Organizarea sistemului judiciar din franta

ORGANIZAREA SISTEMULUI JUDICIAR DIN FRANTA

Organizarea instantelor judecatoresti

In Franta sunt doua sisteme de jurisdictie:

jurisdictiile de drept comun realizate prin intermediul instantelor judecatoresti

jurisdictiile administrative

Cele doua jurisdictii sunt autonome si se caracterizeaza prin lipsa oricarui control reciproc.Eventualele conflicte de jurisdictie sunt solutionate de o institutie speciala numita Tribunalul de Conflicte.

I. Jurisdictia de drept comun

Cuprinde toate instantele judecatoresti care judeca in prima instanta litigiile civile si penale.Al doilea grad de jurisdictie se realizeaza prin intermediul Curtilor de Apel iar in fruntea acestui sistem se afla Curtea de Casatie.

1. Jurisdictiile civile(comerciale si sociale)

Jurisdictiile civile - aici intra Tribunalele de Instanta, Tribunalele de Mare Instanta, Tribunalele Agricole si cele de Securitate Sociala.

Tribunalul de Instanta este jurisdictia pentru micile creante.Competenta materiala este limitata la actiunile penale si imobiliare cu o valoare de pana la 1.000 euro, precum si unele servituti rurale sau actiunile de granituire.In Franta sunt aproximativ 470 de Tribunale de Instanta

Tribunalul de Mare Instanta este competent de a solutiona toate cauzele civile, cu exceptia celor date in competenta altor instante cu o competenta generala in materie.Judeca in mod exclusiv actiunile privitoare la starea persoanelor, la relatiile de familie, actiunile reale imobiliare si problemele legate de securitatea silita.In fiecare departament functioneaza un Tribunal de Mare Instanta, in total fiind 181 de Instante de acest gen.

Tribunalul de Comert judeca litigiile privitoare la actele de comert, contestatiile dintre comercianti precum si procedurile colective de lichidare judiciara a societatilor comerciale.In total sunt aproximativ 225 Tribunale de Comert in cadrul carora functioneaza peste 3000 de judecatori consulari.    Acestia nu sunt retribuiti de catre stat, ci sunt alesi pe o perioada limitata din randul comerciantilor care intrunesc anumite conditii prevazute de lege.

Tribunalul de Munca e competent sa judece litigiile de munca precum si sa realizeze activitatea de conciliere dintre angajator si angajati.Sunt aproximativ 270 de Tribunale de Munca.Orice cerere promovata in fata Tribunalului de Munca este mai intai supusa analizei unei sectii speciale, numita Birou de Consiliere, care are misiunea de a incerca obtinerea unei solutii amiabile.In caz de esec, cererea va fi solutionata de un Birou de Judecata, compus din doi consilieri din partea salariatilor si doi din partea patronatelor.

Tribunalul Agricol a aparut cu scopul de a solutiona litigiile dintre proprietarii de bunuri agricole si arendasi.Pe langa fiecare Tribunal de Instanta functioneaza cel putin un Tribunal Agricol.Activitatea sa e ocazionala in functie de numarul de litigii aparute in circumscriptia sa.

Tribunalul de Securitate Sociala cuprinde doua categorii de jurisdictii:

a.  Jurisdictia sociala propriu-zisa

b. Jurisdictia de ordin medical

Cele 113 Tribunale de Securitate Sociala solutioneaza litigiile dintre

organismele de securitate sociala si beneficiarii acestora.Tribunalele

Medicale au in competenta solutionarea litigiilor privitoare la invaliditate,

incapacitate de munca si ingrijiri medicale.

a. Jurisdictiile penale(de prima instanta)

In cazul acestor jurisdictii se distinge intre jurisdictia de instructie si jurisdictia de judecata.

I. Jurisdictia de instructie

Instructia unei cauze penale are ca scop determinarea probelor care pot conduce la solutionarea cauzei, luarea masurilor de arestare preventiva si sesizarea instantei competente de judecata.Legislatia franceza clasifica faptele penale in: contraventii, delicte si crime.Instructia penala e obligatorie in cazul crimelor si facultativa in cadrul delictelor.

II. Jurisdictia de judecata

Ca urmare a clasificarii faptelor penale, contraventiile se judeca de catre Tribunalele de Politie, delictele de catre Tribunalul Corectional iar crimele de catre Curtea cu Jurati.

Tribunalul de Politie este in materie panala echivalentul Tribunalului de Instanta din materia civila.Judeca toate contraventiile care sunt sanctionate de lege cu amenda de maxim 300 de euro.

Tribunalul Corectional este echivalentul Tribunalului de Mare Instanta din materia civila.In competenta sa intra toate delictele care atrag o pedeapsa privativa de libertate de pana la 10 ani, precum si contraventiile aflate in raport de conexitate cu delictele.

Curtea cu Jurati are in competenta judecarea crimelor, cu exceptia celor date in competenta unor instante speciale cum sunt crimele savarsite de minori, militari si ministri.Este alcatuita din 3 judecatori de profesie si 9 jurati.Juratii sunt alesi prin tragere la sorti de pe o lista in care sunt trecuti toti cetatenii francezi cu varsta de cel putin 23 de ani si care au exercitiul drepturilor civile.O serie de crime grave(cele teroriste sau impotriva securitatii nationale) se judeca de un complet format din 7 judecatori de profesie, fara jurati.

Al doilea grad de jurisdictie il reprezinta Curtile de Apel

Ele judeca apelurile indreptate impotriva deciziilor pronuntate de Tribunalele de Mare Instanta, Tribunalele de Comert, Tribunalele de Munca si Tribunalele Corectionale.Exista 30 de Curti de Apel pe teritoriul Frantei plus trei in departamentele de peste mari.De regula, la Curtea de Apel judecata se face in complet din trei judecatori.Deciziile Curtii cu Jurati se ataca cu apel in fata unei alte Curti cu Jurati, unde completul e format din trei judecatori de profesie si cei 12 jurati.

• Curtea de Casatie

Cea mai inalta institutie din cadrul sistemului judiciar francez si are sediul la Paris.Este o instanta de control judiciar, care se pronunta asupra legalitatii hotararilor pronuntate de Curtile de Apel sau Tribunal.Judecatorii de la Curtea de Casatie nu intra niciodata in analiza fondului litigiului.Daca legea a fost bine aplicata, Curtea va respinge recursul in casatie.In caz contrar, institutia va casa hotararea si o va trimite spre judecare la o alta instanta de aceeasi natura si de acelasi grad.Se judeca de regula, in complet format din trei sau cinci judecatori numiti consilieri.

• Ministerul Public

Misiunea lui este de a veghea la respectarea ordinii publice, la apararea interesului societatii si la aplicarea corecta a legii.Pe langa fiecare Curte de Apel si pe langa Curtea de Casatie functioneaza cate un Parchet General, condus de un procuror general.In cadrul Parchetelor activeaza avocati generali care pun in instanta concluzii in numele procurorului general al Parchetului.

• Jurisdictiile administrative

La baza jurisdictiei administrative se afla Tribunalele Administrative in numar de 35 in toata Franta.Aceste instante sunt de drept comun si judeca toate ligitiile administrative dintre cetateni si puterea publica cu exceptia celor date in competenta altor instante.

Al doilea grad de jurisdictie il reprezinta Curtile Administrative de Apel(7).

Impotriva deciziilor acestor Curti se poate face recurs la Consiliul de Stat, care este corepondentul in cadrul jurisdictiei administrative a Curtii de Casatie din jurisdictie de drept comun.

• Tribunalul de Conflicte

Conflictele dintre doua jurisdictii - judiciare si administrative sunt solutionate de catre Tribunalul de Conflicte.Avand ca presedinte pe Ministerul Justitiei, Tribunalul de Conflicte e format din 8 judecatori titulari:

3 consilieri de la Curtea de Casatie

3 consilieri de stat

2 consultanti

• Consiliul Superior al Magistraturii

Prezinta doua functii importante, respectiv

o functie administrativa privitoare la recrutarea si numirea judecatorilor

o functie disciplinara

E structurat in doua sectii, una competenta pentru judecatori si una pentru procurori.Cuprinde 16 persoane - 6 judecatori, 6 procurori, 4 personalitati care nu fac parte din sistemul judiciar

• Consiliul Constitutional(echivalentul Curtii Constitutionale din Romania)

E compus din 9 membrii a caror mandat are o durata de 9 ani fara posibilitatea de a fi innoit.Trei dintrei ei sunt numiti de catre Presedinte, trei de Presedintele Adunarii Nationale si trei de catre Presedintele Senatului.

In atributia Consiliului Constitutional intra controlul obligatoriu al constitutionalitatii legilor organice si al regulamentelor Adunarii Parlamentare si controlul facultativ(la sesizare) a constitutionalitatii legilor ordinare si a angajamentelor internationale.

Personalul judiciar(profesiunile jurice)

1.Judecatorii

Judecatorii in Franta sunt de doua tipuri - de cariera

- din afara sistemului judiciar

Principala modalitatea de recrutare a celor dintai o reprezinta absolvirea Scolii Nationale de Magistratura cu sediul la Bordeaux.Aceasta are ca misiune formarea auditorilor de justitie si perfectionarea profesionale a magistratilor.

Auditorii de justitie efectueaza o pregatire profesionala de 31 luni:

a) 1 stagiu de 3 luni in administratie intr-o intreprindere publica sau privata;

b) 8 luni de pregatire la sediul Scolii Nationale de Magistratura;

c) 1 stagiu de 14 luni intr-o institutie publica;

d) 1 stagiu de 6 luni pentru specializare;

In prezent sunt aproximativ 6.000 de judecatori de cariera in Franta.

La Tribunalele Comerciale, de Munca, Rurale judecatorii sunt alesi dintre comercianti, arendasi, etc.Judecatorii administrativi sunt recrutati prin intermediul Scolii Nationale de Administratie.

2. Asistentii judiciari

Institutia a fost creata in 1995 cu scopul de a spori calitatea actului de justitie.

Asistentii judiciari sunt numiti pentru un mandat de doi ani pe langa magistratii de la Tribunalul de Instanta, de Mare Instanta si pe langa Curtile de Apel.Nu au nicio putere jurisdictionala si au ca atributii cercetarea documentara si jurisprudentiala, redactarea de proiecte de decizii.

3. Grefierii

Atributii:

pastreaza registrele si dosarele instantei

transcriu continutul dezbaterilor

intocmesc procesele verbale de sedinta

ei sunt formati in cadrul Scolii Nationale a Grefierilor(Dijon) - 13 luni stagiul

4. Executorii

Au ca principale atributii comunicarea actelor de procedura si executare silita - a hotararilor judecatoresti si a altor titluri executorii.Accesul in profesie se face pe baze licentie in drept, a absolvirii unui examen si a efectuarii unui stagiu profesional.

5. Avocatii

Asista si reprezinta partile in fata instantelor judecatoresti sau a altor autoritati publice in scopul protejarii drepturilor si intereselor legitime.

Candidatul la avocatura trebuie sa sustina un examen de admitere in centrul regional de pregatire a avocatilor care functioneaza in raza oricarei Curti de Apel.

Durata studiilor este de un an, dar e obligatorie efectuarea unui stagiu de doi ani.

Avocatul are dreptul de a pleda in fata oricarei autoritati jurisdictionale si disciplinare cu exceptia Consiliului de Stat si a Curtii de Casatie.Avocatii de la aceste ultime doua institutii formeaza un corp profesional distinct.