Organele judiciare

ORGANELE JUDICIARE

Instanta de judecata

Instantele de judecata isi desfasoara activitatea in cadrul unui sistemului unitar al organelor judecatoresti. Existenta acestui sistem unitar isi gaseste baza in art.126 din Constitutia Romaniei care precizeaza ca justitia se realizeaza prin Inalta Curte de Casatie si Justitie si prin celelalte instante stabilite prin lege. Dispozitiile privind organizarea instantelor sunt inscrise in Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciara (M.Of. nr.576 din 29.06.2004) si Regulamentul de ordine interioara a instantelor aprobat prin Hotararea nr.159/2004 Consiliului Superior al Magistraturii (M.Of. nr.881 din 27.09.2004), iar majoritatea normelor referitoare la activitatea judiciara a acestor organe sunt prevazute in Codul de procedura penala.

Legea privind organizarea judiciara cuprinde dispozitii cu privire la sistemul comun al instantelor referindu-se la: Inalta Curte de Casatie si Justitie, curtile de apel, tribunale, tribunale specializate si judecatorii. Pentru instantele militare normele de organizare si functionare se completeaza cu prevederile Legii nr.54/1993 privind organizarea instantelor si parchetelor militare (republicata in M.Of. nr.209 din 13.05.1999).

Prin instante judecatoresti, in conformitate cu dispozitiile din Constitutie si din Legea privind organizarea judiciara se inteleg verigile care constituie sistemul unitar al organelor judecatoresti asa cum ele sunt dispuse in piramida de la varf la unitatile de baza.

Instanta de judecata desfasoara activitatea judiciara de principiu in faza de judecata. Unele activitati ale instantei pot depasi limitele acestei faze. Astfel, in faza de urmarire penala instanta se pronunta asupra arestarii invinuitului sau inculpatului si prelungirii arestarii inculpatului, autorizarii perchezitiei domiciliare si a autorizarii interceptarilor si inregistrarilor audio sau video etc.

Instanta este subiectul procesual cel mai important. Insemnatatea deosebita a instantei ca participant, in cauza penala rezulta din indeplinirea functiei de jurisdictie, adica de judecare si solutionare a cauzei penale, hotararea instantei avand autoritate de lucru judecat.

Celelalte organe judiciare pot si ele lua anumite decizii, uneori de o deosebita importanta cu privire la desfasurarea procesului penal (de exemplu procurorul dispune trimiterea in judecata, scoaterea de sub urmarire penala, incetarea urmaririi penale etc.), insa acestea nu constituie acte de jurisdictie si ca atare nu se bucura de autoritate de lucru judecat.

In sistemul actual al instantelor de judecata din tara noastra intra urmatoarele instante: judecatoriile, tribunalele militare, tribunalele, tribunalele specializate, tribunalul militar teritorial, curtile de apel, curtea militara de apel, Inalta Curte de Casatie si Justitie.

Inalta Curte de Casatie si Justitie, instanta superioara tuturor instantelor judecatoresti din Romania este organizata si functioneaza potrivit Legii nr.304/2004. Inalta Curte de Casatie si Justitie este organizata in 4 sectii, Completul de 9 judecatori si Sectiile Unite. Reglementarea este intregita prin normele Codului de procedura penala si Reglulamentul de organizare si functionare administrativa adoptat de Sectiile Unite prin Hotararea nr.2/2004 (M.Of. nr.876/25.09.2004).

Curtile de apel sunt instante cu personalitate juridica in circumscriptia carora functioneaza mai multe tribunale si tribunale specializate, potrivit legii. Tribunalele sunt instante cu personalitate juridica organizate la nivelul fiecarui judet si al municipiului Bucuresti si au de regula sediul in municipiul, resedinta de judet. In circumscriptia fiecarui tribunal sunt cuprinse toate judecatoriile din judet sau dupa caz din municipiul Bucuresti (sectoarele municipiului). Ca tribunale specializate functioneaza, potrivit legii intre altele, tribunalele pentru minori si familie. Tribunalele specializate functioneaza la nivelul fiecarui judet si in sectoarele municipiului Bucuresti. Inalta Curte de Casatie si Justitie, curtile de apel si tribunalele pot avea mai multe sectii (art.16, art.33-36 din Legea nr.304/2004).

Tribunalele militare sunt egale cu judecatoriile. Tribunalul militar teritorial este egal in grad cu tribunalele.

Fiecare instanta este condusa de Colegiul de conducere si un presedinte. Acesta poate fi ajutat de 1-3 vicepresedinti. Sectiile sunt conduse de un presedinte.

Din punct de vedere al formelor in care se pot judeca cauzele, instantele se impart in: prime instante (instante de fond), instante de apel si instante de recurs. Sectia penala a Inaltei Curti de Casatie si Justitie judeca in prima instanta si in recurs. Completul de 9 judecatori solutioneaza recursurile si cererile in cauzele judecate de sectia penala. Sectiile Unite ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie judeca recursul in interesul legii avand si rolul de a asigura interpretarea si aplicarea unitara a legii de catre celelalte instante judecatoresti.

Compunerea instantei de judecata. La compunerea instantelor de judecata din tara noastra se folosesc ca modalitati de organizare atat sistemul unipersonal cat si cel colegial.

In reglementarea Legii nr.304/2004 compunerea instantei este in general colegiala existenta unui complet format din mai multi judecatori constituind regula.

Institutia judecatorului unic functioneaza numai in cazul judecarii cauzelor in prima instanta si anume (art.57 din Legea nr.304/2004):

perchezitia si masurile preventive luate in cursul urmaririi penale;

cererile privind constatarea interventiei, amnistiei si gratierii;

cererile de reabilitare.

Situatiile in care o cauza penala se solutioneaza de catre judecatorul unic nu trebuie confundate cu numeroasele imprejurari cand in cursul procesului penal o activitate judiciara este efectuata de un singur judecator (presedintele instantei, presedintele completului de judecata, alt judecator de la instanta respectiva).

Fac parte din ultima categorie (care nu au nimic comun cu institutia judecatorului unic) masurile premergatoare judecatii intreprinse de presedintele instantei (art.313 C.p.p.); asigurarea ordinii si solemnitatii sedintei, precum si constatarea infractiunilor de audienta de catre presedintele completului de judecata (art.298-299 C.p.p.); indeplinirea activitatilor de punere in executare a hotararii de catre judecatorul delegat (art.415 C.p.p.) etc.

Exceptand cazul cand, potrivit legii actioneaza judecatorul unic, cauzele se judeca in prima instanta in complet format din 2 judecatori. In caz de divergenta, instanta se completeaza cu presedintele sau vicepresedintele ori cu judecatorul inspector sau presedintele de sectie.

Apelurile si recursurile se judeca in complet format din 3 judecatori. La Inalta Curte de Casatie si Justitie completul de la nivelul Sectiei penale este format din 3 judecatori.

Reglementarile privind organizarea judecatoreasca se completeaza si cu alte norme care se refera la statutul magistratilor cuprinse in Legea nr.303/2004 publicata in M.Of. nr.576 din 29.06.2004. Majoritatea lor se polarizeaza in jurul tezei de principiu inscrisa in art.1 din lege care prevede ca judecatorii sunt independenti, se supun numai legii si trebuie sa fie impartiali.

Pentru a asigura independenta deplina a judecatorilor cea mai eficace prevedere este inamovibilitatea, adica sistemul de garantii inscris in lege pentru protectia judecatorilor impotriva oricaror masuri arbitrare privind suspendarea sau indepartarea din functie ori delegarea, detasarea, transferul sau promovarea fara consimtamantul acestora. Legea mai precizeaza ca judecatorul care indeplineste conditiile pentru a fi avansat, dar nu doreste sa schimbe instanta poate fi anvansat pe loc.

Functia de magistrat este incompatibila cu orice alta functie publica sau privata cu exceptia celei didactice. De asemnea, magistratilor le este interzis sa desfasoare activitati comerciale, direct sau prin persoane interpuse, sa participe la conducerea unor societati comerciale, civile etc. si sa indeplineasca activitati care se realizeaza de avocati, exceptand cazurile personale sau de familie.

Magistratii raspund civil, disciplinar, administrativ si penal in conditiile legii. Chiar daca statutul raspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare, raspunderea statului nu inlatura raspunderea magistratilor care si-au exercitat functia cu rea credinta sau grava neglijenta (art.93-94 din Legea nr.303/2004).

Legea nr.317/2004 publicata in M.Of. nr.599 din 2.07.2004 reglementeaza organizarea si functionarea Consiliului Superior al Magistraturii.

Consiliul Superior al Magistraturii nu este un organ judiciar dar prin exercitarea atributiilor sale asigura functionarea eficienta a sistemului judiciar, fiind implicat in mare masura in aspectele legate de activitatea instantelor si parchetelor si cariera magistratilor.

Potrivit art.133 din Constitutia Romaniei, revizuita prin Legea nr.429/2003 Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independentei justitiei si este alcatuit din 14 magistrati alesi de adunarile generale ale judecatorilor si procurorilor si validati de Senat. Din Consiliul Superior al Magistraturii mai fac parte de drept presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie, ministrul justitiei, procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si 2 reprezentanti ai societatii civile, specialisti in domeniul dreptului. Presedintele Romaniei prezideaza lucrarile Consiliului Superior al Magistraturii la care participa. Atributiile Consiliului Superior al Magistraturii, referitoare la cariera magistratilor, sunt stabilite prin Legea nr.317/2004.

Astfel, Consiliul Superior al Magistraturii:

- propune Presedintelui Romaniei numirea in functie a procurorilor si judecatorilor cu exceptia celor stagiari (dupa numirea in fuctie judecatorii devin inamovibili iar procurorii se bucura de stabilitate);

- numeste magistratii stagiari;

- dispune asupra promovarii, transferarii, detasarii, suspendarii si indepartarii din functie a magistratilor judecatori si procurori;

- indeplineste rolul de instanta de judecata in domeniul raspunderii disciplinare a judecatorilor si procurorilor;

- incuviinteaza perchezitia, retinerea si arestarea preventiva a judecatorilor si procurorilor.

In cadrul Consiliului Superior al Magistraturii functioneaza doua sectii, una compusa din 9 judecatori si una compusa din 5 procurori. Sectiile solutioneaza actiunea disciplinara exercitata de Colegiile de conducere ale instantelor si parchetelor, incuviinteaza perchezitia, retinerea si arestarea preventiva a magistratilor etc.

Ministerul Public

Un alt organ judiciar, care desfasoara activitatea pe parcursul intregului proces penal este Ministerul Public.

Prin aspectele sale functionale Ministerul Public are legatura si cu executivul. Natura juridica a Ministerului Public este in prezent total diferita de cea a vechii procuraturi ca organ al puterii de stat, ce avea ca principala atributie supravegherea respectarii legii.

Art.131-132 fixeaza rolul Ministerului Public in activitatea judiciara si relatia dintre acest organism si procurorii care il incadreaza.

Ministerul Public isi exercita atributiile prin procurori constituiti in parchete. Parchetele functioneaza pe langa instantele de judecata. Potrivit Legii nr.304/2004 corespunzator cu actualul sistem de organizare al instantelor judecatoresti fiinteaza urmatoarele parchete: parchetele judecatoriilor, parchetele tribunalelor, parchetele tribunalelor pentru minori si familie, parchetele curtilor de apel, Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si parchetele militare. Parchetele au sediul in localitatea in care isi au sediul si instantele.

Parchetele de pe langa judecatorii si tribunale sunt conduse de prim-procurori, iar parchetele de pe langa curtile de apel si Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie de catre un procuror general. La parchetele tribunalelor, parchetele curtilor de apel si Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, conducatorul parchetului poate fi ajutat de 1-3 adjuncti. In cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, parchetelor de pe langa curtile de apel si parchetelor de pe langa tribunale functioneaza sectii, servicii si birouri care sunt conduse de procurori sefi.

In cadrul parchetelor functioneaza Colegiul de conducere care hotaraste asupra problemelor generale si de conducere ale parchetelor.

Atributiile procurorilor sunt stabilite de art.60 din Legea nr.304/2004 si normele Codului de procedura penala.

Mentionam pe cele mai importante:

- efectueaza urmarirea penala in cazurile si conditiile prevazute de lege si participa la solutionarea conflictelor prin mijloace alternative;

- conduce si supravegheaza activitatea de cercetare penala a politiei judiciare si a altor organe de cercetare penala;

- sesizeaza instantele judecatoresti pentru judecarea cauzelor penale;

- participa la sedintele de judecata;

- exercita actiunea civila si caile de atac, in conditiile legii etc.

Potrivit art.76 din Legea nr.304/2004 in cadrul Ministerului public se organizeaza ca strucutra autonoma Parchetul National Anticoruptie specializat in combaterea infractiunilor de coruptie. Parchetul National Anticoruptie este condus de un procuror general ajutat de doi adjuncti. Atributiile, organizarea si functionarea Parchetului National Anticoruptie au fost stabilite prin O.U.G. nr.43/2002 aprobata prin Legea nr.503/2002.

Procuror general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie exercita controlul asupra tuturor procurorilor respectiv coordoneaza activitatea Parchetului National Anticoruptie.

In conformitate cu art.132 din Constitutie, procurorii isi desfasoara activitatea potrivit principiului legalitatii, al impartialitatii si al controlului ierarhic sub autoritatea ministrului justitiei.

Principiul legalitatii care sta la baza tuturor procurorilor nu se asimileaza cu functia de supraveghere generala a legalitatii care revenea procurorilor in lumina reglementarilor anterioare Constitutiei din 1991.

Rolul Ministerului Public este definit de art.131 din Constitutie potrivit caruia in activitatea judiciara Ministerul Public reprezinta interesele generale ale societatii si apara ordinea de drept precum si drepturile si libertatile cetatenilor.

Reprezentantii Ministerului Public realizeaza principiul legalitatii numai in activitatea judiciara, adica in conditiile in care conflictul de drept devine un contencios de natura penala si este dedus in fata organelor judiciare corespunzatoare.

Principiul impartialitatii decurge din existenta principiului legalitatii care obliga reprezentantii Ministerului Public sa intervina prin intermediul actiunii in justitie ori de cate ori legalitatea a fost infranta. Exercitarea actiunii publice aduce pe procuror in postura de acuzator public, or folosirea functiei de acuzare nu trebuie sa-l conduca pe procuror la o altitudine unilaterala de natura sa restranga sau sa inlature spiritul de obiectivitate de nepartinire, de echidistanta si respectare a tuturor intereselor, de obicei contradictorii, care vin in conflict.

Impartialitatea Ministerului Public este intarita si prin dispozitiile Legii nr.304/2004 care asigura independenta acestui organ judiciar in relatiile cu celelalte autoritati publice, chiar si fata de instantele de pe langa care functioneaza (art.59 alin. ultim).

Principiul controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justitiei, deriva din laturile ce leaga Ministerul Public de putea executiva si diferentiaza statutul procurorilor de cel al judecatorilor. Desi sunt magistrati, procurorii nu sunt independenti asa cum Legea fundamentata prevede exclusiv pentru judecatori.

Controlul ierarhic decurge din necesitatea subordonarii ierarhice. Potrivit art.62 din Legea nr.304/2004 procurorii din fiecare parchet sunt subordonati conducatorului parchetului respectiv, iar conducatorul unui parchet este subordonat conducatorului parchetului ierarhic superior; dispozitiile procurorului ierarhic sunt obligatorii pentru procurorii din subordine daca sunt date in scris si in conformitate cu legea.

Cu toate acestea, procurorii sunt liberi sa prezinte in instanta concluziile pe care le considera intemeiate potrivit legii tinand seama de probele administrate in cauza (art.64 alin.2).

Avand in vedere ca atat procurorul cat si judecatorul au calitatea de magistrati, Legea nr.304/2004 prevede si alte dispozitii de natura  a apropia statutul procurorilor de cel al judecatorilor. Astfel, in art.61 alin.2 se precizeaza ca in solutiile dispuse procurorul este autonom.

Legea nr.304/2004 a adus modificari si in continutul relatiei de autoritate a ministrului justitiei asupra procurorilor. Astfel, potrivit noilor reglementari privind organizarea judiciara, autoritatea ministrului justitiei se exercita in principal prin: a) dreptul de control asupra procurorilor; controlul consta in verificarea modului in care se desfasoara raporturile de serviciu cu justitiabilii si cu celelalte persoane implicate in lucrarile de competenta parchetelor; b) solicitarea unor informari asupra activitatii parchetelor si posibilitatea de a da indrumari scrise privind masurile ce trebuie luate pentru prevenirea si combaterea criminalitatii (art.66).

Mai trebuie precizat ca prevederile art.66 sunt aplicabile si procurorilor Parchetului National Anticoruptie. Rezulta ca autoritatea ministrului justitiei asupra procurorilor este in esenta de natura administrativa.

Organele de cercetare penala

Art.201 alin.2 C.p.p., astfel cum a fost modificat prin Legea nr.281/2003, enumera in mod expres organele de cercetare penala aratand ca acestea sunt:

a) organele de cercetare penala ale politiei judiciare;

b) organele de cercetare speciale.

In Ministerul Administratiei si Internelor functioneaza ca organe de cercetare penala ale politiei judiciare lucratori specializati, anume desemnati de ministrul de interne cu avizul procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie; ei pot fi desemnati sau functioneaza si in alt mod potrivit unor legi speciale. Acesti lucratori specializati isi desfasoara activitatea sub sutoritatea procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.

Actuala Constitutie, revizuita prin Legea nr.429/2003 stabileste expres in art.131 ca parchetele supravegheaza activitatea de cercetara penala a politiei judiciare in conditiile legii. Prevederile art.130 in sensul ca "instantele judecatoresti dispun de politia pusa in serviciul lor" vizeaza atributiile administrative ale politiei.

Legea nr.364/2004 reglementeaza organizarea si functionarea politiei judiciare (M.Of. nr.869 din 23.09.2004).

Potrivit art.2 din Legea nr.364/2004 din politia judiciara fac parte ofiteri si agenti de politie specializati in efectuarea activitatilor de cercetare penala cat si cei specializati in efectuarea activitatilor de constatare a infractiunilor si de strangere a datelor necesare in vederea inceperii urmaririi penale.

Organele de cercetare alee politiei judiciare sunt organizate si functioneaza in cadrul Inspectoratului General al Politiei Romane, Inspectoratului General al Politiei de Frontiera si structurile teritoriale si isi desfasoara activitatea sub conducerea, supravegherea si controlul procurorilor, fiind obligate sa aduca la indeplinire dispozitiile acestora.

Organele ierarhic superioare ale politistilor care fac parte din politia judiciara nu pot dat indrumari sau dispozitii privind cercetarea penala.

Lucratorii de cercetare penala din politia judiciara au dreptul de a efectua orice act de cercetare penala pentru orice infractiune care nu este data in competenta altui organ de urmarire penala. Politistii care nu fac parte din politia judiciara au dreptul si obligatia sa efectueze orice act de constatare a savarsirii unei infractiuni incunostiintand despre aceasta procurorul sau organul de cercetare al politiei judiciare inaintand totodata actul de constatare.

Lucratorii de cercetare penala din politia judiciara pot fi eliberati din functie de ministrul de interne la solicitarea procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie pentru neindeplinirea sau indeplinirea necorespunzatoare a obligatiilor ce le revin in activitatea desfasurata.

Potrivit O.U.G. nr.43/2002 privind Parchetul National Anticoruptie in cadrul Parchetului National Anticoruptie functioneaza ofiteri de politie constituind politia judiciara a Parchetului National Anticoruptie. Ofiterii de politie judiciara lucreaza sub autoritatea exclusiva si controlul nemijlocit al procurorilor Parchetului National Anticoruptie.

Organele de cercetare speciala isi desfasoara activitatea in legatura cu anumite domenii de activitate si sunt potrivit art.208 C.p.p. urmatoarele:

a)    ofiteri anume desemnati de catre comandantii unitatilor militare, corp aparte si similare pentru militarii din subordine;

b)    ofiteri anume desemnati de catre sefii comenduirilor de garnizoana pentru infractiunile savarsite de militarii din afara unitatilor militare;

c)    ofiteri anume desemnati de catre comandantii centrelor militare pentru infractiunile savarsite de persoanele civile in legatura cu obligatiile militare;

d)    ofiterii politiei de frontiera anume desemnati pentru infractiunile savarsite in legatura cu regimul frontierei;

e)    capitanii porturilor pentru infractiunile savarsite la regimul navigatiei maritime si fluviale.

In cazurile prevazute de literele a, b si c cercetarea poate fi efectuata si de catre comandantii care i-au desemnat pe ofiterii respectivi.