Domiciliul legal

Domiciliul legal

1. Reglementare juridica

Domiciliul legal este reglementat de articolele nr.14 si nr.15 din Decretul nr.31 din 1954 privind persoanele fizice, articole in care se arata ca "domiciliul minorului este la parintii sai sau la acela dintre parinti la care el locuieste statornic"

De asemenea, in viziunea articolului nr.14, domiciliul copilului incredintat de instanta judecatoreasca nu parintilor, ci unei alte persoane, ramane la parintii sai, iar daca acestia nu au un domiciliu comun, ci "domicilii separate si nu se inteleg la care dintre ei va avea domiciliul copilul, atunci va decide instanta judecatoreasca"

Tot articolul nr.14 din Decretul nr.31/1954 in alineatul nr.3 prevede ca "Domiciliul minorului in cazul in care numai unul dintre parintii sai il reprezinta ori in cazul in care se afla sub tutela precum si domiciliul persoanei puse sub interdictie este la reprezentantul legal"

In acelasi sens sunt dispozitiile articolului nr.25 alineatele nr.2, nr.3, nr.4, nr.5 din Legea nr.105/1996 privind evidenta populatiei si cartea de identitate.

Astfel:

alineatul nr.2 al articolului nr.25 prevede: "Domiciliul minorului este la parintii sai sau la acela dintre parinti la care locuieste statornic"

- alineatul nr.3 arata ca "Domiciliul minorului incredintat unei alte persoane ramane la  parintii sai, iar in, cazul in care acestia au domicilii separate si nu se inteleg, instanta decide la care dintre ei va avea domiciliul minorul"

- alineatul nr.4 al articolului nr.25 releva ca domiciliul minorului poate fi si la "reprezentantul sau legal in cazul in care numai unul dintre parintii sai il reprezinta sau cand se afla sub tutela";

- alineatul nr.5 al articolului nr.25 prevede ca "dispozitiile articolului nr.4 se aplica  si-n cazul persoanelor fizice puse sub interdictie"

Cu aceste dispozitii sunt in armonie prevederile articolului nr.100 si nr.122 din Codul familiei. Potrivit articolului nr.100 din Codul familiei, "Copilul minor locuieste la parintii sai. Daca parintii nu locuiesc impreuna, acestia vor decide de comun acord la care dintre ei va locui copilul.

In cazul de neintelegere dintre parinti, instanta judecatoreasca, ascultand autoritatea tutelara, precum si pe copil, daca acesta a implinit varsta de 10 ani, va decide tinand seama de interesele copilului"

Articolul nr.122 prevede: "Minorul pus sub tutela locuieste la tutore.

Numai cu incuviintarea autoritatii tutelare, minorul poate avea o alta locuinta"

In sfarsit, articolul nr.15, din Decretul nr.31/1954 prevede: "In cazul in care s-a instituit o curatela asupra bunurilor celui care a disparut, cel disparut are domiciliul la curator in masura in care este indreptatit sa il reprezinte.

Daca un custode sau un curator a fost numit asupra unor bunuri succesorale, cei chemati la mostenire au domiciliul la custode sau la curator in masura in care acesta este indreptatit sa-i reprezinte"

2. Definitie

Daca definitia domiciliului de drept comun pornea de la domiciliul legal, iar titularul domiciliului de drept comun era persoana fizica cu capacitate deplina de exercitiu si numai prin exceptie minorul intre 14 si 18 ani care pentru desavarsirea invataturii sale, putea avea un alt domiciliu decat parintii lui, in cazul domiciliului legal titularul acestuia este adesea minorul, chiar sub 14 ani, interzisul judecatoresc, cei chemati la mostenire sau cel disparut de la domiciliu.

Domiciliul legal este definit ca domiciliul stabilit de lege pentru anumite categorii de persoane.

Domiciliului legal ii sunt caracteristice urmatoarele trasaturi:

- este intotdeauna stabilit de lege;

- are semnificatia unei masuri de ocrotire a anumitor persoane fizice;¹

- coincide cu domiciliul de drept comun al celui care exercita ocrotirea.

3. Stabilirea domiciliului legal

Legea stabileste la modul general, domiciliul legal prin identificarea domiciliului persoanelor care exercita ocrotirea. Astfel, minorul, dupa caz, isi are domiciliul legal, dupa cum se desprinde din reglementarea juridica, la:

- parintii sai, conform prevederilor articolului nr.14 alineat nr.1 din Decretul nr.31/1954, a articolului nr.25 alineat nr.2 din Legea nr.105/1996, a articolului nr.100 alineat nr.1 din Codul familiei;   

- parintele la care locuieste statornic potrivit articolului nr.14 alineat nr.1 din Decretul

nr.31/1954 si articolului nr.25 din Legea nr.105/1996;

parintele la care il ocroteste, situatie reglementata de articolul nr.14 alineatele nr.2 si nr.3 din Decretul nr.31/1954, de articolul nr.25 alineatele nr.3 si nr.4 din Legea nr.105/1996 si de articolul nr. 100 alineatele nr.2 si nr.3 din Codul familiei

- la tutore, conform articolului nr.14 alineat ultim din Decretul nr.31/1954, a articolului nr.25 alineat nr.4 din Legea nr.105/1996, a articolului nr.122 din Codul familiei.

Interzisul judecatoresc are domiciliul legal la tutore. In acest sens sunt articolele nr.14 alineat nr.3 din Decretul nr.31/1954 si articolul nr.25 alineat nr.5 din Legea nr.105/1996.

Ocrotitul prin curatela are domiciliul legal la curatorul sau in masura in care acesta este in drept sa il reprezinte, potrivit articolului nr.15 din Decretul nr.31/1954.

In cazul adoptiei reglementata de Ordonanta nr.25/1997, domiciliul legal al minorului adoptat este la parintii adoptatori sau la acela dintre parintii adoptatori la care locuieste.

Daca minorul adoptat este incredintat unei a treia persoane, domiciliul legal al acestuia va fi tot la parintii adoptatori, iar daca acestia au domicilii separate si nu se inteleg la care dintre ei va avea domiciliul legal copilul, va decide instanta judecatoreasca.

Cand numai unul dintre adoptatori il reprezinta pe adoptat, acesta va avea domiciliul legal la acel parinte.

Pentru situatia in care copilul este incredintat persoanelor fizice sau juridice, in conditiile articolului nr.8 si nr.9 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.26/1997, pe durata incredintarii, domiciliul legal al copilului este la persoana careia i-a fost incredintat, dupa cum prevede articolul nr.10 alineat nr.2 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.26/1997 privind protectia copilului aflat in dificultate.

Aceeasi este solutia pentru plasamentul minorului la o persoana fizica sau juridica. Prin urmare si-n acest caz, domiciliul legal al minorului este la persoana la care acesta a fost dat in plasament conform articolului nr.13 alineat nr.2 din Ordonanta de urgenta nr.26/1997 privind protectia copilului aflat in dificultate.

In concluzie, pentru un adoptat care s-ar incredinta ori ar fi dat in plasament in conditiile Ordonantei de urgenta nr.26/1997 domiciliul legal al minorului este diferit de cel pe care il are in cazul incredintarii acestuia de catre instanta de judecata.

O situatie cu totul speciala este reglementata in articolul nr.13 alineat nr.2 coroborat cu articolul nr.14 alineat nr.1 si nr.2 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.26/1997.

Astfel conform articolului nr.14 din ordonanta, in situatiile exceptionale cand "parintii sau unul dintre ei pun in pericol securitatea, dezvoltarea sau integritatea morala a copilului prin exercitarea abuziva a drepturilor parintesti sau prin neglijenta grava in indeplinirea obligatiilor de parinte, serviciul public specializat pentru protectia copilului, poate decide plasamentul copilului in regim de urgenta, intr-un centru de primire care este organizat si functioneaza in subordinea sa sau a unui organism privat autorizat ori o persoana sau la o familie atestate in acest scop"

De asemenea, alineatul nr.2 al articolului nr.14 din ordonanta, stabileste ca acelasi regim de urgenta caracterizeaza plasamentul si cand este vorba de un copil gasit lipsit de supraveghere sau parasit de parinti.

Pentru situatiile expuse mai sus "domiciliul legal al minorului este la persoana la care a fost dat in plasament" - dupa cum prevede articolul nr.13 alineat nr.2 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.26/1997 privind protectia copilului aflat in dificultate.

4. Schimbarea domiciliului legal

Pornind de la faptul ca domiciliul legal al persoanelor fizice ocrotite prin lege, coincide cu domiciliul de drept comunal celui care exercita ocrotirea, este firesc ca schimbarea domiciliului de drept comun al acestuia din

urma sa determine si schimbarea domiciliului legal al celor

ocrotiti.   Mai concret schimbarea domiciliului de drept comun al parintilor, al parintelui la care minorul locuieste statornic, al parintelui care il ocroteste pe minor, al tutorelui care il supravegheaza pe minor va determina schimbarea domiciliului legal al minorului.

In mod similar, pentru cazul copilului adoptat, potrivit Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.25/1997, schimbarea domiciliului de drept comun al parintilor adoptatori, al parintelui adoptator la care locuieste adoptatul, al parintelui adoptator care il ocroteste, va determina schimbarea domiciliului legal al minorului adoptat.

Daca copilul este incredintat persoanelor fizice conform Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.26/1997 privind protectia copilului aflat in dificultate, schimbarea domiciliului de drept comun al acestora, precum si schimbarea domiciliului de drept comun al persoanelor carora li s-a dat in plasament sau in plasament de urgenta spre ingrijire copii, va determina schimbarea domiciliului legal al acestora.

Domiciliul legal al interzisului judecatoresc se schimba odata cu schimbarea domiciliului de drept comun al tutorelui sau.

De asemeni schimbarea domiciliului de drept comun a curatorului sau a custodelui va duce invariabil la schimbarea domiciliului legal al persoanelor asupra carora se pusese curatela.

Pentru minor, domiciliul se mai poate schimba si in cazul reincredintarii prin hotarare judecatoreasca.

5. Dovada domiciliului legal

Domiciliul de drept legal se dovedeste prin probarea domiciliului de drept comun al celui care ocroteste persoana fizica a carui domiciliu legal trebuie dovedit.

Articolul nr.10 alineat nr.4 din Legea nr.105/1996 prevede: "Dovada identitatii, cetateniei romane si a domiciliului minorului sub 14 ani, se face cu certificatul de nastere al acestuia si cu cartea de identitate a parintelui sau a reprezentantului sau legal"

Declaratia prevazuta de articolul nr.27 alineatele nr.1 si nr.2 - prin care pe propria raspundere se declara in scris in fata persoanei autorizate de lege, adresa la care locuinta este asigurata, pentru cazul minorilor si a persoanelor puse sub interdictie declaratia se da si se semneaza de parinti sau de reprezentantii lor legali, dupa cum prevede alineatul nr.3 al aceluiasi articol.

Pentru minorul cu varsta peste 14 ani, dovada domiciliului se face cu cartea de identitate.

Daca este necesar, se poate folosi ca proba a domiciliului legal, hotararea judecatoreasca de incredintare a minorului sau decizia de instituire a tutelei ori a curatelei acestuia.

6.Note

1. Aceste persoane fizice ocrotite sunt: minorul, interzisul judecatoresc, copilul aflat in dificultate si adoptatul, persoanele pentru care se instituie curatela;

2. Cei care exercita ocrotirea sunt: parintii, parintele la care locuieste statornic minorul, parintele care ocroteste minorul, acesti parinti putand fi si din adoptie, tutorele, curatorul sau custodele, persoana fizica, familia, institutiile speciale de stat sau private prevazute in Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.26 din 1997 privind protectia copilului aflat in dificultate.

3. La stabilirea domiciliului legal al copilului din casatorie cand parintii sunt separati in fapt, se tine seama de interesul minorului.

In situatia mai multor copii, separarea lor constituie o masura extrema. - Tribunalul judetean Hunedoara, decizia civila nr. 517 din 9 mai 1978 in "Revista Romana de Drept" nr.1, 1979, pagina nr.56.

Pentru criteriul stabilirii domiciliului, solutia se aplica prin asemanare. - Tribunalul Suprem, decizia civila

nr.1019 din 25 mai 1977 in "Culegerea de Decizii", 1978, pagina 127.

Aceeasi solutie se aplica prin asemanare si adoptatului.

4. Articolul nr.8 din Ordonanta de urgenta nr.26/1996 prevede: "In cazul in care parintii copilului sunt decedati, necunoscuti, pusi sub interdictie, declarati judecatoreste morti ori disparuti sau decazuti din drepturile parintesti si nu a fost instituita tutela, in cazul in care copilul a fost declarat abandonat prin hotarare judecatoreasca ramasa definitiva precum si-n cazul in care instanta judecatoreasca nu a hotarat incredintarea copilului unei familii sau unei persoane, in conditiile legii, drepturile parintesti asupra copilului se exercita de catre consiliul judetean, respectiv de consiliile locale ale sectorului municipiului Bucuresti prin comisia pentru protectia copilului"

In situatia prevazuta la alineatul nr.1, Comisia pentru protectia copilului poate hotari incredintarea copilului unei familii sau unei persoane care consimte la aceasta si care prezinta conditiile materiale si garantiile morale necesare dezvoltarii armonioase a copilului.

Serviciul public specializat pentru protectia copilului este obligat sa evalueze cu prioritate posibilitatea incredintarii copilului rudelor sale pana la gradul al patrulea inclusiv, prezentand Comisiei pentru protectia copilului rapoarte si propuneri in acest sens.

5. Articolul 9 prevede spre completare la cele anterioare acestea: "Daca nu exista familii sau persoane corespunzatoare carora sa le fie incredintat copilul, Comisia pentru protectia copilului poate hotari incredintarea acestuia, serviciului public specializat pentru protectia copilului sau un organism privat autorizat in conditiile legii. In acest caz masura incredintarii dureaza pana in momentul in care copilul poate fi incredintat unei familii sau unei persoane corespunzatoare ori pana la incredintarea acestuia in vederea adoptiei"