Nulitatea relativa a actului juridic civil. Cauze si regim
juridic.
Cauze de nulitate relativa: viciile
de consimtamant: eroarea, violenta, legiuirea sau dol; lipsa discernamantului
in momentul incheierii actului juridic civil; nerespectarea regulilor privind
capacitatea de exercitiu. Regimul juridic al nulitatii relative. Acest regim juridic
se exprima in 3 reguli: nulitatea relativa poate fi invocata doar de persoane
al carei interes a fost nesocotit la incheierea actului juridic.(personal sau
prin reprezentantul legal al celui lipsit de capacitatea de exercitiu.); catiunea
inanulabilitate este prescriptibila, deci ea trebuie invocata in termenul de
prescriptie extinctiva; nulitatea relativa poate fi acoperita prin confirmare
expres sau tacit.(printr-un act de confirmare ,, care sa cuprinda obiectul,
cauza si natura olurgatiei.''Codul civil, art.1190; iar confirmarea tacita
rezulta fie din executarea actului anulaleic, fie din neinvocarea nulitatii
inauntrul termenului de prescriptie extinctiva.) Intre nulitatea absoluta si
cea relativa nu exista deosebiri de efecte, ci numai de regim juridic. Efectele
nulitatii sunt consecintele juridice ale aplicari sanctiunii nulitatii. Generic,
efectul nulitatii consta in desfiintarea raportului juridic generat de actul
jurudic civil lovit de nulitate si prin aceasta restabilirea legalitatii. In
functie de ceea ce s-a intamplat dupa incheierea actului jurudic civil, se pot distinge
urmatoarele ipoteze: actul n-a fost executa inca: aplicarea nulitatii va
insemna ca acel act, fiind desfiintat, nu mai poate fi executat; deci partile
se afla in situatia egala aceleia in care n-ar fi incheiat actul; actul a fost
executat total sau partial, pana la hotararea de anulare, efectele nulitatii
vor consta in: a)desfiintarea, retroactiva a actului b)restituirea prestatiilor
efectuate intemeiul actului anulat; actul a fost executat, iar dobanditorul de
drepturi le-a transmis, la randul sau, unor terti subdobanditori; pana la
hotararea de anulare efectele nulitatii presupun: a)desfiintarea actului
executat b)restituirea prestatiilor efectuate intemeiul actului anulat c)desfiintarea
si a actului subsecvent. Efectul nulitatii se exprima in adagiul ,,quod nulum
est, nullum producit effectum'' , care rezulta din cele spuse mai sus. Pentru a
opera aceasta regula, este necesar sa fie aplicate principiile efectelor
nulitatii. retroactivitatea nulitatii; restabilirea situatiei anterioare -
restitutio in integrum - adica restituirea prestatiilor efectuate in temeiul
actului anulat; anularea nu numai a actului initial, primar, ci si a actului
subsecvent. (,,resoluto jure dantis, resolvitur jus accipientis''). Principiul
retroactivitatii. Exceptii. Principiul consta in acea regula potrivit careia
nulitatea nu produce efecte numai pentru viitor (exemplu.nunc.), ci si pentru
trecut (exemplu.tunc.), adica aceste efecte se suie pana in momentul incheierii
actului juridic civil. Retroactivitatea presupune inlaturarea efectelor actului
care s-au produs intre momentul anularii efective a actului. In temeiul acestui
principiu, partile ajung in situatia in care n-ar fi incheiat actul juridic. Exceptii
de la retroactivitatea nulitatii.-Exceptiile reprezinta acele cazuri in care,
pentru anumite ratiuni, efectele produse intre momentul incheierii actului si
acela al anularii sale sunt mentionate. De unde rezulta ca efectele nulitatii
se produc numai ex nunc, iar nu si ex tunc. Constituie asemenea exceptii: mentinerea
efectelor produse de un contract cu executare succesiva
(exemplu. contractul de inchiriere, retroactivitatea efectelor nulitatii este
obiectiv imposibila.); pastrarea fructelor culese anterior anularii de catre
posesorul de buna credinta (Codul civil, art. 485); in acest caz,
neretroactivitatea efectelor nulitatii se intemeiaza pe ideea de protectie a posesorului
de buna credinta. Principiul repunerii in situatia anterioara ,,restitutio in
integrum''.Exceptii Principiul repunerii in situatia anterioara este regula de
drept potrivit careia tot ce s-a executat in temeiul unui act anulat trebuie
restituit astfel incat partile raportului juridic trebuie sa ajunga in situatia
in care acel act nu s-ar fi incheiat. ,,Restitutio in integrum'', ca si
retroactivitatea, priveste efectele nulitatii actului juridic intre parti nu
fata de terti. Exceptiile de la principiul ,,restitutio in integrum''. sunt
exceptii acele situatii in care,pentru anumite ratiuni, prestatiile efectuate
in temeiul actului anulat nu sunt supuse restituirii, deci se mentin.Exceptiile
de la ,,restitutio in integrum'' sunt in acelasi timp, si exceptii de la retroactivitatea
efectelor nulitatii. Este exceptie de la ,,restitutio in integrum'', nu numai
mentinerea tuturor efectelor actului, ci si mentinerea partiala a lor. In
doctrina si in practica sunt considerate exceptii de la ,,restitutio in
integrum'' : cazul incapabilului, care
este tinut sa restituie prestatiile primite numai in masura imbogatirii sale; cazul
aplicarii principiului ,,nemo auditur propriam turpetudinem allegons''.(nimanui
nu-i este ingaduit sa se prevaleze de propria incorectitudine ori imoralitate
pentru a obtine protectia unui drept.). Principiul anularii actului subsecvent
ca urmare a anularii actului initial (,,resolutio jure dantis resolvitur jus
accipientis'').Exceptii. Acest principiu priveste efectele nulitatii fata de
terti.Acest principiu poate fi definit ca fiind acea regula de drept in
virtutea careia, anularea actului initial primar atrage anularea si a actului
subsecvent, urmaritor, datorita legislaturii sale cu primul In practica,
aplicarea acestui principiu se concretizeaza si in 2 situatii: In cazul
,,actelor autorizate'', la anularea si a actului civil care se intemeia pe acea
autorizatie; In cazul a doua acte, din care unul este principal, iar celalalt
accesoriu, anularea actului principal atrage desfiintarea si a actului
accesoriu, prin aplicarea regulii ,,accesorium sequitur principale''. Exceptii.
cazul aplicarii art.1909, alineatul 1 din Codul civil, coroleorat cu art.972
din Codul civil (Situatia practica este urmatoarea: A incheie un contract de
comodat - imprumut de folosinta - cu B; comodatorul, B ,vinde, desi nu are
dreptul sa o faca, bunul mobil, ce face obiectul contractului de comodat, lui
C, care este de buna credinta, adica nu stie ca B nu este proprietarul
mobilului, si inta in posesia bunului mobil; apoi contractul de comodat este
anulat - B a crezut ca A ii doneaza bunul, iar A a avut intentia de a-i da
bunul numai cu titlul de comodat).Odata anulat contractul dintre A si B, ar
urma sa fie desfiintat si cel dintre B si C, iar C,sa fierobligat sa restituie
bunul respectiv; cu toate acestea, C, se va apara, cu succes, invocand art.1909
din Codul civil, potrivit caruia posesorul de buna credinta al unui bun mobil
dobandeste chiar proprietatea bunului; cazul aplicarii art.20, alineatul 2 din
Decretul nr.31/1954: ,,Daca cel declarat mort este in viata, se poate cere
oricand, anularea hotararii prin care s-a declarat moartea'', iar alineatul 2
dispune: ,,Cel care a fost declarat mort poate cere, dupa anularea hotararii
declarative de moarte, inapoierea bunurilor sale.Cu toate acestea, dobanditorul
cu titlul oneros nu este obligat sa le inapoieze, decat daca se va face dovada
ca la data dobandirii stia ca persoana declarata moarta este in viata; cazul
subdobanditorului de buna credinta si cu titlu oneros al unui imobil.Nu se
aplica exceptia in cazul tertului achizitor, cu titlu oneros care a cunoscut
nevalabilitatea actului de proprietate, deci a fost de rea credinta. Principii
de drept care inlatura regula ,,Quod nullum est, nullum producit effectum''. Aceste
principii sunt: Principiul conversiunii actului juridic. Conversiunea actului
juridic inseamna, in esenta, inlocuirea actului nul cu un act juridic
valabil.Pentru a opera conversiunea, sunt necesare urmatoarele conditii: sa
existe un element de diferenta intre actul nul si actul valabil; unul dintre
acte sa fie anulat efectiv si total; actul socotit valabil sa intruneasca toate
conditiile de valabilitate, iar aceste conditii sa se regaseasca in chiar
cuprinsul actului anulat; manifestarea de vointa a partilor sa nu rezulte inadmisibilitatea
conversiunii. Mentionam, cateva aplicatii ale conversiunii actului juridic: cazul
in care actul de instrainare este lovit de nulitate, dar este valabil ca
revocare a legatului ce va avea ca obiect bunul ce forma obiect si al actului
de instrainare anulat; cazul in care mostenitorul instraineaza un bun din masa
succesorala, desi actul de instrainare este nul, si manifestarea de vointa
exprimata in el valoreaza ca acceptare a succesiuni. Principiul ,,error
communis facit jus''. Se mai numeste si ,,principiul validitatiiaparentei
indrept''; acest principiu inlatura nulitatea unui act incheiat intr-o situatie
de eroarecomuna, obsteasca. Consacrarea acestui principiu o gasim in art.7 din
Legea nr.119/1996 cu privire la actele de stare civila (Monitorul Oficial
nr.282/1996): ,,Actele de stare civila intocmite de o persoana care a exercitat
in mod public atributiile de ofiter de stare civila,cu respectarea prevederilor
prezentei legi, sunt valabile, chiar daca acea persoana nu avea acesta
calitate.'' Principiul raspunderii civile delictuale-Principiul are in vedere
pe incapabilul minor.Intre principiul raspunderii civile delictuale si
principiul ocrotiriiminorului - consacrat in art.1159 din Codul civil -, are
prioritate al doilea principiu care echivaleaza, practic, cu mentionarea
actului anulabil, ca cea mai buna reparare a prejudiciului ce s-ar produce
co-contractului prin fapta ilicita a minorului.(in acest sens, art.1162 din
Codul civil dipune: ,,Minorulnu are actiunea in rescizuine contra obligatiilor
ce rezulta din delictele sale.''
