Judecata

JUDECATA.

Sectiunea I.

Notiuni generale privind judecata.

1. Judecata faza distincta a procesului penal.

Cea de a doua faza a procesului penal este judecata. In aceasta faza cea mai importanta etapa este cercetarea judecatoreasca in care se pot administra sau readministra probele stranse pe timpul urmaririi penale. In urma deliberarilor si a dezbaterilor faza de judecata se incheie prin pronuntarea unei hotarari judecatoresti. Spre deosebire de solutiile date de procuror hotararea judecatoreasca se bucura de autoritate de lucru judecat.

2. Obiectul judecatii.

Obiectul judecatii il constituie:

- fapta savarsita,

- persoana specificata in actul de sesizare a instantei,

- in caz de extindere a procesului penal si fapta sau persoana la care se refera extinderea

3. Participantii la judecata.

La judecata participa instanta de judecata, procurorul atunci cand legea dispune, partile si alte persoane (aparatorul, martorii, expertii, interpretii).

4. Principiile specifice judecatii:

-oralitatea,

- nemijlocirea,

- contradictorialitatea ,

- publicitatea sedintei de judecata.

Judecarea cauzei se face in fata instantei si se desfasoara in sedinta oral, nemijlocit si contradictoriu. De asemenea sedinta de judecata este publica insa minorii sub 16 ani nu pot asista la sedinta de judecata. La cererea procurorului, a partilor sau din oficiu instanta poate declara sedinta secreta pe tot parcursul ei sau numai pentru o parte a judecarii daca se aduc atingere unor interese de stat, moralei si demnitatii sau vietii intime a unei persoane. Atunci cand sedinta este secreta in sala sunt admise partile, reprezentanti ai acestora , aparatorii si celelalte persoane chemate in instanta in interesul cauzei.

Sectiunea a II a .

Dispozitii generale privind judecata.

1. Conditii generale.

1.1. Indatoririle instantei de judecata.

Instanta de judecata este obligata sa aiba un rol activ in vederea aflarii adevarului si al realizarii scopului educativ al judecatii. Instanta isi formeaza convingerile pe baza probelor administrate in cauza. Probele nu au o valoare dinnainte stabilita ci ele se coroboreaza pentru ca instanta sa-si formeze intima convingere in vederea pronuntarii hotararii judecatoresti.

1.2. Locul unde se desfasoara judecata.

Regula este ca judecata se desfasoara la sediul instantei. Totusi, atunci cand este vorba de anumite motive temeinice instanta poate dispune ca judecata sa se desfasoare si in alt loc (ex: la sediul institutiilor publice din care face parte condamnatul, in unitatile militare cand este vorba despre infractiuni savarsite de militari etc).

Reglementari comune privind pregatirea judecatii: fixarea termenului, desemnarea completului, citarea partilor si a altor persoane, asigurarea apararii, alte masuri pregatitoare.

Fixarea termenului.

De indata ce instanta de judecata a fost sesizata printr-unul din modurile prevazute de Codul de procedura penala presedintele instantei repartizeaza cauza unui complet de judecata fixand totodatasi termenul cand va avea loc inceperea judecatii.

Desemnarea completului.

Completul de judecata desemnat de catre presedintele instantei trebuie sa ramana acelasi pe tot parcursul judecarii cauzei iar daca nu este posibil, schimbarea completului poate avea loc pana la inceperea dezbaterilor.

Daca insa, schimbarea a avut loc dupa inceperea dezbaterilor atunci in mod obligatoriu acestea vor fi reluate de la inceput.

Citarea partilor.

Pentru ca judecata sa aiba loc este necesar ca partile sa fie legal citate iar procedura sa fie indeplinita. Daca partile au fost citate legal si procedura a fost indeplinita neprezentarea acestora nu impiedeca judecata cauzei. Daca totusi se considera necesara prezenta partii lipsa se poate amana cauza si se iau masuri pentru prezentarea acesteia. Daca partea este prezenta la un termen nu va mai fi citata la termenele ulterioare apreciindu-se ca are termen in cunostinta. La cererea persoanelor care au termen in cunostinta instanta le inmaneaza citatii pentru a le servi drept justificare la locul de munca in vederea prezentarii la un nou termen. Militarii si detinutii sunt citati la fiecare termen.

Asigurarea apararii .

Daca ne aflam in vreunul din cazurile prevazute de art. 171 alin.2 C.pr.pen. (asistenta juridica obligatorie) presedintele instantei dupa ce a fixat termenul de judecata ia masuri pentru desemnarea unui aparator din oficiu. Acesta, inculpatul precum si celelalte parti au dreptul sa ia cunostinta in cursul judecatii de actele aflate la dosarul cauzei. Daca inculpatul se afla in stare de detinere presedintele instantei ia masuri ca acesta sa-si poata exercita dreptul de a cunoaste dosarul si sa poata lua legatura cu aparatorul sau.

Alte masuri pregatitoare.

Presedintele completului de judecata trebuie sa ia toate masurile astfel incat la termenul de judecata fixat judecarea cauzei sa nu sufere amanare. El va intocmi lista cauzelor fixate pentru judecatasi o va afisa 24 de ore inaintea termenului de judecata. Se va tine seama de data intrarii cauzelor in instanta acordandu-se prioritate cauzelor in care sunt detinuti si celor cu privire la care legea prevede ca judecata se face de urgenta.

3. Reglementari comune privind desfasurarea judecatii: conducerea sedintei de judecata, strigarea cauzei si apelul celor citati, asigurarea ordinii si solemnitatii sedintei, constatarea infractiunilor de audienta, verificarea sesizarii instantei si a arestarii inculpatului, drepturile procurorului si ale partilor in instanta, rezolvarea chestiunilor incidente, suspendarea judecatii, note privind desfasurarea procesului, incheierea de sedinta.

3.1. Conducerea sedintei de judecata.

Presedintele completului de judecata este cel care conduce sedinta de judecata. El deschide lucrarile sedintei dupa care indeplineste toate indatoririle legale si hotaraste asupra cererilor formulate de parti cu exceptia cauzelor in care rezolvarea acestora nu este de competenta completului. Intrebarile in cursul judecatii se pun numai prin intermediul presedintelui insa in mod exceptional el poate incuviinta ca intrebarile sa fie adresate direct.

3.2. Strigarea cauzei si apelul celor citati.

Potrivit art. 297 alin.1 C.pr.pen. presedintele completului de judecata declara deschisa sedinta de judecata, anunta cauza a carei judecare este la rand. Dupa strigarea cauzei de catre grefier el dispune sa se faca apelul partilor si al celorlalte persoane citate constatandu-se prezenta acestora.

De asemenea verifica personal daca procedura de citare este legal indeplinita iar in caz contrar va amana cauza. Cauza este in stare de judecata numai daca partile sunt prezente. Neprezentarea partilor citate nu impiedica judecarea cauzei daca sunt indeplinite cumulativ doua conditii:

- procedura de citare este legal indeplinita;

- sa nu existe niciunul din cazurile in care este obligatorie prezenta inculpatului (ex: minor sau arestat chiar si in alta cauza).

3.3. Asigurarea ordinei si solemnitatii sedintei.

Presedintele completului de judecata vegheaza asupra mentinerii ordinii si solemnitatii sedintei putand lua in acest scop urmatoarele masuri:

- limitarea accesului publicului la sedinta de judecata;

- pretinde partilor si persoanelor care asista la judecata sa pastreze disciplina sedintei;

- dispune indepartarea din sala cand partea sau oricare persoana tulburasedinta in mod repetat sau pentru o abatere grava sau nesocoteste masurile pentru respectarea disciplinei;

- partea indepartata din sala de sedinta este chemata in sala inainte de inceperea dezbaterilor si i se aduce la cunostinta actele esentiale efectuate in lipsa sa i se citesc declaratiile celor ascultati si este intrebata daca are obiectiuni sau cereri in legatura cu ele.

3.4. Constatarea infractiunilor de audienta.

Infractiunea de audienta este fapta prevazuta de legea penala savarsita in cursul sedintei de judecata. Potrivit art. 229 alin.1 C.pr.pen. daca in cursul sedintei se savarseste o fapta prevazuta de legea penala presedintele completului de judecata constata fapta, il identifica pe faptuitor, intocmeste un proces verbal pe care il trimite procurorului. Atunci cand sunt indeplinite conditiile prevazute de lege instanta poate dispune chiar arestarea preventiva a invinuitului iar presedintele emite mandat de arestre facandu-se mentiune despre aceasta masura in incheierea de sedinta. Cel invinuit este trimis de indata procurorului impreuna cu procesului verbal si cu mandatul de arestare.

3.5. Verificarea sesizarii instantei si a arestarii inculpatului.

Instanta este obligata sa verifice din oficiu la prima infatisare regularitatea actului de sesizare. Daca sesizarea nu este facuta potrivit legii iar neregularitatea nu poate fi inlaturata de indatasi nici prin acordarea unui termen se restituie dosarul in vederea refacerii acestuia organului care a intocmit actul de sesizare. In cauzele in care inculpatul este arestat instanta legal sesizata este datoare sa verifice din oficiu la prima infatisare regularitatea luarii si mentinerii acestei masuri.

3.6. Drepturile procurorului si ale partilor in instanta.

Potrivit art. 301 C.pr.pen. in cursul judecatii procurorul si partile pot formula cereri ridica exceptii si pune concluzii. Partea vatamata poate face acest lucru cu privire la latura penala a cauzei iar in caz de concurs de infractiuni sau conexitate acest drept se limiteaza numai la fapta care i-a cauzat vatamarea . In ceea ce priveste partea civila aceasta poate formula cereri, ridica exceptii si pune concluzii in masura in care acestea au legatura cu pretentiile sale civile.

3.7. Rezolvarea chestiunilor incidente.

Cererile formulate, exceptiile ridicate in cursul judecatii de catre procuror sau parti sau exceptiile ridicate din oficiu se pun in discutie in contradictoriu iar instanta este obligata sa se pronunte asupra lor printr-o incheiere motivata. Daca le admite va proceda in consecinta iar daca le respinge va continua judecarea cauzei. Conform art. 302 alin. 2 C.pr.pen. instanta se va pronunta prin incheiere motivatasi asupra tuturor masurilor luate in cursul judecatii (masurile asiguratorii, masuri preventive etc).

3.8. Suspendarea judecatii.

Este reglementata de art. 303 C.pr.pen. similar cu suspendarea urmaririi penale. Pentru a se dispune suspendarea judecatii trebuie indeplinite in mod cumulativ urmatoarele conditii:

-inculpatul sa sufere de o boala grava;

-boala sa fie constatata printr-o expertiza medicala;

-boala sa-l impiedice efectiv pe inculpat sa participe la judecata;

-sa existe o dispozitie a instantei.

Daca sunt mai multi inculpati in aceeasi cauza iar temeiul suspendarii priveste numai pe unul dintre ei se va proceda la disjungerea cauzei. Daca disjungerea nu este posibila se va dispune suspendarea judecarii intregii cauze. Instanta este obligata ca in perioada suspendarii sa se informeze periodic daca mai subzista cauza care a determinat suspendarea judecatii. Daca se constata insanatosirea inculpatului iar acesta poate participa la judecata procesul penal se reia din oficiu. Incheierea data in prima instanta prin care s-a hotarat suspendarea cauzei poate fi atacata separat cu recurs. Recursul nu suspenda executarea hotararii ceea ce inseamna ca aceasta este executorie din momentul pronuntarii.

3.9. Note privind desfasurarea procesului.

Potrivit art. 304 C.pr.pen. in cursul sedintei de judecata grefierul ia note cu privire la desfasurarea procesului .Ele se refera atat la cele discutate in cursul sedintei cat si la cele hotarate iar pe baza lor grefierul intocmeste incheierea de sedinta sau hotararea. Procurorul si partile pot cere citirea notelor si refacerea lor de catre presedintele completului de judecata.

3.10. Incheierea de sedinta.

Desfasurarea procesului in sedinta de judecata se consemneaza intr-o incheiere cu exceptia cazului in care hotararea se pronunta in ziua in care a avut loc judecata cand nu se mai intocmeste incheiere separata. Incheierea de sedinta prezinta urmatoarea structura: partea introductiva sau practica, partea descriptiva si dispozitivul. Continutul incheierii de sedinta este prevazut in art. 305 C.pr.pen.

4. Reglementari privnd solutionarea cauzei: deliberarea, luarea hotararii, minuta, pronuntarea hotararii, redactarea si semnarea hotararilor, felurile hotararilor judecatoresti:

4.1. Deliberarea.

Este activitatea prin care judecatorul unic chibzuieste iar membrii completului de judecata se sfatuiesc cu privire la solutia pe care urmeaza sa o dea in cauza in care a fost judecata. La deliberare iau parte numai membrii completului in fata caruia a avut loc dezbaterea . Aceasta acivitate nu se poate desfasura in sedinta de judecata ci potrivit art. 307 alin.ultim C.pr.pen. in secret .

4.2. Luarea hotararii.

Hotararea trebuie sa fie rezultatul acordului membrilor completului de judecata asupra solutiilor date chestiunilor supuse deliberarii in situatia in care ne gasim in prezenta unui complet de judecata colegial (art.308 ali.1 C.pr.pen.). Criteriile legale de stabilire a acordului de vointa a membrilor completului sunt unanimitatea si majoritatea. Unanimitatea reprezinta unica varianta posibila atunci cand completul de judecata este format din doi judecatori pentru ca altfel, cand nu se ajunge la un acord intre cei doi se va relua judecata cauzei intr-un complet de divergenta format din trei judecatori. Cand unanimitatea nu poate fi intrunita hotararea se ia cu majoritate. Daca din deliberare rezulta mai mult de doua pareri, judecatorul care opineaza pentru solutia cea mai severa trebuie sa se alature celei mai apropiate de parerea sa . Motivarea opiniei separate este obligatorie.

4.3. Minuta.

Este actul procedural in forma scrisa in care se consemneaza rezultatul deliberarii si care se redacteaza imediat. Ea trebuie sa cuprinda toate mentiunile prevazute de lege pentru dispozitivul hotararii avand acelasi continut cu acesta. In conformitate cu prevederile art. 309 C.pr.pen minuta se semneaza de toti membrii completului de judecata.

4.4. Pronuntarea hotararii.

Presedintele completului de judecata asistat de grefier pronunta hotararea in sedinta publica.

Presedintele completului de judecata pronunta numai rezultatul deliberari adica solutia cauzei consemnata in dispozitivul hotararii. La pronutarea hotararii partile nu se citeaza. Hotararea se redacteaza in cel mult 20 de zile de la pronuntare.

4.5. Felurile hotararilor .

Instantele judecatoresti pot pronunta trei feluri de hotarari in materie penala: sentinte, decizii si incheieri. Sentinta este hotararea prin care cauza este solutionata de prima instanta de judecata sau prin care se dezinvesteste fara a solutiona cauza. Decizia este hotararea prin care instanta sepronunta asupra apelului, recursului, recursului in anulare, recursului in interesul legii precum si hotararea pronuntata de instanta de recurs in rejudecarea cauzei dupa casare. De asemenea sunt decizi si hotararile pronuntate de instantele care judeca o contestatie in anulare pentru primele trei cazuri prevazute in art. 386 C.pr.pen. Incheierile sunt toate celelalte hotarari date de instanta in decursul judecatii.

Sectiunea a III-a.

Judecata in prima instanta

1. Aspecte generale.

1.1. Gradele de jurisdictie.

In dreptul procesual penal roman activitatea de judecata se infaptuieste in douasi trei drade de jurisdictie. Treptele prin care trece o cauza penala in solutionarea sa se numesc grade de jurisdictie. Orice cauza penala parcurge obligatoriu din momentul sesizarii instantei o judecata in prima instanta cu posibilitatea judecarii in apel si in recurs. Judecata in prima instanta poate fi realizata de oricare din instantele competente ale sistemului judiciar. Judecata in apel nu poate fi efectuata niciodata de instantele de prim grad jurisdictional, ea putand fi realizata numai de catre anumite instante (tribunal, tribunal militar teritorial, curtea de apel, curtea militara de apel).

Judecata in recurs se realizeaza numai de instanta care are stabilita competenta prin lege.

1.2. Scopul si obiectul judecatii in prima instanta.

Scopul judecatii in prima instanta consta in solutionarea conform legii si adevarului actiunii penale si civile exercitata in fata sa. Pentru aflarea adevarului in legatura cu invinuirea ce i se aduce inculpatului prima instanta desfasoara activitatea de cercetare judecatoreasca care consta in verificarea probelor stranse de organul de urmarire penala administrand daca este cazul si probe noi, lamurind cauza sub toate aspectele de fond. Obiectul judecatii in prima instanta consta in judecarea faptei si persoanei aratate in actul de sesizare a instantei respectiv in rechizitoriul prin care s-a dispus trimiterea in judecata ori in plangerea prealabila dupa caz.

1.3. Participantii la judecata in prima instanta: instanta de judecata procurorul de sedinta, partile, participarea altor persoane - aparatorul, martorii, expertii si interpretii.

1.3.1. Instanta de judecata.

Pot judeca in prima instanta oricare dintre instantele judecatoresti inclusiv Curtea Suprema de Justitie prin Sectia Penala.

1.3.2. Procurorul de sedinta.

Procurorul participa in mod obligatoriu la sedintele de judecata ale tribunalelor, tribunalelor militare, curtii de apel, curtii militare de apel si Curtii Supreme de Justitie. Cand judecata in prima instanta are loc la judecatorie participarea procurorului este obligatorie numai in cazurile prevazute in art. 315 C.pr.pen.

1.3.3. Partile.

Conform art. 291 alin. 1 C.pr.pen. partile trebuie sa fie citate pentru realizarea drepturilor procesuale. La judecata in prima instanta inculpatul trebuie sa se prezinte personal de asemenea si celelalte parti (partea vatamata, partea civilasi partea responsabila civilmente trebuie citate).

1.3.4. Participarea altor persoane.

Aparatorul participa la judecata in prima instanta in toate cazurile de asistenta juridica obligatorie precum si in cele de asistenta juridica facultativa pentru inculpati si pentu celelalte parti.

Martorii, expertii si interpretii pot participa la judecarea cauzelor in prima instanta daca sunt citati potrivit legii. De regula la prima instanta prezenta acestora este necesara pentru ca, spre deosebire de caile de atac are loc o cercetare judecatoreasca.

2. Masuri premergatoare.

- fixarea termenului,

- denumirea completului,

- citarea partilor si a altor persoane,

- asigurarea apararii,

- intocmirea si afisarea listelor,

- studierea dosarului.

2.1. Fixarea termenului.

Presedintele sau vicepresedintele instantei, primind dosarul cauzei fixeaza de indata termenul de judecata in functie de ordinea intrarii dosarului in instanta. In anumite cazuri trebuie sa dea prioritate anumitor dosare astfel:

- in cauzele in care sunt inculpati, arestati preventiv chiar si in alte cauze judecata se face de urgentasi cu precadere.(art.293 C.pr.pen.);

- in cazul judecarii unei infractiuni flagrante termenul este de cel mult 5 zile de la primirea dosarului (art. 472 C.pr.pen).

2.2. Denumirea completului.

La desemnarea completului de judecata se va tine seama de prevederile legii in materia incompatibilitatii precum si de alte dispozitii legale adiacente (art. 58 din Legea pentru organizare judecatoreasca, art. 483 C.pr.pen. asa cum a fost modificat prin Legea 142/1998).

2.3. Citarea partilor si a altor persoane.

Dupa fixarea termenului de judecatasi desemnarea completului presedintele sau vicepresedintele instantei dispune citarea partilor. In afara de regulile obisnuite la citarea inculpatului la prima instanta trebuie respectate doua reguli speciale:

- pentru primul termen de judecata inculpatul prebuie sa fie citat astfel incat el sa primeasca citatia cu cel putin trei zile inainte de termenul fixat,

- inculpatului aflat in stare de detinere i se emite citatia cu dispozitia de a fi adus in judecata comunicandu-i-se totodatasi copie dupa actul de sesizare a instantei.

Deoarece in fata primei instante se desfasoarasi o cercetare judecatoreasca in care sunt ascultati martori, experti sau interpreti este necesar ca acestia sa fie citati pentru termenul de judecata. Cand exista urgenta in judecarea si solutionarea cauzei acestia pot fi chemati la judecata si cu mandat de aducere.

2.4. Asigurarea apararii.

In cauzele penale in care asistenta juridica este obligatorie presedintele instantei odata cu fixarea termenului de judecata ia masuri pentru desemnarea unui aparator din oficiu.

2.5. Intocmirea si afisarea listelor.

Potrivit art. 295 alin.2 C.pr.pen. presedintele completului de judecata desemnat sa realizeze conducerea sedintei are obigatia de a se ingriji de intocmirea la timp a listei cauzelor fixate pe rol pentru a putea fi afisata apoi la instanta spre vedere cu 24 de ore inaintea termenului de judecata.

2.6. Studierea dosarului.

Presedintele completului de judecata trebuie sa ia masuri pentru ca toti membrii completului sa studieze dosarul, practica judiciarasi literatura de specialitate inaintea termenului fixat pentu judecarea cauzei.

3. Sedinta de judecata.

3.1. Deschiderea sedintei, strigarea cauzei si apelul celor citati.

Presedintele completului de judecata declarasedinta deschisa la inceputul ei la termenul stabilit. Acest moment este necesar pentru ca incepand cu el toate persoanele prezente in sala de

sedinta sunt rugate sa respecte disciplina in care se realizeaza judecarea cauzei si sa se integreze in atmosfera de judecata a sedintei de judecata. In continuare presedintele completului de judecata striga cauza a carei judecata este la rand si face apelul partilor si a celorlalte persoane chemate la judecata verificand totodata daca este indeplinita procedura de citare pentru a se vedea daca nu este necesar sa se amane cauza si sa se fixeze un nou termen.

3.2. Verificari din oficiu si referitoare la inculpat.

Instanta de judecata la inceputul judecatii la prima infatisare verifica din oficiu regularitatea actului de sesizare iar daca sesizarea nu este leagala sau neregularitatea sesizarii nu poate fi inlaturata de indata ori prin acordarea unui termen restituie dosarul organului care a intocmit actul de sesizare in vederea refacerii acestuia. Verificarile referitoare la inculpat sunt reglementate de art. 318 alin. 1 si 2 C.pr.pen. Se verifica mai intai prezenta acestora dupa care se stabileste identitatea.

3.3. Cercetarea judecatoreasca.

Potrivit art. 321 alin 1 C.pr.pen. instanta incepe efectuarea cercetarii cand cauza se afla in stare de judecata. Obiectul cercetarii judecatoresti il constituie readministrarea probelor care au fost administrate in cursul urmaririi penale si administrarea oricaror alte probe. Ordinea cercetarii judecatoresti este urmatoarea:

- citirea actului de sesizare a instantei;

- ascultarea inculpatului;

-ascultarea celorlalte parti;

-ascultarea martorului expertului sau interpretului;

-prezentarea mijloacelor materiale de proba (art.321 C.pr.pen).

Aceasta ordine poate fi schimbata in vederea unei bune desfasurari a cercetarii judecatoresti dar daca inculpatul nu este prezent schimbarea nu poate fi dispusa decat dupa ascultarea acestuia. In cursul cercetarii judecatoresti pot interveni unele incidente procesuale care constau in esenta in administrarea de probe determinand fie o intrerupere fie o modificare in cursul initial. Este vorba despre institutiile prevazute in art. 332 - 337 C.pr.pen si anume:

-restituirea cauzei la procuror (art. 332, 333 C.pr.pen.);

- schimbarea incadrarii juridice (art. 334 C.pr.pen.);

-extinderea obiectului judecatii prin:

-extinderea actiunii penale (art. 335 C.pr.pen.);

-extinderea procesului penal (art. 337 C.pr.pen).

3.4. Dezbaterea si ultimul cuvant al inculpatului.

Dezbaterea reprezinta elementul culminant al procesului penal si consta in concluziile orale pe care procurorul si partile le pun cu privire la chestiunile de fond ale cauzei ( existenta sau inexistenta infractiunii, savarsirea ei de catre inculpat, imprejurarile care stabilesc raspunderea penalasi civila). Potrivit art. 340 alin 1 partea finala C.pr.pen. ordinea dezbaterilor este urmatoarea: procurorul, partea vatamata, partea civila, partea responsabila civilmente si inculpatul. Inainte de a incheia dezbaterile se da ultimul cuvant inculpatului personal (art. 341 C.pr.pen.).Neacordarea ultimului cuvant inculpatului personale atrage dupa sine sanctiunea nulitatii relative. Ultimul cuvant al inculpatului personal difera de ultimul cuvant al inculpatului care se acorda in mod obisnuit in cadrul dezbaterilor.

4. Deliberarea si hotararea instantei (art. 343 - 360 c.pr.pen.).

4.1. Obiectul deliberarii.

Completul de judecata delibereaza mai intai asupra chestiunilor de fapt si apoi asupra chestiunilor de drept. Asupra chestiunilor de fapt delibereaza in latura penala a cauzei care se refera la temeinicia invinuirii, masura in care s-a retinut ca inculpatul a savarsit fapta iar asupra chestiunilor de drept in latura penala deliberarea se refera la raspunderea penalasi sanctiunea ce urmeaza a se aplica inculpatului. In latura civila asupra chestiunilor de fapt deliberarea priveste existenta prejudiciului acuzat prin infractiune iar asupra chestiunilor de drept se refera la raspunderea civila a inculpatului si a partii respensabile civilmente daca este cazul precum si modalitatea de reparare a prejudiciului. De asemenea delibereaza asupra masurilor preventive si asiguratorii, mijloacelor materiale de proba, cheltuielilor judiciare precum si asupra oricarei alte probleme privind justa solutionare a cauzei. Toti membrii completului de judecata au indatorirea sasi spuna parerea asupra fiecarei chestiuni. Ultimul isi spune parerea presedintele.

4.2. Reluarea cercetarii judecatoresti sau a dezbaterilor.

Cand o anumita imprejurare trebuie lamuritasi este necesara reluarea cercetarii judecatoresti daca aceasta apare in cursul deliberarii instanta repune cauza pe rol. In situatia in care acea imprejurare poate fi lamurita numai prin reluarea dezbaterilor ea va fi pusa in discutie in aceeasi sedinta daca este posibil sau intr-o altasedinta.

4.3. Rezolvarea actiunii penale si civile.

4.3.1. Rezolvarea actiunii penale.

Prin sentinta instanta hotaraste asupra invinuirii aduse inculpatului pronuntand:

- condamnarea daca se constata ca fapta exista, constituie infractiune si a fost avarsita de inculpat;

- achitarea in cazurile prevazute de art. 10 lit a - e;

- incetarea procesului penal in cazurile prevazute de art. 10 lit. f - j

Daca instanta constata ca exista cazul prevazut in art 10 lit.b1 odata cu achitarea face si aplicarea art. 181 alin.3 C.pen. In situatia in care s-a dispus inlocuirea raspunderii penale, odata cu incetarea procesului penal se face aplicarea art 91 C.pen.

4.3.2. Rezolvarea actiunii civile.

Potrivit art. 341 alin. 1 C.pr.pen. in caz de condamnare, achitare sau incetare a procesului penal instanta se pronunta prin aceeasi sentinta si asupra actiunii civile.

Situatii:

- instanta poate obliga la reparea pagubei potrivit legii civile cand achitarea s-a pronuntat pentru cazul prevazut in art. 10 li b1 ori pentru ca instanta a constatat existenta unei cauze care inlatura caracterul penal al faptei sau pentru ca lipseste vreunul din elementele constitutive ale infractiunii;

- instanta nu acorda despagubiri civile in cazul cand achitarea s-a pronuntat pentru ca fapta nu exista ori nu a fost savarsita de invinuit sau inculpat;

- instanta penala nu solutioneaza actiunea civila cand pronunta achitarea pentru cazul prevazut in art. 10 lit b ori cand pronunta incetarea procesului penal pentru vreunul din cazurile prevazute in art. 10 lit. f si j .

Atunci cand rezolvarea pretentiilor civile ar provoca intarzierea solutionarii actiunii penale instanta poate dispune disjungerea actiunii civile si amanarea judecatii intr-o altasedinta.

4.4. Solutionarea altor chestiuni.

Potrivit art. 349 C.pr.pen. instanta se pronunta prin hotararesi asupra cheltuielilor judiciare potrivit dispozitiilor prevozute in art. 189 - 193 C.pr.pen.

4.5. Pronuntarea si cuprinsul hotararii .

Potrivit art. 358 alin. 1 C.pr.pen. ceea ce se pronunta este dispozitivul hotararii sau minuta.

La pronuntarea hotararii partile nu se citeaza dar in situatia in care sunt prezente la pronuntare presedintele completului are obligatia de a la explica faptul ca pot face apel sau recurs. Hotararea prin care instanta penala solutioneaza fondul cauzei cuprinde :

- partea introductiva (art. 355 C.pr.pen.);

- expunerea (art. 356 C.pr.pen.);

- dispozitivul (art. 357 C.pr.pen.).

4.6. Comunicarea hotararii.

Partilor care au lipsit atat la judecata cat si la pronuntare li se comunica copii de pe dispozitivul hotararii Inculpatului detinut sau miliatar in termen care a lipsit la pronuntarea hotararii i se comunica copii de pe dispozitivul hotararii. Dupa redactarea hotararii acestor inculpati li se comunica copii de pe acestea .