QReferate - referate pentru educatia ta.
Cercetarile noastre - sursa ta de inspiratie! Te ajutam gratuit, documente cu imagini si grafice. Fiecare document sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Documente drept

Institutiile comunitare consultative



INSTITUTIILE COMUNITARE CONSULTATIVE



1. Curtea de conturi


1.1. Componenta

Curtea de conturi a dobandit prin Tratatul de la Maastricht un statut echivalent celui instituit pentru celelalte patru institutii comunitare principale .



In compunerea Curtii de conturi fiecare stat membru este reprezentat de un cetatean al sau. Membrii sai, potrivit art. 247, sunt alesi dintre personalitatile care fac sau au facut parte in tarile lor respective din institutiile de control extern sau poseda o calificare speciala pentru aceasta functie.

Membrii Curtii sunt numiti pentru 6 ani de catre Consiliu, care, statuand cu majoritate calificata, dupa consultarea Parlamentului european, adopta lista membrilor intocmita in conformitate cu propunerile facute de fiecare stat membru.


.2. Competenta

Curtea de conturi asigura controlul conturilor (art. 246). Ea este competenta sa verifice conturile totalitatii veniturilor si cheltuielilor Comunitatii, precum si ale oricarui organism creat de Comunitate, in masura in care actul constitutiv nu exclude aceasta verificare (art. 248).

In indeplinirea atributiilor sale, Curtea verifica legalitatea si regularitatea veniturilor si cheltuielilor si certifica buna gestiune financiara, semnaland, in special, orice neregularitate.

Curtea de conturi intocmeste un raport anual dupa incheierea fiecarui exercitiu financiar, fiind transmis celorlalte institutii comunitare si publicat in Jurnalul Oficial al Comunitatii europene, insotit de raspunsuri ale acestor institutii la observatiile Curtii.

In sfarsit, Curtea va asista Parlamentul si Consiliul in exercitarea functiilor de control al executiei bugetare.


2. Alte organisme comunitare


2.1. Banca europeana de investitii

Aceasta Banca este infiintata potrivit art. 9 (Titlul IV din Partea a treia - in reglementarea anterioara Tratatului de la Maastricht) si actioneaza in limitele ce-i sunt conferite prin Tratat si prin statutele prevazute in Protocolul anexa la Tratat. Ea are personalitate juridica.

Membrii Bancii sunt statele membre. Ea este condusa de Consiliul guvernatorilor, compus din ministrii delegati de statele membre.

Banca de investitii are sarcina, potrivit art. 267, de a contribui, facand apel la pietele de capitaluri si la resursele proprii, la dezvoltarea echilibrata si fara obstacole a pietei comune in interesul Comunitatii.

In indeplinirea sarcinilor sale, Banca faciliteaza finantarea programelor de investitii in legatura stransa cu interventiile fondurilor structurale si ale altor instrumente financiare ale Comunitatii. La data de 5 iunie 1998 Consiliul guvernatorilor a decis cresterea capitalului Bancii la 100.000 milioane EURO, subscris de Statele membre in proportiile stabilite prin Protocolul (A) privind Statutul Bancii, astfel cum a fost modificat la 1 ianuarie 1995.


2.2. Comitetul consultativ al CECO

Acest Comitet (art. 8 CECO) functioneaza pe langa Comisie, fiind compus din cel putin 84 de membri, dar nu mai mult de 108, care reprezinta in mod egal producatorii, lucratorii si cumparatorii (consumatorii), plus comerciantii. Ei sunt numiti de Consiliu.

Comitetul are un rol consultativ pentru Comisie in toate cazurile in care aceasta considera necesar, dar daca acest lucru este expres prevazut in Tratatul CECO, ea este obligata sa solicite consultarea.


2.3. Comitetul regiunilor

Comitetul regiunilor (art. 7 par. 2 si art. 263 CE) a fost infiintat prin Tratatul de la Maastricht, cu un rol consultativ . El cuprinde reprezentantii colectivitatilor regionale si locale care sunt, fie titularii unui mandat electoral in cadrul acestora, fie sunt raspunzatori politic fata de o adunare aleasa. Numarul membrilor este fixat in functie de ponderea populatiilor statelor membre.

Comitetul regiunilor este consultat de Consiliu si de Comisie in cazurile prevazute in Tratat si in toate celelalte cazuri, in special care privesc cooperarea transfrontiera, in care una dintre aceste doua institutii considera oportun (de exemplu, art. 149 par. 4, art. 151 par. 5, art. 156, art. 161).

Comitetul poate emite un aviz si din proprie initiativa, daca va considera acest lucru necesar, avizul, precum si o prezentare a deliberarilor fiind transmise Consiliului si Comisiei - acestea fiind, in mod normal, institutiile beneficiare, potrivit principiului simetriei. El poate fi consultat si de Parlamentul european.


2.4. Comitetul economic si social

Acest Comitet asista, de asemenea, Consiliul si Comisia, avand un rol consultativ, potrivit art. 7 par. 2 CE . El este format din 222 de membri, reprezentanti ai diverselor componente economice si sociale ale societatii civile organizate, in special reprezentanti ai producatorilor, fermierilor, transportatorilor, muncitorilor, comerciantilor, mestesugarilor, profesiilor liberale, consumatorilor si ai interesului general.

Comitetul este obligatoriu consultat de catre Consiliu sau Comisie in cazurile expres prevazute, spre exemplu, art. 93, art. 94, art. 149 par. 4, art. 150 par. 4, art. 156 CE, etc. Obligatia Consiliului de a consulta Comitetul - s-a statuat de catre tribunal (Curtea de prima instanta) - trebuie sa priveasca optiunile pe care intentioneaza sa le faca asupra bazei propunerilor nationale si nu asupra acestor propuneri insesi. In celelalte cazuri consultarea va avea loc numai daca cele doua institutii comunitare vor considera oportun, desigur, aceasta in functie de materia si de importanta problemei in discutia lor.








A se vedea si J. Cloos, G. Reinesch, D. Vignes, J. Weyland, op. cit., pag.    439-442

A se vedea si J. Cloos, G. Reinesch, D. Vignes, J. Weyland, op. cit., pag.    408-413.

A se vedea J. Boulouis, Droit institutionnel de l'Union européenne, 5-e édition, Montchretien, Paris, 1995, pag. 150; J. Cloos, G. Reinesch, D. Vignes si J. Weiland, op. cit., pag. 416-418; W. Cairns, op. cit., pag. 40-41.

Nu se poate descarca referatul
Acest document nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte documente despre:


Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi documentele afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul document pe baza informatiilor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }