 |  |
|
Modalitatile juridice ale dreptului de proprietate
Modalitatile de dobandire a dreptului de proprietate sunt urmatoarele: proprietatea anulabila, proprietatea rezolubila si proprietatea comuna.
Proprietatea anulabila
Proprietatea anulabila este acea modalitate de dobandire a dreptului de proprietate care se realizeaza prin acte juridice translative anulabile sau lovite de nulitate relativa.
In cazul acestei modalitati, o importanta semnificativa o are rezultatul actiunii in anularea actului translativ de proprietate si astfel exista doua posibilitati: daca actiunea privind nulitatea relativa a actului juridic este admisa, atunci dreptul de proprietate este desfiintat iar daca termenul de prescriptie al actiunii in nulitate relativa expira, sau daca posesorul actiunii in anulare este de acord cu actul translativ anulabil, in acest caz, dreptul de proprietate se consolideaza si devine un drept pur si simplu.
Proprietatea rezolubila
Proprietatea este rezolubila atunci cand aceasta este afectata de o conditie rezolutorie stabilita de parti in actul de transmitere a proprietatii sau atunci cand bunul este amenintat sa dispara daca un oarecare eveniment viitor si nesigur se realizeaza. Daca conditia se implineste, dreptul titularului se desfiinteaza in mod retroactiv, iar cel care a instrainat bunul redevine proprietarul lui ca si cum nu ar fi incheiat acel act de transmitere. In cazul in care conditia rezolutorie nu se implineste, dobanditorul isi consolideaza dreptul sau si toate actele juridice pe care le-a incheiat raman valabile.
Proprietatea comuna
Aceasta consta in faptul ca prerogativele dreptului de proprietate apartin concomitent mai multor persoane. Ea poate fi pe cote parti si in devalmasie.
A) Dreptul de proprietate comuna pe cote parti (coproprietatea) se caracterizeaza prin aceea ca un bun apartine in acelasi timp mai multor proprietari, fiecaruia revenindu-i o cota-parte ideala, abstracta, matematica din dreptul de proprietate, care se exprima sub forma de fractie nominala, fractie zecimala sau in procente.
Dreptul de proprietate pe cote - parti poate fi de doua feluri: drept de proprietate pe cote - parti obisnuita sau temporara si drept de proprietate pe cote - parti fortata si perpetua.
Dreptul de proprietate comuna pe cote-parti obisnuita sau temporara se caracterizeaza prin aceea ca poate fi limitata deoarece poate sa inceteze prin imparteala sau partaj la cererea oricaruia dintre titulari. Poate rezulta dintr-o mostenire, atunci cand la succesiune vin doi sau mai multi mostenitori. Coproprietatea obisnuita mai poate rezulta si ca efect al desfacerii casatoriei, cand proprietatea devalmasa a sotilor se transforma in coproprietate exercitata de mai multe persoane asupra unuia sau mai multor bunuri.
Dreptul de proprietate pe cote-parti fortata si perpetua presupune ca un bun sa fie folosit permanent de doi sau mai multi proprietari, fara sa poata fi impartit.
Caracterul de coproprietate fortata se justifica prin faptul ca aceasta exista si se mentine indiferent de vointa coproprietarilor, iar caracterul de coproprietate perpetua se refera la faptul
ca scopul bunurilor care ii alcatuiesc obiectul este permanent.
B) Dreptul de proprietate comuna in devalmasie reprezinta forma dreptului de proprietate comuna, care se caracterizeaza prin aceea ca titularii sai nu dispun nici macar de o cota-parte ideala, matematica din dreptul de proprietate asupra unui bun. Devalmasia poate rezulta fie prin lege, fie prin conventia partilor.
Proprietatea comuna in devalmasie se regaseste doar intr-un singur caz care se refera la dreptul de proprietate in devalmasie al sotilor asupra bunurilor dobandite in timpul casatoriei11.
Exercitarea dreptului de proprietate devalmasa a sotilor are caracter organizat prin lege .
Cu privire la incetarea dreptului de proprietate in devalmasie, aceasta are loc in momentul desfacerii sau incetarii casatoriei, ba mai mult bunurile comune pot fi impartite, in anumite imprejurimi exceptionale, si in timpul casatoriei, imparteala putand fi ceruta de unul dintre soti sau de creditorii personali ai sotilor, insa in aceasta situatie dreptul de proprietate in devalmasie se transforma, in plan intelectual, intr-o proprietate pe cote parti13 .
Proprietatea anulabila prezinta de asemenea si o serie de caractere unul dintre acestea fiind acela ca atributele dreptului de proprietate apartin la doi proprietari concurenti si succesivi.
Apare in anumite cazuri si anume: - donatiile dintre soti sunt revocabile, insemnand ca sotul donator poate revoca oricand unilateral, donatia facuta celuilalt sot;
- situatia donatorului a carui donatie este revocata pentru nasterea unui copil. In acest caz, daca donatorului i se naste un copil, dreptul de proprietatea se va revoca si, in situatia in care nasterea nu va avea loc, dreptul de proprietate se va consolida.
- ipoteza rezultata din art.494 Cod civil, cand o persoana construieste pe terenul alteia si cand proprietarul terenului invocand accesiunea, poate deveni si proprietar al constructiei. Rezulta ca pana in momentul manifestarii de vointa al proprietarului terenului de a deveni proprietar al constructiei, constructorul exercita un drept de proprietate asupra acesteia care poate fi desfiintat cu efect retroactiv.
Se intalneste in urmatoarele cazuri: coproprietatea lucrurilor comune, necesare sau utile pentru folosirea a doua imobile vecine; coproprietatea despartiturilor dintre doua imobile (zidul, santul si gardul) coproprietatea asupra unor bunuri considerate de familie (hartii de familie, tablouri de familie); coproprietatea asupra partilor comune din cladirile cu doua sau mai multe apartamente avand proprietari diferiti.
Conform articolului 30, alineat 1 din Codul familiei " Bunurile dobandite in timpul casatoriei de catre oricare dintre soti sunt, de la data dobandirii lor, bunuri comune ale sotilor. Orice conventie contrara este nula".
Articolul 35 din Codul familiei prevede:" Sotii administreaza si folosesc impreuna bunurile comune si dispun tot astfel de ele. Oricare dintre soti, exercitand singur aceste drepturi, este socotit ca are si consimtamantul celuilalt sot. Cu toate acestea, nici unul dintre soti nu poate instraina si nici nu poate greva un teren sau o constructie ce face parte din bunurile comune, daca nu are consimtamantul expres al celuilalt sot". Din acest text rezulta ca sotii pot ajunge la un comun acord in ceea ce priveste exercitarea atributelor dreptului de proprietate in devalmasie.
Daca unicul caz care se refera la dreptul de proprietate in devalmasie este cel sotilor, este important de mentionat ca concubinii nu pot beneficia de comunitatea de bunuri prevazuta de articolul 30 din Codul civil, dar nimic nu se opune ca pe baza conventiei lor sa se constate ca bunurile dobandite de ei sunt proprietate pe cote-parti, in raport cu contributia fiecaruia.
Acest document nu se poate descarca
| E posibil sa te intereseze alte documente despre: |
| Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com | Folositi documentele afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul document pe baza informatiilor de pe site. { Home } { Contact } { Termeni si conditii } |
| Documente similare: |
Cauta document |