Numele de familie - persoana fizica

Numele de familie - persoana fizica

1. Stabilirea, dobandirea numelui de familie

Reglementare juridica

Stabilirea numelui de familie este cuprinsa in urmatoarele izvoare:

un izvor de drept civil care este reprezentat de articolul nr. 2 aliniatul nr. 1 din Decretul nr.975/1968 cu privire la nume, in care se arata : Numele de familie se dobandeste prin efectul filiatiei in conditiile prevazute de Codul familiei

un izvor de dreptul familiei reprezentat de Codul familiei in al carui articol nr. 62 se arata: Copilul din casatorie ia numele de familie comun parintilor . Daca nu are un nume de familie comun, copilul va lua numele de familie al unuia dintre ei ori numele lor reunite, caz in care numele se va stabili prin invoiala parintilor si se va declara la nasterea copilului, la serviciul de stare civila . In lipsa unei asemenea invoieli, autoritatea tutelara, ascultand pe parinti, va hotari daca copilul va purta numele unuia dintre ei sau numele lor reunite ."

Articolul nr. 64 din Codul familiei arata : " Copilul din afara casatoriei dobandeste numele de familie al aceluia dintre parinti fata de care filiatia a fost mai intai stabilita . In cazul in care filiatia a fost stabilita ulterior si fata de celalalt parinte, instanta judecatoreasca va da incuviintare copilului sa poarte numele acestuia din urma . Pentru cazul copilului recunoscut in acelasi timp de ambii parinti, se aplica dispozitiile articolului nr. 62 aliniatul nr. 2".

La fel de importante ca articolele enuntate din Codul familiei, este si articolul nr. 2 aliniatul ultim din Decretul nr. 975/1968 care arata : " Numele de familie si prenumele copilului gasit, nascut din parinti necunoscuti, se stabileste prin decizie, de primaria comunei, orasului, municipiului sau a sectorului municipiului Bucuresti in raza caruia a fost gasit copilul".

Ipoteze si solutii de stabilire sau dobandire a numelui de familie

Din textele legale care reglementeaza juridic dobandirea sau stabilirea numelui de familie, se desprind urmatoarele ipoteze de stabilire a numelui :

I Stabilirea numelui de familie a copilului din casatorie

Pentru aceasta ipoteza deosebim:

Parintii au nume comun

In aceasta situatie, copilul ramane cu numele dobandit la nastere, numele comun sotilor. Acest nume comun poate fi cel al sotului dinaintea casatoriei, cel al sotiei dinaintea casatoriei ori numele format din reunirea numelor avute de soti inaintea casatoriei asa cum prevede articolul nr.27 din Codul familiei

In practica in majoritatea cazurilor numele comun al sotilor este cel al barbatului inaintea incheierii casatoriei. Prin urmare, copilul va purta in acest caz, acelasi nume cu cel al sotului respectiv. De aceea s-a exprimat si parerea ca, in aceasta situatie, copilul ar urma sa dobandeasca numele propriu de familie al mamei, ca un copil din afara casatoriei

Parintii nu au nume de familie comun

In acest caz, copilul poate dobandi, dupa invoiala parintilor, fie numele sotului, fie numele mamei fie numele lor reunite.

Acest nume astfel stabilit se declara la serviciul de stare civila, cu ocazia nasterii copilului.

In cazul in care parintii nu se invoiesc cu privire la numele copilului, atunci va decide autoritatea administratiei publice locale de la locul inregistrarii, in interesul copilului, dupa prealabila ascultare a parintilor.

Copilul nu va putea dobandi un nume de familie altul decat numele de familie al parintilor, deci in afara prevederilor legale, nu exista alte posibilitati de determinare a numelui de familie a copilului nici pentru parinti, nici pentru autoritatea tutelara.

II Stabilirea numelui de familie a copilului din afara casatorie

Pentru aceasta ipoteza deosebim mai multe situatii:

Copilul isi stabileste filiatia fata de un singur parinte potrivit articolului nr.64 alineat 1 din Codul familiei

In acest caz, copilul dobandeste numele de familie al parintelui fata de care a fost stabilit mai intai filiatia.

Nimic nu se opune ca filiatia sa fie stabilita intai fata de tata ca in cazul recunoasterii voluntare a copilului gasit.

Copilul isi stabileste filiatia in mod succesiv fata de ambii parinti conform articolului nr.64 aliniat nr.2 Codul familiei

Pentru acest caz, copilul are numele de familie al parintelui fata de care si-a stabilit filiatia mai intai; dar legea mai dispune si ca instanta judecatoreasca poate incuviinta pe copil sa poarte numele de familie al celuilalt parinte

In legatura cu aplicarea acestei din urma dispozitii legale, se pot ivi mai multe probleme:

1. Copilul poate primi incuviintarea de a purta numele de familie al parintelui fata de care si-a stabilit ulterior filiatia, din partea instantei judecatoresti

2. Instanta judecatoreasca nu este obligata sa incuviinteze copilului sa poarte numele de familie al parintelui fata de care acesta si-a stabilit ulterior filiatia,

daca interesul copilului nu o cere. Interesul copilului este stabilit in numele legii si nu este neaparat in sensul cereri pe care o face el instantei.

3. Copilul poate cere incuviintare pe calea unei actiuni in justitie de a purta numele parintelui fata de care si-a stabilit ulterior filiatia.

Daca recunoasterea s-a facut voluntar prin declaratie la serviciul de stare civila prin inscris sau testament care nu intervin in fata instantei judecatoresti, copilul trebuie sa introduca o actiune pentru incuviintarea de a purta numele parintelui fata de care si-a stabilit filiatia.

Astfel, copilul poate introduce o actiune pentru stabilirea filiatiei fata de cel de-al doilea parinte care in practica, in majoritatea cazurilor este tatal, putand solicita si incuviintarea instantei judecatoresti de a purta numele acestui parinte, acest capat de cerere fiind accesoriu celui principal care priveste stabilirea filiatiei.

De asemeni copilul poate introduce dupa admiterea stabilirii filiatiei si daca nu a cerut cu ocazia actiunii de stabilire a filiatiei si capatul accesoriu mai sus mentionat pe calea unei actiuni separate de actiunea pentru stabilirea filiatiei, incuviintarea purtarii de catre copil al numelui celui de-al doilea parinte.

4. Instanta judecatoreasca poate incuviinta copilului sa poarte numele parintelui fata de care si-a stabilit ulterior filiatia, dar sa nu adauge la acest nume, acel nume care il avea anterior, pentru a forma un singur nume din reunirea acelor doua nume.

5. Desi incuviintarea copilului de a purta numele parintelui, se face la cerere, instanta judecatoreasca poate incuviinta si din oficiu aceasta, in cazul reclamantului din

actiunea pentru stabilirea paternitatii din afara casatoriei.

Daca filiatia fata de al doilea parinte s-a facut prin recunoastere, initiativa apartine numai copilului care poate introduce o actiune pentru a fi incuviintat sa poarte numele parintelui sau.

In practica judecatoreasca s-a stabilit ca un copil poate purta numele de familie al parintelui fata de care si-a stabilit ulterior filiatia, daca exista in acest sens o hotarare judecatoreasca

Instanta judecatoreasca poate da aceasta incuviintare fara a fi necesara ascultarea autoritatii tutelare si nici acordul parintelui al carui nume ar urma sa-l poarte copilul

Copilul din afara casatoriei care a primit incuviintarea in conditiile aratate, de a purta numele de familie al celui de-al doilea parinte nu poate cere dupa casatoria acestui parinte sa poarte numele de familie pe care acest parinte la luat prin casatorie

Copilul isi stabileste filiatia in acelasi timp fata de ambii parinti conform articolului 64 alineat 3 Codul familiei

In acest caz se aplica prin asemanare articolul nr.62 alineat 2 din Codul familiei care se refera la numele de familie al copilului din casatorie ai carui parinti nu au nume de familie comun.

Prin urmare, parintii vor decide de comun acord daca acel copil va lua numele de familie al unuia dintre ei sau numele lor reunite

Daca parintii nu se invoiesc va decide autoritatea tutelara de la domiciliul copilului, dupa ce va asculta pe parinti.

III Stabilirea numelui de familie al copilului gasit cu parinti necunoscuti

Articolul numarul 24 din legea nr119/1996 facand referire la articolele 22 si 23 din aceeasi lege, care priveste copilul gasit si copilul abandonat, se pronunta in sensul ca numele de familie al unui asemenea copil se stabileste pe cale administrativa de catre primarul locului unde a fost gasit copilul, acesta avand si o totala libertate pentru a-i determina cuvantul care va constitui numele de familie al copilului.

2. Modificarea numelui de familie

Reglementare si delimitare

Modificarea numelui de familie este reglementata de dispozitiile articolului nr.12 aliniat nr.3 din Decretul nr.31/1954 care arata: "Schimbarea in orice fel a numelui de familie sau a prenumelui nu este ingaduita decat in cazurile si in conditiile stabilite de lege" si de articolul nr.2 aliniat nr.1din Decretul nr.975/1968 care pretinde in privinta numelui de familie, ca "se modifica drept urmare a schimbarii starii civile in conditiile stabilite de Codul familiei

Prin urmare, schimbarile de stare civila care pot determina modificarea numelui de familie pot fi grupate astfel:

- schimbari in filiatia persoanei fizice

- schimbari generate de adoptie

- schimbari determinate de institutia casatoriei

I Schimbari in filiatia persoanei fizice

Ipoteza stabilirii filiatiei copilului gasit, nascut din parinti necunoscuti

Pentru cazul copilului gasit, nascut din parinti necunoscuti, filiatia si numele se schimba in consecinta deciziei prin care primarul, potrivit articolului nr.24 din legea nr.113/1996 ii da copilului gasit in aceasta situatie un nume.

Totodata, daca acestui copil gasit, nascut din parinti necunoscuti i se stabileste ulterior filiatia fata de unul dintre parinti acesta devine copil din casatorie, caz in care se aplica dispozitiile articolului 62 din Codul familiei, sau copil din afara casatoriei, dupa caz situatie in care vor fi aplicabile dispozitiile articolului nr.64 din Codul familiei

Prin urmare, in prima situatie aratata, copilul ia numele de familie comun al parintilor iar daca acesta nu exista, va lua numele de familie al unuia dintre ei sau numele lor reunite, dupa invoiala parintilor, iar in lipsa acesteia, dupa decizia autoritatii tutelare.

In cea de-a doua situatie aratata, copilul ia numele de familie a unuia dintre parinti fata de care i s-a stabilit intai filiatia.

Daca filiatia se stabileste ulterior si fata de celalalt parinte, instanta va putea incuviinta copilului sa poarte numele acestuia din urma.

In situatia in care copilul este recunoscut in acelasi timp fata de ambii parinti, se vor aplica dispozitiile articolului nr.62 alineat nr.2, adica copilul va lua fie numele unuia dintre parinti fie numele lor reunite, dupa cum va fi invoiala parintilor sau, in lipsa acesteia, dupa decizia autoritatii tutelare.

Ipoteza stabilirii filiatiei copilului din afara casatoriei si fata de al doilea parinte

Articolul nr.64 alineat nr.2 din Codul familiei prevede: "In cazul in care filiatia a fost stabilita ulterior si fata de celalalt parinte, instanta judecatoreasca va putea da incuviintarea copilului sa poarte numele acestuia din urma"

Stabilirea filiatiei fata de celalalt parinte nu conduce in mod obligatoriu la modificarea numelui de familie intrucat aceasta modificare trebuie ceruta fie intr-un capat de cerere accesoriu celui principal de stabilire a filiatiei fata de celalalt parinte fie printr-o cerere separata de cea prin care se cerea stabilirea filiatiei fata de cel de-al doilea parinte, dupa ce stabilirea acestei filiatii fusese admisa in prealabil de catre instanta judecatoreasca.

Totodata instanta judecatoreasca trebuie sa dea incuviintarea copilului de a purta numele de familie al celuilalt parinte, in functie si de interesul copilului caz in

care poate exista situatia ca acest interes al copilului sa nu fie convergent cu incuviintarea pe care acesta o cere instantei si prin urmare solutia va fi respingerea cererii copilului de a purta numele celuilalt parinte, in consecinta, numele de familie al copilului nesuportand nici o modificare. In concluzie, se cere ca instanta sa dea o hotarare de incuviintare a modificarii numelui de familie.

In cazul in care copilul isi stabileste filiatia in acelasi timp fata de amandoi parintii se vor aplica dispozitiile articolului nr.62 alineat nr.2 din Codul familiei privitor la numele de familie al copilului din casatorie ai carui parinti nu au un nume de familie comun, astfel ca, in functie de decizia parintilor copilul va lua numele unuia dintre ei sau numele lor reunite, iar in cazul neinvoirii parintilor, dupa ascultarea lor va decide autoritatea tutelara de la domiciliul copilului.

Ipoteza tagaduirii paternitatii copilului din casatorie

Putem deosebi mai multe situatii:

1.Copilul s-a nascut in timpul casatoriei

a)   Daca sotii au nume comun, copilul ramane cu numele dobandit la nastere, numele comun sotilor care poate fi, potrivit articolului nr. 27 din Codul familiei, numele unuia dintre soti inainte de casatorie.

In aceasta situatie copilul ramane cu numele mamei, luat la nastere, conform articolului nr.64 din Codul familie, iar tagaduirea paternitatii nu produce efecte in privinta numelui copilului.

In majoritatea cazurilor, numele comun al sotilor este cel al barbatului inainte de incheierea casatoriei iar copilul va purta acelasi nume cu sotul respectiv. De aceea s-a exprimat si parerea ca, in acest caz, copilul ar urma sa dobandeasca numele de familie al mamei la fel ca in cazul copilului din afara casatoriei.

b) Daca sotii nu au nume comun deosebim:

- copilul a luat la nastere numele sotului, caz in care tagaduirea de paternitate va determina copilul sa ia numele pe care mama l-a avut la nasterea sa;

- copilul a primit la nastere numele mamei sale, dupa tagaduirea paternitatii, copilul din casatorie ramanand cu acelasi nume;

- copilul a luat la nastere un nume format din reunirea numelor sotilor, caz in care dupa tagaduirea paternitatii el ramane in continuare cu acelasi nume, desi printr-o interpretare extinctiva a articolului nr.62 alineat 2 Codul familiei prevede ipoteza reunirii numelor parintilor copilului ca nume comun care se aplica acestui copil, si ipoteza articolului nr.64 alineat 1 care arata: "Copilul din afara casatoriei dobandeste numele de familie a aceluia dintre parinti fata de care filiatia a fost mai intai stabilita", s-ar putea totusi considera ca acel copil va avea numele mamei sale din momentul nasterii lui.

2.Copilul a fost conceput in timpul casatoriei, dar s-a nascut dupa desfacerea sau desfiintarea casatoriei

a) In cazul desfacerii casatoriei mama copilului poate ramane cu numele dobandit din casatorie in conditiile articolului 40 Codul familiei sau va reveni la numele avut inainte de incheierea casatoriei. Dupa caz, pentru tagaduirea paternitatii, copilul va lua numele pe care-l are mama sa la momentul nasterii lui, nastere ulterioara desfacerii casatoriei. Prin urmare, copilul va lua fie numele mamei dobandit prin casatorie fie numele mamei avut inainte de incheierea casatoriei.

b) In cazul desfiintarii casatoriei, sotia neputand ramane cu numele dobandit prin casatorie, va reveni la numele avut inainte de incheierea casatorie atragand dupa sine, in cazul tagaduirii paternitatii, ca si copilul sa ia acelasi nume deoarece fiind nascut dupa desfiintarea casatoriei, iar mama lui fiind primul parinte fata de care a fost stabilita filiatia, vor fi aplicate dispozitiile articolului 64 alineat nr.1 din Codul familiei.

3.Conflictul de paternitate

In cazul unui copil din casatorie a carui paternitate se tagaduieste, reapare de drept cealalta paternitate, copilul fiind considerat tot din casatorie, adica din casatoria in care a fost conceput, caz in care numele copilului va fi stabilit in raport de prima casatorie.

Cum de cele mai dese ori sotul din prima casatorie si

sotia din cea de-a doua casatorie au nume diferite, copilul va lua numele conform articolului nr.62 alineat 2 din Codul familiei pentru ca este copil din casatorie. Deci el va putea lua, conform intelegerii parintilor fie numele unuia dintre ei avut inainte de incheierea casatoriei lor, fie numele lor, de dinaintea casatoriei, reunite, iar daca parintii nu se inteleg va decide autoritatea tutelara.

In practica, deoarece de cele mai multe ori parintii nu se inteleg, copilul va lua numele pe care mama l-a avut in momentul nasterii lui.

Daca sotul din prima casatorie si sotia din cea de-a doua casatorie au acelasi nume, caz datorat faptului ca sotia a ramas in urma incetarii sau desfacerii casatoriei cu numele sotului, copilul va lua numele comun al parintilor.

Daca in cazul conflictului de paternitate, dupa ce s-a tagaduit paternitatea din cea de-a doua casatorie s-a facut acelasi lucru si cu prima casatorie, copilul devine din afara casatoriei luand numele conform acestei situatii adica numele mamei sale.

Daca dupa tagaduirea paternitatii se stabileste paternitatea fata de alt barbat, se aplica articolul nr.64 alineat nr.2 din Codul familiei care arata ca "instanta judecatoreasca va putea da incuviintarea copilului sa poarte numele acestuia din urma"

Ipoteza contestarii sau anularii recunoasterii de filiatie

1. Admiterea actiunii in contestare a recunoasterii de paternitate poate avea ca efecte inlaturarea retroactiva a filiatiei stabilita prin acea recunoastere, ceea ce determina si modificari ale numelui copilului. Astfel se disting mai multe situatii:

copilul nu are stabilita filiatia fata de mama, caz foarte rar intalnit in practica, dar in care copilul revine la numele avut anterior celui dobandit ca urmare a recunoasterii de paternitate, adica la numele stabilit de autoritatea tutelara

copilul are stabilita filiatia fata de mama, caz in care urmeaza a reveni la numele mamei.

Daca numele mamei este schimbat pe cale administrativa, copilul nu poate lua numele mamei schimbat, iar admiterea contestarii recunoasterii de paternitate inlatura posibilitatea pentru copil de a purta in continuare numele celui care-l recunoscuse, caz in care copilului i se poate incuviinta tot pe cale administrativa sa aiba acelasi nume cu mama lui.

Daca numele mamei se schimba ca urmare a schimbarii starii civile prin casatorie copilul nu poate lua numele actual al mamei daca acesta este numele sotului sau este format din numele lor reunite.

Pentru situatia in care mama isi modifica numele ca urmare a schimbarii starii civile prin divort in sensul ca in urma divortului ar avea un nume diferit de cel purtat in timpul casatoriei acesta din urma fiind comun si copilului inainte de recunoastere, copilul nu mai poate lua numele actual al mamei adica numele de dupa divort.

In toate aceste cazuri va reveni la numele de familie pe care l-a avut inainte de cel pe care l-a dobandit ca urmare a recunoasterii de paternitate.

Copilul desi are stabilita filiatia numai fata de mama, poate avea, prin urmare, nume diferit de cel al mamei sale.

In mod asemanator cu admiterea contestarii recunoasterii de paternitate si admiterea contestarii recunoasterii filiatie fata de mama inlatura cu efect retroactiv legatura de filiatie pe care o stabilise acea recunoastere avand consecinte privitoare si la numele copilului.

Astfel, acesta va capata numele de familie avut anterior recunoasterii filiatiei fata de mama, adica numele stabilit de autoritatea tutelara daca nu si-a stabilit filiatia copilul fata de nici unul dintre parinti, sau numele de familie stabili prin recunoasterea paternitatii, daca aceasta s-a realizat inainte de recunoasterea filiatiei fata de mama.

2. Nulitatea sau anularea recunoasterii de paternitate produc aceleasi efecte, care au loc atat pentru viitor cat si pentru trecut, pana la data recunoasterii.

In consecinta, recunoasterea lovita de nulitate, fie ea absoluta sau relativa, se considera ca nici nu s-ar fi produs aceasta recunoastere si ca urmare copilul are aceeasi situatie juridica pe care a avut-o inainte de data recunoasterii.

Aceste efecte se rasfrang si asupra numelui copilului in mod similar cu contestarea recunoasterii de paternitate.

Aceeasi este situatia si pentru cazul nulitatii sau anularii recunoasterii de maternitate.

Prin urmare, atat in cazul contestarii cat si in cel al anularii de filiatie atat fata de tata cat si fata de mama, copilul tagaduirea de paternitate va determina copilul sa ia se va afla intr-una din situatiile de stabilire a numelui de familie aplicandu-i-se regulile corespunzatoare respectiv pentru ipoteza copilului din casatorie, ipoteza copilului din afara casatoriei ori ipoteza copilului gasit, din parinti necunoscuti.

II Schimbari generate de adoptie privind numele de familie

Pentru analizarea modificarilor numelui de familie generate de adoptie se pot distinge trei ipoteze:

- incuviintarea adoptiei

- desfacerea adoptiei

- anularea adoptiei

Ipoteza incuviintarii adoptiei

Noua reglementare a adoptiei o constituie Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.25 din 1997, care renunta la adoptia cu efecte restranse prezenta in vechea reglementare, referindu-se la un singur fel de adoptie, adoptia cu efecte depline adica adoptia cu efectele unei filiatii firesti.

Adoptatul dobandeste prin adoptie numele de familie al adoptatorului.

In cazul adoptiei facuta de doi soti cu nume comun, adoptatul dobandeste acest nume.

Aceeasi este solutia pentru cazul in care un sot adopta copilul celuilalt sot, ambii soti avand nume comun.

Daca sotii nu au nume de familie comun, adoptatorii se vor invoi cu privire la numele pe care adoptatul sa il poarte, numele unuia dintre adoptatori sau numele lor reunite.

Acest nume trebuie declarat la incuviintarea adoptiei prevede articolul nr.21 alineat nr.1 al Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.25/1997.

Daca adoptatorii nu cad la invoiala cu privire la numele adoptatului, va decide instanta conform articolului nr.62 alineat nr.2 din Codul familiei, aplicat prin analogie.

In toate cazurile, hotararea de incuviintare a adoptiei trebuie sa arate numele de familie pe care urmeaza sa-l poarte adoptatul.

Daca sotii adoptatori isi schimba numele de familie, adoptatul minor dobandeste si el numele de familie schimbat al adoptatorilor, daca sotii sau inteles in acest sens si s-a facut cerere de schimbare a numelui minorului.

Daca parintii adoptatori nu se inteleg cu privire la schimbarea numelui copilului, va decide autoritatea tutelara.

Aceeasi este situatia si in cazul in care unul dintre sotii adoptatori isi schimba numele de familie

Pentru situatia sotului care are nume comun cu celalalt sot, dar este adoptat in timpul casatoriei, acesta va ramane in continuare cu numele comun, fara sa dobandeasca numele adoptatorului.

Numai cand celalalt sot consimte, sotul adoptat

poate dobandi numele de familie al adoptatorului.

Daca sotul adoptat ramane cu numele comun, iar casatoria se desface prin divort, acel sot nu va lua numele pe care l-a avut inainte de casatorie in sensul articolului

nr.40 alineat nr.3 din Codul familiei, ci va lua numele adoptatorului, deoarece trebuie sa dispara toate numele rudeniei firesti

Ipoteza desfacerii adoptiei

Actuala reglementare, adica Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.25/1997, nu mai prevede expres efectele desfacerii adoptiei. Doar articolul nr.22 alineat nr.3 al ordonantei arata: " instanta se va pronunta cu privire la numele copilului dupa desfacerea adoptiei"

Pentru aceasta ipoteza ramane valabila vechea reglementare astfel ca efectele desfacerii adoptiei se produc numai pentru viitor, de la data ramanerii definitive a hotararii judecatoresti prin care s-a pronuntat desfacerea adoptiei.

Privind numele, adoptatul va pierde numele de familie dobandit prin adoptie, redobandind totodata numele avut inainte de incuviintarea adoptiei.

Exista si posibilitatea pastrarii numelui ce fusese dobandit prin adoptie numai pentru motive temeinice cand instanta judecatoreasca va putea acorda adoptatului incuviintarea pastrarii acestuia.

Ipoteza anularii adoptiei

Articolul nr.22 alineat nr.1 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.25/1997 prevede: "Adoptia este supusa, potrivit legii anularii si desfacerii"

De lege lata, in lipsa unui text expres pentru aceasta ipoteza este aplicata vechea reglementare.

Indiferent ca nulitatea este absoluta sau relativa, efectele se produc atat pentru viitor, cat si pentru trecut.

Privind numele, doctrina si jurisprudenta in lipsa unor dispozitii legale, admit ca adoptatorul redobandeste numele avut inainte de adoptie, fara posibilitatea pastrarii numelui dobandit prin adoptie.

III Schimbarea numelui de familie determinat de casatorie

Ipoteza incheierii casatoriei

Cu ocazia incheierii casatoriei sotii trebuie sa declare delegatului de stare civila numele convenit, pana la incheierea casatoriei.

Daca n-au declarat pana la acest moment numele pe care urmeaza sa-l poarte in timpul casatoriei se considera ca au inteles sa-si pastreze fiecare numele de familie.

In timpul casatoriei, sotii sunt datori sa poarte numele declarat cu ocazia incheierii acesteia atata timp cat nu l-au schimbat in conditiile legii.

Potrivit articolului nr.8 din Decretul nr.975/1968 referitor la schimbarea numelui si prenumelui, modificarea numelui unei persoane casatorite, nu implica si schimbarea numelui celuilalt sot.

In cazul in care sotii s-au invoit sa poarte in timpul casatoriei numele comun pe care l-au declarat delegatului de stare civila, fiecare dintre ei nu va putea cere schimbarea acestuia pe cale administrativa decat cu consimtamantul celuilalt sot, in conformitate cu articolul

nr.28 Codul familiei.

Cu privire la numele pe care sotii l-au ales sa-l poarte in timpul casatoriei, exista trei posibilitati:

- ca fiecare dintre soti sa-si pastreze numele avut inainte de casatorie;

- sa poarte amandoi, dupa incheierea casatoriei ca nume comun, numele unuia dintre ei;

- sa poarte amandoi dupa incheierea casatoriei, ca nume comun numele sotilor reunite;

Numele comun nu se poate schimba pe calea unei actiuni in rectificare a actului de casatorie daca nu sunt indeplinite conditiile legii

Sotul supravietuitor care ramane cu numele comun din timpul casatoriei, nume care a fost al celuilalt sot se bucura de cele trei posibilitati, mentionate mai sus, cu privire la numele stabilit, in caz de recasatorie.

Astfel, el poate conveni cu celalalt sot sa aiba nume comun pe acela cu care a ramas dupa incetarea prin deces a primei casatorii, sau un nume comun format din unirea numelor de familie avute de soti inainte de casatorie, sau sa aiba ca nume comun, pe cel al sotului din casatoria subsecventa.

In cazul in care in casatoria incetata prin deces, sotul supravietuitor a dobandit ca nume comun unirea numelor de familie avute inainte de aceasta casatorie a celor doi soti, iar sotul supravietuitor se recasatoreste, in noua casatorie numele comun poate fi: numele sotului din casatoria subsecventa; numele sotului supravietuitor dobandit in casatoria anterioara format din reunirea numelor de familie a sotului supravietuitor cu cea a sotului decedat; numele reunite sotului din casatoria subsecventa cu cel al sotului supravietuitor, care, la randu-i este compus din numele pe care sotul supravietuitor l-a avut inainte de prima casatorie, la care se adauga si numele celuilalt sot din prima casatorie.  

Pentru aceleasi motive sotul divortat care a ramas cu numele comun dobandit la incheierea casatoriei desfacute, se poate invoi in cazul recasatoririi, sa poarte acest nume cu noul sot sau sa aiba ca nume comun cu acesta, numele lor reunite.

Aceste posibilitati in privinta numelui sotilor nu sunt permise. Nu este permis spre exemplu, ca unul dintre viitorii soti sa-si pastreze numele iar celalalt sa adauge la numele sau si numele celuilalt sot, ori ca amandoi soti sau numai unul dintre ei sa-si adauge un nume pe care nici unul dintre acestia nu l-a avut inaintea incheierii casatoriei.

Intelegerea sotilor cu privire la numele pe care-l vor purta in casatorie este irevocabila

Ipoteza divortului

Potrivit articolului nr.40 alineat nr.3 din Codul familiei, fiecare dintre fostii soti in caz de divort redobandesc numele avut inainte de incheierea casatoriei.

In situatia in care, inainte de a se incheia casatoria care a fost desfacuta prin divort, un sot a purtat numele de familie al sotului decedat dintr-o casatorie anterioara sau numele fostului sot dintr-o casatorie anterioara incetata prin divort, el va lua acel nume si nu pe cel de dinaintea primei casatorii.

Potrivit cu articolul nr.40 alineatele nr.1 si nr.2 din Codul familiei sotii se pot invoi ca acela dintre ei care a purtat in timpul casatoriei numele de familie al celuilalt sot sa pastreze acest nume si dupa desfacerea casatoriei cu conditia ca instanta sa ia act de aceasta invoiala cu ocazia hotararii de divort si nu ulterior.

Aceste limite nu pot fi depasite prin intelegerea sotilor. Astfel este nula intelegerea prin care, dupa ce casatoria a fost desfacuta, sotul care a purtat in timpul casatoriei numele de familie al celuilalt sot poarta dupa desfacerea casatoriei, atat numele celuilalt sot cat si numele lui de dinaintea casatoriei.

Daca sotii nu se inteleg in aceasta privinta, instanta, pentru motive temeinice poate sa incuviinteze sotului respectiv, sa-si mentina numele luat la incheierea casatoriei

Daca nu a intervenit o invoiala sau instanta nu a dat incuviintarea, fiecare dintre fostii soti va purta numele pe care il avea inainte de casatorie.

Modificarea numelui prin divort survine in situatiile cand:

- la incheierea casatoriei, sotii se invoiesc sa poarte la numele comun, numele lor reunite;

- pentru sotul care a luat ca nume de familie numele celuilalt sot;

Pentru situatiile in care sotii si-au pastrat numele lor dinaintea casatoriei sau cand numai un sot a luat numele de familie al celuilalt, nu se pune nici o problema a modificarii numelui de familie prin divort deoarece, prin incheierea casatoriei, acestia nu au suferit vre-o modificare a numelui de familie.

Ipoteza incetarii casatoriei prin moartea unuia dintre soti

Casatoria inceteaza in urmatoarele situatii:

- prin moartea unuia dintre soti;

- prin declararea judecatoreasca a mortii unuia dintre soti;

- prin recasatorirea sotului celui care fusese declarat mort;

In cazul mortii unuia dintre soti, casatoria care inceteaza nu este reglementata expres de textele legale in privinta numelui sotului supravietuitor, dar in doctrina si jurisprudenta a existat o controversa pe aceasta tema, controversa care s-a finalizat cu parerea dominanta ca moartea nu produce nici un efect asupra numelui de familie al sotului supravietuitor daca acesta luase la casatorie, numele de familie al sotului decedat.

Astfel, sotul supravietuitor va purta in continuare numele de familie al sotului decedat putand chiar, in cazul recasatoririi, sa-l dea ca nume de familie in casatoria subsecventa.

Aceleasi efecte privind numele se produc si in cazul declararii judecatoresti a mortii unuia dintre soti cu mentiunea ca data de la care incep sa curga aceste efecte este data mortii stabilita prin hotarare judecatoreasca declarativa de moarte dupa cum prevede si articolul nr.18 din Decretul 31/19

Ipoteza nulitatii casatoriei

Cauzele de nulitate absoluta sunt:

- casatoria a fost incheiata cu incalcarea dispozitiilor legale privind varsta matrimoniala dupa cum arata articolul nr.4 si nr.19 din Codul familiei

casatoria este incheiata de o persoana care este deja casatorita dupa cum prevad articolele nr.5 si nr.13 din Codul familiei;

- casatoria este incheiata intre persoane care sunt rude de grad prohibit de lege conform articolelor nr.6 si nr.19 din Codul familiei

- casatoria este incheiata de cel care adopta sau rudele lui pe de o parte si cel adoptat ori rudele acestuia pe de alta parte, fiind aplicabile dispozitiile articolului nr.13 din Codul  familiei si dispozitiile articolului nr.1 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.25/1997;

- casatoria este incheiata de alienatul sau debilul mintal asa cum prevad articolele nr.9 si nr.19 din Codul familiei

- casatoria este incheiata fara respectarea prevederilor articolului nr.16 si nr.19 din Codul familiei

- incompetenta delegatului de stare civila;

- casatoria fictiva;

- casatoria intre persoane de acelasi sex;

Cauzele de nulitate relativa sunt:

- viciile de consimtamant;

- eroarea asupra identitatii fizice a celuilalt sot;

- doliul;

- violenta;

Nulitatea casatoriei produce efecte asupra numelui de familie in sensul ca sotii isi dobandesc numele avute inainte de incheierea casatorie.

Sotul care a luat prin casatorie numele celuilalt sot, nu-l poate mentine dupa desfiintarea casatoriei, deoarece nu exista o dispozitie legala care sa permita aceasta, iar cand legea a vrut ca anumite prevederi din materia divortului sa se aplice, prin asemanare si in cazul nulitatii casatoriei, a spus-o expres

In cazul casatoriei putative care chiar daca este nula sau anulata produce totusi unele efecte pentru sotul de buna credinta, pentru nume, chiar daca ambii soti sunt de buna credinta sau numai unul dintre ei este de buna credinta, efectul este acelasi.

In concluzie, sotul care a luat prin casatorie numele celuilalt sot nu-l poate mentine dupa declararea nulitatii casatoriei chiar daca este de buna credinta sau amandoi sunt de buna credinta.

3. Schimbarea pe cale administrativa a numelui de familie

Reglementare

Atat procedura cat si conditiile schimbarii numelui de familie pe cale administrativa sunt stabilite prin Decretul nr.975 din anul 1968 cu privire la nume.

Definitie

Schimbarea numelui de familie pe cale administrativa desemneaza inlocuirea numelui de familie cu un alt nume de familie, la cerere, prin decizie administrativa.

Articolul nr.2 din Decretul nr.975 din anul 1968 prevede: "Numele poate fi schimbat pe cale administrativa" ceea ce ilustreaza ca dreptul de a cere schimbarea numelui pe cale administrativa este recunoscut persoanelor fizice prin dispozitie legala.

Procedura

Atat pentru nume cat si pentru prenume este o singura procedura de schimbare pe cale administrativa.

Procedura se declanseaza cu cererea facuta de cetatenii romani si apatrizi.

In timp ce majorul intocmeste singur si personal cererea, pentru minorul sub paisprezece ani cererea este intocmita de parinti sau tutore, iar in cazul la care tutorele este cel ce intocmeste cererea, este necesara pentru aceasta actiune, aprobarea autoritatii tutelare.

Pentru minorul care a implinit varsta de paisprezece ani, cererea va fi semnata si de el.

Pentru interzisul judecatoresc, cererea este facuta de tutore cu incuviintarea autoritatii tutelare.

Schimbarea numelui de familie al minorului, poate fi ceruta odata cu schimbarea numelui de familie al parintilor sau separat de acestia pentru motive temeinice.

Daca sotii s-au invoit ca pe timpul casatoriei sa poarte un nume de familie comun, in cazul schimbarii acestui nume e necesar consimtamantul celuilalt sot.

Daca sotii nu au un nume comun sau au, dar numai unul dintre ei doreste sa-l schimbe pe cale administrativa, schimbarea numelui de familie al unuia dintre soti, nu implica schimbarea numelui de familie al celuilalt sot.

Aceasta schimbare a numelui de familie se inscrie pe marginea actului de nastere sau casatorie, dupa caz, printr-o mentiune.

Cererea motivata se depune la primaria domiciliului fiind insotita de acte precum:

- copii certificate sau legalizate ale certificatului de stare civila;

- inscrisul care contine consimtamantul celuilalt sot cand acesta se cere;

- copia de pe decizia de aprobare a autoritatii tutelare cand se cere;

- orice alt act considerat util;

Cererea de schimbare a numelui se publica in extras cu grija pe cheltuiala solicitantului in Monitorul Oficial al Romaniei partea a III-a cu exceptia numelor formate din expresii indecente, ridicole sau transformate prin traducere sau in alt mod.

In termen de 30 de zile de la publicare, persoanele interesate in scris si motivat pot face opozitie care se depune la aceeasi primarie.

Primaria, prin organele politiei inainteaza Inspectorului General al Politiei, cererea actele insotitoare si eventualele opozitii.

Inspectoratul General al Politiei care este competent sa solutioneze cererea, verifica daca sunt indeplinite toate conditiile prevazute de lege, apreciaza temeinicia cererii si opozitiile si da o decizie motivata de administrare sau de respingere a cererii in termen de 60 de zile de la primire dosarului.

Daca decizia e de admitere a cererii de schimbare a numelui de familie, copia deciziei se transmite primariei la care a fost inregistrata cererea.

Primariei ii revine obligatia sa instiinteze pe solicitant si sa elibereze o copie dupa plata taxei de timbru

Decizia de admitere a schimbarii numelui pe cale administrativa se trece intr-o mentiune pe marginea actului de nastere, prevede articolul nr.15 Decretul

Efectele schimbarii numelui consta in aceea ca solicitantul va purta numele prevazut in decizia de la data inscrierii pe marginea actului de nastere, a schimbarii numelui pe cale administrativa, intr-o mentiune.

Dovada schimbarii numelui se va face cu decizia de admitere a cererii sau cu certificatul eliberat pe baza acestei decizii conform articolului nr.16 din Decretul 975/1968.

Daca decizia este de respingere a schimbarii pe cale administrativa a numelui de familie, acesta se comunica solicitantului care in termen de 30 de zile poate cere la Ministerul de Interne contestarea deciziei.

De asemenea, el poate face o noua cerere de schimbare a numelui numai daca au intervenit motive noi sau au incetat cauzele care au justificat o opozitie.

4. Retranscrierea numelui de familie

Reglementare si definirea

Reglementata de dispozitiile articolului nr.19 din Decretul nr.975/1968, retranscrierea numelui de familie se deosebeste de schimbarea numelui pe cale administrativa, retranscrierea fiind operatie care se refera la persoanele pentru care numele de familie a fost inregistrat in actele de stare civila, dar precizandu-se tradus in alta limba decat cea materna sau cu ortografia altei limbi.

Persoanele aflate intr-o astfel de situatie, pot cere inscrierea numelui de familie retradus sau cu ortografia limbii materne, solicitand o mentiune pe aceste acte atat la rubricile privind titularii cat si la cele referitoare la parintii lor.

Procedura

Cererea de retranscriere, intocmite de persoanele in cauza se depune la primarie unde se pastreaza registrele de stare civila privind aceste persoane.

In baza aprobarii cererii de catre primar, se efectueaza mentiunea pe marginea actelor de stare civila respective.

Efectele aprobarii se pot extinde si asupra copiilor minori si asupra celuilalt sot daca gasindu-se in aceasta situatie, nu au numele de familie comun, dar numai cu consimtamantul celuilalt sot.

Inscrierea retranscrierii se comunica organului local de politie in raza caruia are domiciliul solicitantul.

Daca cererea de transcriere a numelui de familie este respinsa de primar, solicitantul poate face plangere la judecatoria locului de domiciliu in termen de 30 de zile de la comunicarea deciziei de respingere.

In baza articolului nr.19 din Decretul nr.975/1968, jurisprudenta s-a pronuntat in sensul ca din punct de vedere teritorial, instanta competenta sa solutioneze cauza este cea a locului de domiciliu a petitionarului.

Totusi dispozitia articolului nr.19, nu are caracter absolut, ci constituie o dispozitie legala de favoare in sprijinul titularului dreptului la care acesta poate renunta conform principiului disponibilitatii

Daca cererea de retranscriere a fost admisa, se recunoaste dreptul celor interesati de a face contestatie la judecatorie in termen de un an de zile de la admitere cererii.

5. Note

1. Traian Ionascu - "Drept civil pentru facultatile de stiinte juridice" - partea a II-a "Persoanele", Bucuresti, 1959, litografiat, pagina 68.

- Tribunalul Arad decizia civila nr.664 din 13 august 1968 cu nota Ion Hepcal in" Revista Romana de Drept", 1969, pag 152.

2. Incuviintarea ca un copil din afara casatoriei sa poarte numele celuilalt parinte, nu este posibila decat ca urmare a stabilirii filiatiei fata de acesta prin recunoastere sau pe cale judecatoreasca conform deciziei civile nr.464 a Tribunalului Suprem din 26 martie 1931 publicata in "Revista Romana de Drept" nr.11 in 1981, pagina 46.

3. In cazul in care, paratul, in actiunea pentru stabilirea paternitatii din afara casatoriei, recunoaste ca este tatal copilului, nu se impun casarea cu trimitere, deci se va admite recursul declarat de organul procuraturii, sentinta atacata modificandu-se in sensul incuviintarii minorului sa poarte in viitor numele tatalui parat. Vezi decizia civila nr.583 a Tribunalului Judetean Hunedoara din 20 iunie 1986, publicata in "Revista Romana de Drept" nr.1, 1987, pagina 69.

4. Tribunalul Suprem, decizia civila nr.153 din 10 februarie 1961 in "Jurnal National" nr.2,1963, pagina 150.

5. Fostul Tribunal Suceava, decizia nr.7 din 3 ianuarie 1963 in "Jurnal National" nr.10, 1963, pagina 123.

Tribunalul regional Crisana, decizia civila nr.935

din 11 mai 1962 in "Jurnal National", 1963, pagina 127, cu nota Beleia Dumitru.

Tribunalul Suprem, decizia civila nr.446 din 12

martie 1986, in "Revista Romana de Drept" nr.1, 1987, pagina 70.

In sensul articolului nr.18 alineat nr.3 din legea parintilor care nu au nume de familie comun, va decide autoritatea administratiei publice locale de la locul inregistrarii, iar in sensul articolului nr.24 din legea nr.119/1996 - articol privind copilul gasit sau abandonat, va decide primarul localitatii unde se inregistreaza nasterea copilului.

Copilul din afara casatoriei dobandeste numele de familie al aceluia dintre parinti fata de care si-a stabilit intai filiatia potrivit articolului nr.64 alineat nr.1 din Codul familiei. De aici rezulta: copilul a luat numele de familie

al tatalui care l-a recunoscut. 

Inainte de recunoastere, numele copilului a fost stabilit de autoritatea tutelara deoarece avea ambii parinti necunoscuti, potrivit cu articolul nr.2 alineat nr.2 din Decretul nr.975 din 23 octombrie 1968 cu privire la nume.  

Daca nu se cunosc numele de familie si prenumele copilului, acestea se stabilesc prin dispozitie de catre primarul localitatii unde se inregistreaza nasterea conform articolelor:

- nr.24 din legea nr.119/1996;

- nr.18 alineat nr.3 din legea nr.119/1996, care pentru

copilul din casatorie foloseste formularea "autoritatea

administratiei publice"

10. Ion P. Filipescu - "Adoptia si protectia copilului aflat in dificultate", editura All Educational S.A., 1997, Bucuresti pagina nr.57.

11. Ion P. Filipescu - "Tratat de dreptul familie", editura All Educational S.A., 1998, Bucuresti pagina nr.449.

12. Tribunalul Suprem, decizia civila nr.159 din 5 februarie 1960 din Culegerea de Decizii, 1960, paginile 75, 76, 77.

O situatie speciala este aceea in care numele de familie a fost inregistrat, tradus in alta limba decat cea materna sau cu ortografia altei limbi. In aceasta situatie se poate cere inscrierea numelui prin mentiune, retradus ori cu ortografia limbii materne.

Pentru aceasta inscriere nu e necesar consimtamantul celuilalt sot decat daca inscrierea produce efecte pentru celuilalt sot sau in privinta copiilor minori.

13. In acest sens este decizia civila nr.885/1985 a Tribunalului judetean Hunedoara din "Revista Romana de Drept" nr.6/1986, pagina nr.70.

14. Prin notiunea de motive temeinice se intelege orice interes care ar fi vatamat prin schimbarea numelui purtat de sot in timpul casatoriei, in interes care poate fi moral sau material. - Tribunalul Suprem, decizia civila nr.467 din 4 iulie 1980 in "Revista Romana de Drept" nr.2, 1981, pagina nr.62.

Pot constitui motive temeinice:

- incredintarea copilului, cu ocazia divortului, mamei pentru crestere si educatie. Aceasta isi pastreaza si dupa divort numele din timpul casatoriei, chiar daca nu exista o invoiala in acest sens intre soti - Tribunalul judetean Suceava, decizia civila nr.894 din 17 septembrie 1982 in "Revista Romana de Drept" nr.4, 1983 pagina nr.71;

- durata casatoriei in speta, de 25 de ani si faptul ca sotia are doi copii cu acelasi nume, dintre care unul este student. In solutia data sotia poate purta numele dobandit     prin casatorie si dupa divort soti - Tribunalul judetean Suceava, decizia civila nr.609 din 23 martie 1985 in "Revista Romana de Drept" nr.3, 1986 pagina nr.74.

15. Traian Ionascu, "Drept civil pentru facultatile de stiinte juridice" - partea a doua "Persoanele", Bucuresti, 1959, litografiat, pagina nr.222.

16. Articolul nr.24 din Codul familiei:

- alineat nr.1: "In cazul prevazut in articolul nr.23 alineat nr.1, cererea de incredintare a sotului de buna credinta si raporturile patrimoniale dintre barbat si femeie sunt supuse, prin ase manare, dispozitiilor privitoare la divort."

- alineat nr.2: "Se vor aplica prin asemanare dispozitiile prevazute la divort in ceea ce priveste drepturile si obligatiile dintre parinti si copii."

17. In cazul in care solicitantul nu depune dovada de plata a taxei de timbru in termen de 60 de zile de la incunostiintare, primaria restituie copia deciziei Inspectoratului General de Politie. Taxa de timbru nu este datorata pentru schimbarea numelui indecent sau ridicol.

18. Gheorghe Beleiu - "Drept civil roman" - "Introducere in drept civil. Subiectele dreptului civil", Casa de editura si presa Sansa S.R.L. 1995, pagina nr.324.