesizata prin rechizitoriu;

- in cauzele in care legea prevede pentru infractiunea savarsita pedeapsa inchisorii de 3 ani sau mai mare;

- in cauzele in care unul dintre inculpati se afla in stare de detentie;

- in cauzele in care inculpatul se afla in vreuna dintre situatiile prevazute in art.171 alin.2 C. proc. pen. iar asistarea acestuia de avocat este obligatorie;

- in cazul in care se dispune inlocuirea pedepsei amenzii cu cea a inchisorii.

Procurorul participa in mod obligatoriu la judecarea cauzelor in caile de atac;

Martorul este persoana care are cunostinta despre vreo fapta sau despre vreo imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in procesul penal.

Martorii asistenti sunt persoanele care asista la efectuarea unui act procedural, atunci cand legea prevede necesitatea prezentei unor martori asistenti, numarul acestora trebuind sa fie de cel putin doi. Se intalnesc in cazul reconstituirii, cercetarii la fata locului, perchezitiei.

Expertul este persoana la care organele judiciare (organ de urmarire penala, instanta) pot apela, datorita cunostintelor sale de specialitate, pentru lamurirea unor fapte sau imprejurari ale cauzei, pentru a caror interpretare corecta este necesara parerea unui expert.

Interpretul este persoana la care organul judiciar poate apela atunci cand una dintre parti sau o alta persoana care urmeaza sa fie ascultata nu cunoaste limba romana ori nu se poate exprima. In acest caz, organul de urmarire penala sau instanta de judecata ii asigura in mod gratuit folosirea unui interpret. Interpretul poate fi desemnat sau ales de parti; in acest din urma caz, el trebuie sa fie un interpret autorizat, potrivit legii.

Nu in ultimul rand Grefierul, cu toate ca este incadrat ca si personal auxiliar de specialitate, participa la efectuarea actelor de urmarire penala si este obligat sa efectueze toate consemnarile despre desfasurarea acestora si sa indeplineasca orice alte insarcinari din dispozitia si sub controlul procurorului .

In strategia de reforma a sistemului judiciar pentru optimizarea repartizarii sarcinilor la nivelul parchetelor se are in vedere transferul unor atributii administrative (extrajudiciare) de la magistrati la personalul auxiliar.

Pozitia grefierului ca si participant la procesul penal in ansamblul lui se defineste din intreaga activitate desfasurata de acesta si, totodata se poate afirma ca grefierul este si un fin observator al derularii procesului penal deoarece el este veriga dintre procuror si ceilalti participanti.

Astfel, primirea corespondentei la parchet se realizeaza de catre primul-grefier ori de grefierul sef sau de alt grefier desemnat de catre conducatorul parchetului. Acesta verifica continutul corespondentei, comparandu-l cu mentiunile de pe plic si cu enumerarea inscrisurilor de catre expeditor.

Corespondenta primita de grefier se sorteaza potrivit nomenclatoarelor, se verifica daca are legatura cu alte lucrari anterioare, apoi se prezinta spre examinare conducatorului parchetului spre a o repartiza sau pentru expediere catre alte unitati. Aceste operatiuni se fac, de regula, in ziua primirii corespondentei sau cel tarziu a doua zi. Dupa examinare, conducatorul o restituie grefei pentru inregistrare, repartizare si/sau expediere.

Plangerile si sesizarile prin care se reclama fapte penale, primite direct sau prin organele de cercetare penala, se inregistreaza in registrul de evidenta a activitatii de urmarire penala si de supraveghere a acesteia (R-2) , numarul aplicandu-se pe lucrare insotit de indicativul "P". Inregistrarea se face conform sistemului unitar de inregistrare a cauzelor penale, aplicabil atat parchetelor cat si politiei judiciare, in baza Ordinului comun nr.10/121/29.01.2004 al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si al Ministerului Administratiei si Internelor.

Prin acesta s-a instituit numarul unic ce se atribuie initial de catre parchetul care primeste sesizarea, fie direct, fie de la alte organe. Apoi, acest numar il va prelua si organul de politie judiciara si va fi aplicat si pe fisa tip (anexa I la ordin) ce va insoti dosarul pana la terminarea cercetarilor. Acest numar unic se va pastra si in cazul restituirii dosarului de catre procuror sau de catre instanta de judecata pentru completarea cercetarilor.

In cazul declinarilor de competenta sau a preluarii cauzei de catre un alt organ de cercetare penala ierarhic superior, se va atribui un nou numar unic. La fel se va proceda si in cazul in care procurorul va dispune prin ordonanta, disjungerea cauzei.

Alte genuri de plangeri, respectiv cererile, reclamatiile, sesizarile si memoriile se inregistreaza in registrul R-19 fiind inregistrate cu numar fara sot, in mod cronologic.

Toate celelalte categorii de corespondenta se inregistreaza in Registrul de intrare-iesire (R-13) , aplicand numere cu sot, insotite de indicativul corespunzator din Nomenclatorul arhivistic.

Registrele de corespondenta, intocmite pe ani calendaristici si volume in ordine cronologica, se numeroteaza si se sigileaza de catre primul-grefier sau grefierul sef la inceputul anului, iar la terminare se inchid prin certificarea numarului inregistrarilor si a numarului de file folosite. Nu se admit stersaturi, dar se pot face mentiuni corectoare, prin bararea textului gresit si completarea textului corect, certificat prin semnatura conducatorului parchetului sau a procurorului desemnat sa controleze activitatea grefei.

Aranjarea actelor in dosare se face de catre procurorul care solutioneaza cauza, iar numerotarea si legarea dosarului de catre primul grefier, grefierul sef sau alt grefier desemnat.

Activitatea de primire, inregistrare si circulatie a lucrarilor in grefa este controlata trimestrial de adjunctul conducatorului parchetului sau alt procuror desemnat.

Caracteristica generala a inregistrarii corespondentei este aceea ca ea se face in sistem partida, in sensul ca toate revenirile si lucrarile intermediare se inscriu la numarul de inregistrare initial.

Dupa inregistrare, corespondenta se preda de catre primul-grefier, grefierul sef sau inlocuitorul acestora procurorilor sau grefierilor, sub semnatura in registrul de evidente. Dupa ce lucrarile au fost rezolvate se restituie sub semnatura, in condicile speciale (C-4 ori C-5).

Primul-grefier sau grefierul sef va face personal mentiunile de scadere la pozitiile din registre.

Circulatia lucrarilor intre grefa si procurori se face numai prin primul-grefier sau grefierul sef. Circuitul dosarelor intre politia judiciara si procuror este reglementat in acelasi ordin cu nr.10/121/29.01.2004, operatiunile efectuandu-se in termenul stabilit, tot in registrul general R-2.

Dupa efectuarea operatiunilor din registrele de evidenta, grefierul sef sau primul grefier va asigura expedierea corespondentei, verificand in prealabil daca este semnata, stampilata si completa. Toate comunicarile, indiferent de destinatar, privind solutiile adoptate in cauzele de competenta parchetelor se fac prin scrisori recomandate iar celelalte comunicari prin scrisori simple, ce se predau, pe baza de borderou si semnatura, la oficiile postale.

Toate datele privind circulatia lucrarilor sunt introduse in sistemul informatic Ecris.

In cazul neindeplinirii sau indeplinirii necorespunzatoare a acestor atributii, grefierul poate fi cercetat pentru abateri disciplinare si, daca este cazul, sanctionat disciplinar potrivit art.84 si 85 din Statutul personalului auxiliar de specialitate, adoptat prin Legea 567 din 09.12.2004, modificat prin Legea nr.17 din 19 ianuarie 2006. De asemenea, poate fi antrenata si raspunderea civila, administrativa sau penala.