Drepturile electorale ale cetatenilor. Scrutinul electoral.

Drepturile electorale ale cetatenilor. Scrutinul electoral.

Relatiile sociale care privesc alegerea prin vot a deputatilor, senatorilor, sefului statului si autoritatilor locale sunt reglementate de dreptul constitutional, deoarece prin natura si continutul lor sunt relatii constitutionale, adica apar in procesul instaurarii, mentinerii si exercitarii puterii.

Normele juridice denumite si norme electorale sunt inscrise in Constitutie si in legea electorala si indica direct si eficient caracterul democratic sau nedemocratic al unui sistem constitutional. Aceste norme sunt cercetate sub denumirea de sistem electoral sau drept electoral.

Normele electorale stabilesc drepturile electorale, conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca o persoana pentru a fi beneficiarul acestora si garantiile pentru exercitarea lor.

DREPTURILE ELECTORALE ALE CETATENILOR

Drepturile electorale sunt prin excelenta drepturi cetatenesti fundamentale grupate in categoria distincta a drepturilor exclusiv politice, adica pot fi exercitate de cetateni numai pentru participarea la guvernare.

Din examinarea sediului juridic al materiei vom constata ca unele drepturi electorale sunt prevazute in Constitutie respectiv cele care au caracter fundamental iar celelalte in legea electorala.

Traditional sunt considerate fundamentale si inscrise in Constitutie dreptul de a alege si dreptul de a fi ales. Unele state au prevazut, in corelatie cu acestea, dreptul de revocare in sensul ca partide politice sau grupuri organizate de cetateni au dreptul sa-i revoce pe membrii parlamentului.

Cele mai multe dintre cele care permiteau revocarea erau fostele tari comuniste.

In ceea ce priveste rechemarea din functia de presedinte al republicii o pot face numai alegatorii prin intermediul referendumului.

Privitor la dreptul de a alege el apare in unele constitutii definit ca atare iar in altele este inscris sub denumirea de drept de vot.

Strict teoretic exista deosebiri intre alegere si votare dar ambii termeni exprima in fond, din punct de vedere constitutional, aceeasi idee.

Dreptul la vot

Dreptul de vot ne indica cine si in ce conditii poate alege, in Romania el fiind universal, egal, direct, secret si liber exprimat. Acest drept este recunoscut de Constitutia Romaniei, republicata, prin art.36.

a. Universalitatea votului

Consta in aceea ca cetatenii romani, daca indeplinesc conditiile de varsta, aptitudini intelectuale sau morale au dreptul de a vota.

O distinctie frecvent intalnita este cea dintre votul universal si votul restrans pe care il putem denumit si vot selectiv.

La randul sau votul restrans are doua variante si anume votul cenzitar si votul capacitar.

Votul cenzitar era conditionat de averea pe care cetateanul trebuia sa o posede pentru a putea vota, motiv pentru care deseori era denumit si votul contribuabililor.

Censul de avere a fost completat in decursul istoriei si prin alte censuri cum ar fi:

censul de domiciliu - presupune ca cetateanul, pentru a vota, trebuie sa locuiasca o perioada de timp in localitatea respectiva,

censul de sex - a inlaturat mult timp femeile de la alegeri,

censul de varsta - constituia o opreliste in exercitarea dreptului de vot aplicata tineretului,

Votul capacitar - implica un anumit grad de educatie al alegatorului (de exemplu in SUA dreptul de vot era acordat numai persoanelor care stiau sa scrie si sa citeasca, in ideea de a exclude de la vot populatia de culoare, mai putin instruita).

Votul universal este o necesitate intr-un stat de drept si democratic unde, in conditiile legii toate persoanele trebuie chemate la urne.

Universalitatea ca trasatura a dreptului de vot a cunoscut o evolutie specifica sistematizata in trei etape si anume votul universal masculin, accesul femeilor la alegeri si scaderea varstei minime admisibile.

In Romania o persoana poate vota daca: este cetatean roman, are varsta minima de 18 ani, impliniti pana in ziua alegerilor inclusiv, este in deplinatatea facultatilor mintale si are aptitudinea morala de a vota.

Doua probleme juridice s-ar putea pune, una privind persoanele arestate preventiv iar cealalta privind persoanele condamnate de instantele de judecata:

Cu privire la prima categorie nu exista nici un impediment ca ele sa-si exercite dreptul la vot intrucat aceste persoane se bucura de prezumtia de nevinovatie si de exercitarea deplina a drepturilor politice.

2. In ceea ce priveste a doua categorie trebuie subliniat ca, in temeiul art. 53 din Constitutia Romaniei, republicata, este posibila restrangerea exercitiului unor drepturi dar numai in cazurile stabilite prin lege.

In art. 64 din Codul penal se prevede pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi, printre care la lit. a) "dreptul de a alege si a fi ales in autoritatile publice sau in functiile elective publice". Pedeapsa complementara se poate aplica de instanta de judecata numai daca pedeapsa principala stabilita este de cel putin 2 ani inchisoare iar fata de natura sau gravitatea infractiunii comise aceasta pedeapsa este necesara. Executarea pedepsei interzicerii unor drepturi incepe dupa executarea pedepsei inchisorii, dupa gratierea totala sau a restului de pedeapsa ori dupa prescriptia executarii pedepsei.

De asemenea in art. 71 din Codul penal se prevad pedepsele accesorii care constau in interzicerea tuturor drepturilor prevazute in art. 64, deci si cel cu privire la dreptul de vot, pana la executarea pedepsei cu inchisoarea. Pentru cele in care modalitatea de executare este alta decat cea privativa de libertate pedepsele accesorii raman la aprecierea instantei.

b. Egalitatea votului

Exprima, in domeniul drepturilor electorale, principiul egalitatii in drepturi a cetatenilor.

Votul egal se realizeaza daca fiecare cetatean are dreptul la un singur vot pentru alegerea aceluiasi organ iar circumscriptiile electorale pentru alegerea aceluiasi organ sunt egale ca numar de locuitori.

Procedee electorale care au fost practicate si in care egalitatea votului nu a fost respectata sunt:

Geografia electorala - folosita pentru a dezavantaja cartiere sau localitati unde locuiesc adversari politici si unde se formeaza circumscriptii electorale foarte mari stabilindu-se un numar egal de mandate cu alte circumscriptii mult mai mici unde locuiesc sustinatorii partidului de guvernamant.

Colegiile electorale - constituite pe baza de avere sau profesiuni, inegale din punct de vedere al numarului alegatorilor care acorda un numar egal de mandate.

Votul plural - este un procedeu potrivit caruia unii alegatori dispun de mai multe voturi decat ceilalti, in aceeasi circumscriptie electorala, daca indeplinesc anumite conditii cum ar fi: averea, titluri stiintifice, numar de copii, etc.

Votul multiplu - este asemanator votului plural dar se aplica in circumscriptii electorale diferite.

Prima electorala - este utilizat in perioade de criza politica, atunci cand partidul de guvernamant nu reuseste sa obtina majoritatea in alegeri si consta intr-un plus de mandate ce se atribuie partidului politic ce a obtinut in alegeri un anumit procent de voturi.

c.  Votul direct

Consta in aceea ca alegatorii isi exprima direct si personal votul privind candidatii propusi la ocuparea functiilor elective.

In istorie s-a utilizat si inca se mai foloseste votul indirect de exemplu in alegerea presedintelui SUA unde cetatenii aleg electorii iar acesta il aleg pe presedinte iar in Franta in ceea ce priveste alegerea Senatului.

In mod cert votul direct este mai democratic decat votul indirect.

d. Secretul votului

Exprima posibilitatea cetatenilor de a-si manifesta liber vointa lor fara ca aceasta vointa sa poata fi cunoscuta de alte persoane.

Legea electorala prevede garantiile necesare asigurarii secretul votului cum ar fi: toate buletinele de vot sa fie uniforme, fara semne distinctive, stampilele sa fie   identice, executate dupa modelul legal stabilit, sectiile de votare sa fie prevazute cu cabine de votare unde alegatorul intra singur, etc.

e.  Votul liber exprimat

Defineste posibilitatea cetateanului de a participa sau nu la alegeri si este alternativa votului obligatoriu care a existat in Romania in perioada comunista si care se practica astazi in Italia si Belgia.

Dreptul de a fi ales

Este reglementat in art.37 din Constitutie si din analiza textului rezulta ca o persoana poate fi aleasa ca deputat, senator sau sef de stat sau in alte organe reprezentative daca are drept de vot si indeplineste celelalte conditii enumerate.

Prin art.38, articol introdus urmare a revizuirii Constitutiei noastre in anul 2003,  se prevede si dreptul cetatenilor romani de a fi alesi in Parlamentul European in conditiile aderarii Romaniei la Uniunea Europeana.

Potrivit dispozitiilor art. 16 alin. 3 functiile si demnitatile publice, civile sau militare pot fi ocupate de persoanele care au cetatenia romana si domiciliul in Romania. Derogarile de la acest text se aplica corelativ cu dispozitiile legii romane privind dubla cetatenie iar prin al.4 introdus prin Legea de revizuire a Constitutiei s-a prevazut si dreptul cetatenilor Uniunii Europene, in conditiile aderarii Romaniei la aceasta, de a alege si a fi alesi si in autoritatile administratiei publice locale.

O alta conditie constitutionala se refera la interdictia prevazuta la art. 40 alin.3 in sensul in care persoanelor sa nu le fie interzisa asocierea in partide politice, precum sunt judecatorii Curtii Constitutionale, avocatii poporului, magistratii, membrii activi ai armatei, politistii si alte categorii de functionari publici stabilite prin lege organica. Daca una dintre aceste persoane doreste sa participe la alegeri o poate face numai daca demisioneaza din functia pe care o detine, iar demisia sa fie dovedita la data inregistrarii candidaturii.

In fine, Constitutia impune limite de varsta candidatilor care trebuie sa fi implinit, pana in ziua alegerilor inclusiv, varsta de cel putin 23 de ani pentru a fi alesi in Camera Deputatilor sau in organele administratiei publice locale, cel putin 33 de ani pentru a fi alesi in Senat si cel putin 35 de ani pentru a fi alesi in functia de Presedinte al Romaniei.

S C R U T I N U L

Prin scrutin de la latinescul "scrutinium" se intelege modalitatea in care alegatorii desemneaza deputatii, senatorii, consilierii, etc.

In prezent se practica doua sisteme diferite prin modul de atribuire a mandatelor: sistemul majoritar si sistemul reprezentarii proportionale.

Sistemul majoritar

Este sistemul in care candidatii au obtinut cel mai mare numar de voturi si cunoaste si el doua variante si anume uninominal sau de lista si in unul sau doua scrutinuri.

a.   Scrutinul uninominal presupune ca alegatorul sa voteze pentru un singur candidat intr-o singura circumscriptie electorala.

Dintre avantajele si dezavantajele acestui sistem enumeram: creeaza posibilitatea unei legaturi mai stranse intre alesi si alegatori, conduce la o majoritate parlamentara mai stabila, parlamentul devine mai mult un corp de elita micsorandu-se caracterul politic, implica cheltuieli mai mari atat pentru candidati cat si pentru circumscriptiile electorale, nu este un procedeu optim pentru exprimarea pluralismului politic, are o tendinta de centralizare.

b.       Scrutinul pe lista presupune ca alegatorul sa aleaga mai multi candidati in sensul de a vota pentru o lista de candidati, fiind mai mult o optiune politica pentru un partid.

Scrutinul de lista poate fi complicat prin posibilitatea acordarii cetateanului dreptul de a modifica lista candidatilor prin sistemul panasajului sau cel al votului preferential.

Panasajul da posibilitatea alegatorului sa intocmeasca el insusi o lista de candidati dintre cei prezentati de pe mai multe liste.

Votul preferential da posibilitatea alegatorului sa modifice ordinea de pe lista candidatilor propusi.

Atunci cand in sistemul scrutinului de lista nu se admite nici panasajul nici votul preferential ne afla in prezenta unei liste blocate, in sensul in care alegatorul este obligat sa voteze lista in intregime fara a-i putea aduce nici o modificare.

Dintre avantajele si dezavantajele acestui sistem enumeram: presupune conditionarea legata de realizarea unui procent minim ce trebuie intrunit la nivel national (deci partidele cu un numar mai mic de voturi decat pragul fixat nu vor primi nici un mandat), presupune o ruptura intre ales si alegatori, presupune multiple dificultati procedurale legate de calculul si impartirea mandatelor.

c.   Unul sau doua tururi de scrutin

Suntem in prezenta unui singur tur de scrutin atunci cand legea stabileste ca mandatul se atribuie imediat candidatului care se afla in frunte, fiindu-i suficienta majoritatea simpla sau relativa.

Daca prin lege este stabilit un al doilea tur de scrutin el se practica atunci cand in primul tur sunt alesi numai acei candidati care au obtinut majoritatea absoluta adica jumatate plus unul din numarul cetatenilor inscrisi pe lista de alegatori, pentru ceilalti candidati organizandu-se un al doilea tur cand obtinerea majoritatii relative este suficienta.

In acest sens in tara noastra, potrivit Constitutiei, este declarat Presedinte al Romaniei din primul tur candidatul care a obtinut majoritatea de voturi a alegatorilor inscrisi pe lista electorala. In cazul in care nici unul dintre candidati nu a intrunit aceasta majoritate se organizeaza un al doilea tur la care participa primii doi candidati clasificati in ordinea voturilor din primul tur. In al doilea tur de scrutin este declarat castigator candidatul care obtine cele mai multe voturi.

Sistemul reprezentarii proportionale

Este sistemul care asigura si reprezentarea minoritatilor politice din fiecare circumscriptie in proportie cu numarul voturilor obtinute. Reprezentarea proportionala presupune scrutin de lista intr-un singur tur care permite atribuirea mandatelor atat majoritatii cat si minoritatii.

Sisteme electorale mixte

Acestea rezulta din combinarea sistemului majoritar si a celui al reprezentarii proportionale .