Judecata in cazul procedurii urgente

JUDECATA IN CAZUL PROCEDURII URGENTE

§1. Instanta competenta

Activitatea procesuala ce se desfasoara in cazul infractiunilor flagrante in faza de judecata este, in mare masura, supusa procedurii obisnuite, urmand etapele pe care le parcurge orice proces obisnuit. Procedura speciala este reglementata de art. 471-477 C. proc. pen.

Cu privire la instantele competente sa judece in cauzele privitoare la infractiunile flagrante, legea nu face nici o distinctie fata de procedura obisnuita. Astfel, art. 471 alin. 1 C. proc. pen. arata ca, in cauzele privind infractiunile flagrante, competenta materiala si teritoriala este cea obisnuita.

In privinta competentei teritoriale art 471 alin. 2 C. proc. pen. si art. 21 din Legea nr. 92/ 1992 pentru organizarea judecatoreasca, prevad ca, pentru municipiile impartite in sectoare, Ministrul justitiei poate desemna una sau mai multe judecatorii care sa judece aceste cauze. O astfel de competenta o avea Judecatoria Sectorului 3 din municipiul Bucuresti. Instanta stabilita in acest fel nu este o instanta speciala pentru infractiuni flagrante, ci o instanta specializata in judecarea lor, in scopul unei mai bune organizari a judecatii infractiunilor flagrante, aceasta fiind necesara pentru desfasurarea unei judecati rapide. O asemenea desemnare nu reprezinta o derogare de la regulile generale de competenta, ci o deplasare de la o instanta cu competenta materiala si personala  obisnuita la o alta instanta de acelasi fel si de acelasi grad.

Intr-o opinie se considera ca aceste dispozitii au fost abrogate tacit de Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara[2] iar in alta se lasa de inteles ca dispozitiile sunt in continuare operabile .

Instanta de judecata solutioneaza cauza in complet constituit dupa regulile obisnuite de compunere a instantei, respectiv un judecator in prima instanta, doi pentru apel si trei pentru recurs (la care se adauga regulile speciale ale Inaltei Curti).[4]

§2. Masuri premergatoare sedintei de judecata

Primind dosarul cauzei, presedintele instantei fixeaza termenul de judecata, care nu poate depasi 5 zile de la primirea dosarului. Potrivit art. 293 judecarea infractiunilor flagrante se face de urgenta si cu precadere, de unde si obligatia ca aceste cauze sa fie trecute la inceputul listei cauzelor ce urmeaza a fi judecate. Termenul este unul oranduitor, presedintele avand totusi obligatia de a-l respecta, putand fi depasit doar pentru situatii deosebite.[5]

Presedintele va desemna si un aparator din oficiu, daca inculpatul nu si-a ales unul, si completul de judecata.[6]

De asemenea va dispune aducerea cu mandat a martorilor si a partii vatamate (art. 472 alin. 2). Inculpatul, fiind arestat, este adus la judecata. Celelalte parti (partea civila si partea responsabila civilmente) nu se citeaza dar pot participa la sedinta de judecata cu toate drepturile procesuale.[7]

Participarea procurorului la judecata este obligatorie in toate cazurile si la toate instantele, indiferent de grad sau competenta, sub sanctiunea nulitatii absolute. Deci procurorul participa si in acele situatii in care ar putea lipsi de la sedintele de judecata ale judecatoriilor conform art. 315 C. proc. pen.

In cadrul masurilor pregatitoare, instanta verifica daca sunt intrunite conditiile cerute de art. 466 privind aplicarea procedurii speciale, precum si constituirea instantei, prezenta procurorului, prezenta inculpatului si asistarea acestuia de catre aparator ales sau numit din oficiu, prezenta martorilor si a partii vatamate.[8] Cand instanta constata ca nu sunt intrunite aceste conditii, judecata se face potrivit procedurii de drept comun. Negasirea acestor persoane, in ciuda cautarilor organelor de politie ori neaducerea acestora din motive neimputabile nu impiedica judecarea de urgenta a cauzei.

Daca instanta constata ca nu sunt indeplinite conditiile art. 465-466 privind infractiunile flagrante si dispune judecarea in procedura obisnuita, ea este obligata sa examineze situatia inculpatului aflat in stare de arest preventiv si daca se constata ca nu exista alte temeiuri pentru mentinerea arestarii trebuie sa dispuna revocarea arestarii si punerea in libertate a inculpatului.[10]

§3. Judecata in prima instanta

3.1. Actiunea penala. Modul in care se desfasoara sedinta de judecata in prima instanta in cadrul procedurii de urgenta este reglementat de art. 473 C. proc. pen. Sedinta are atat etape cunune cu orice judecata obisnuita, cat si reguli specifice, acestea fiind prezentate in continuare.

La termenul de judecata instanta verifica daca in cauza sunt intrunite conditiile prevazute de art. 466 C. proc. pen. privind aplicarea procedurii speciale. Daca constata ca nu sunt indeplinite aceste conditii va dispune judecarea dupa procedura obisnuita. In literatura de specialitate se arata ca art. 472 C. proc. pen. stabileste nejustificat aceste dispozitii in cadrul masurilor premergatoare, deoarece verificarea conditiilor intra in atributiile completului de judecata, iar nu ale presedintelui instantei.[11]

Dupa verificarile preliminarii instanta va proceda la judecarea cauzei, ascultand pe inculpat, martori si persoana vatamata. Judecata se face pe baza acestor declaratii si a lucrarilor existente deja la dosar, fara a mai fi necesar ca toate probele din dosar sa fie readministrate in conditii de oralitate si nemijlocire.[12] Daca unii martori sau persoana vatamata nu sunt prezenti, judecarea cauzei nu se amana, ci, derogandu-se de la principiul nemijlocirii, judecata se va face pe baza declaratiilor date la urmarirea penala si a lucrarilor de la dosar.

Totusi, in caz de nevoie, instanta poate dispune, din oficiu sau la cerere, administrarea de probe noi. Pentru administrarea probelor instanta poate acorda termene care, in total, nu trebuie sa depaseasca 10 zile. Depasirea acestui numar maxim de zile va atrage judecarea dupa procedura obisnuita.[14] De asemenea instanta ia masurile corespunzatoare pentru administrarea probelor noi, pe care le aduce la indeplinire direct (citare telefonica ) sau prin organele de politie (art. 473 alin. 2). Se observa singura exceptie de natura penala de la regula potrivit careia instantele de judecata nu colaboreaza direct cu organele de politie, ci numai cu procurorul si partile.

Potrivit art. 474, cand instanta amana cauza pentru administrarea de probe noi ea trebuie sa dispuna si asupra starii de libertate a inculpatului. La fel si in cazul in care se desesizeaza pentru necompetenta sau retine cauza pentru a fi judecata potrivit procedurii de drept comun.

3.2. Actiunea civila. Dreptul partii vatamate de a pune in miscare si de a exercita actiunea civila este garantat si in cadrul procedurii de urgenta. In faza de urmarire penala se va aplica procedura de drept comun. La fel si in cursul judecatii, cu unele aspecte derogatorii.[18]

Instanta examineaza si actiunea civila daca persoana vatamata e prezenta si se constituie ca parte civila si daca pretentiile acesteia pot fi solutionate fara amanarea judecatii in latura penala. (art. 476 alin. 1 C. proc. pen.). Daca rezolvarea actiunii civile ar impieta asupra desfasurarii rapide a procesului penal, instanta va solutiona actiunea civila pe calea unei actiuni separate, in fata instantei civile[19], care, insa, este scutita de taxa de timbru (art. 476 alin. 3).

Actiunea civila se va exercita si din oficiu daca partea vatamata in urma savarsirii infractiunii este o persoana lipsita de capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restransa. Intr-un asemenea caz instanta va analiza latura civila chiar daca partea vatamata lipseste sau chiar daca aceasta nu s-a constituit ca parte civila. Singura conditie este aceea ca solutionarea actiunii civile sa nu duca la amanarea cauzei (art. 476 alin. 2 C. proc. pen.).

§4. Solutionarea cauzei penale

Deliberarea si pronuntarea hotararii este guvernata, in cea mai mare parte, de regulile procedurii obisnuite. Solutiile pe care le poate da instanta in cauzele cu infractiuni flagrante, in rezolvarea atat a laturii penale cat si a laturii civile, sunt cele de drept comun (art. 345-353 C. proc. pen.).

Dupa judecarea cauzei, conform art. 475 alin. 1, instanta este obligata sa se pronunte in aceeasi zi in care s-au incheiat dezbaterile, sau cel mai tarziu in urmatoarele 2 zile (deci in total 3 zile). Acesta este un termen oranduitor, nerespectarea lui putand atrage sanctiuni disciplinare pentru completul de judecata, fara a putea atrage insa si sanctiunea nulitatii.[20]

Spre deosebire de procedura comuna, inculpatul aflat in stare de detinere trebuie adus in mod obligatoriu in fata instantei pentru pronuntarea hotararii. Pronuntarea se face in sedinta publica. Inculpatul va fi instiintat cu privire la dreptul sau de a face apel sau recurs potrivit procedurii obisnuite.[21]

Datorita caracterului urgent al procedurii, hotararea trebuie redactata si ea in regim de urgenta, adica in cel mult 24 de ore de la pronuntare. Continutul hotararii este cel din dreptul comun.[22]

Ca si in cazul procedurii obisnuite, cu ocazia solutionarii cauzei, daca pronunta pedeapsa inchisorii, cand inculpatul a fost pus in libertate, instanta poate sa dispuna si arestarea lui, emitand totodata mandatul de arestare. Daca instanta face aplicarea vreunei dispozitii ale art. 350 alin. 2 si 3 C. proc. pen. (achitarea, incetarea procesului penal, s-a pronuntat o pedeapsa cu inchisoare cel mult egala cu durata retinerii si a arestarii preventive sau cu inchisoare cu suspendarea conditionata a executarii ori cu suspendarea executarii sub supraveghere sau cu executarea la locul de munca, s-a pronuntat pedeapsa amenzii), iar inculpatul se afla in stare de arest, va dispune punerea lui in libertate. Hotararile instantei cu privire la starea de libertate sau de arest ale inculpatului sunt executorii.[23]

Instanta se va pronunta si cu privire la actiunea civila daca a retinut-o spre judecare, la masurile asiguratorii, la cheltuieli judiciare etc.[24]

§5. Caile de atac

Si in ceea ce priveste caile de atac sunt aplicabile regulile procedurii ordinare, cu unele derogari.

Astfel, in timp ce termenul general de apel si recurs in procedura de drept comun este de 10 zile, in procedura urgenta el este de doar 3 zile. Termenul va fi de 10 zile in cazul in care urmarirea penala si trimiterea in judecata a inculpatului s-au facut conform procedurii speciale dar prima instanta a dispus, in temeiul art. 472 alin. ultim, ca solutionarea cauzei sa se faca potrivit procedurii obisnuite.[25]

Termenele de apel si recurs sunt de 3 zile de la pronuntare numai daca urmarirea si judecata au fost efectuate potrivit procedurii speciale.

Art. 477 alin. 2 C. proc. pen. stabileste obligatia inaintarii dosarului la instanta de apel sau de recurs in 24 de ore de la declararea apelului sau recursului. Termenul este unul de recomandare care nu atrage sanctiunea nulitatii in caz de nerespectare a lui.[26]

Judecarea apelului sau recursului in cadrul procedurii speciale se face de urgenta, fara ca legea sa stabileasca, totusi, un termen limita. Prin aceasta recomandare se intelege, pe cat posibil, o judecare a cauzei penale fara amanari[27] si cu termene scurte .

Participarea procurorului este obligatorie si in apel si recurs. De aemenea, spre deosebire de judecata in prima instanta, toate partile vor fi citate in mod obligatoriu in caile de atac, deoarece legea prevede derogari in acest sens doar pentru judecata in prima instanta. Se vor aplica dispozitiile de drept comun si  in urmatoarele materii: repunerea in termen, caile extraordinare de atac, executarea hotararii penale judecatoresti.